Escherichia coli (E. coli): cauze, simptome, tratament

12. 9. 2023 · 13 minute de citit

Escherichia coli, cunoscuta si sub numele de E. coli, este o bacterie care se gaseste in mod normal in intestinul oamenilor si al animalelor. Exista multe tulpini diferite de E. coli, cele mai multe tipuri de bacterii E. coli sunt inofensive, unele dintre acestea insa pot provoca infectii intestinale sau urinare grave. In acest articol iti spunem tot ce trebuie sa stii despre Escherichia coli: ce este, care sunt cele mai frecvente infectii, care sunt simptomele, cum se stabileste diagnosticul, cum se trateaza si care sunt metodele de preventie.

Farmacistul Dr. Max
Farmacistul Dr. Max
Escherichia coli (E. coli): cauze, simptome, tratament

Ce este Escherichia coli (E. Coli)?

E.Coli este un germen anaerob, ceea ce inseamna ca poate supravietui fara oxigen. Se dezvolta usor in medii lichide (in mucusul intestinal de exemplu). In natura, de asemenea, se gaseste frecvent. Prezenta acestei bacterii in apa indica un grad de poluare ridicat si este un indiciu clar ca acea apa nu este buna pentru baut si nici pentru preparatul hranei. Unele tipuri de E. coli (Shiga toxina E.coli, prescurtat STEC) produc o toxina puternica, Shiga toxina (ST), care produce infectii ce duc pana la deces. Alte infectii pot duce la insuficienta renala in stadii grave, mai ales la copii sau la persoanele in varsta.

In conditii normale, E. coli joaca un rol important in sanatatea noastra, ajutand la producerea vitaminei K2 si la prevenirea colonizarii intestinului de catre bacterii daunatoare. Insa, cand ajunge in alte parti ale corpului, E. coli poate provoca infectii. Desi majoritatea oamenilor asociaza E. coli cu probleme intestinale sau toxiinfectii alimentare, aceasta bacterie poate provoca si alte tipuri de infectii, inclusiv infectii ale tractului urinar, meningita sau infectii ale sangelui.

Care sunt cele mai frecvente infectii cu Escherichia coli?

Escherichia coli poate provoca o varietate de infectii in organismul uman. Iata cateva dintre cele mai frecvente tipuri de infectii cu E. coli:

Gastroenterita

Infectia intestinala este provocata in general de E. coli producatoare de toxine STEC. Este cea mai frecventa forma de infectie cu Escherichia coli, cunoscuta si sub numele de toxiinfectie alimentara. Aceasta apare atunci cand o persoana consuma alimente sau apa contaminata cu aceasta bacterie. Simptomele acestei infectii sunt: diaree (diareea calatorului), dureri abdominale puternice, insuficienta renala. Cel mai mare risc il prezinta persoanele cu sistem imunitar slabit, femeile insarcinate, copiii, persoanele in varsta. Astfel de infectii pot fi prevenite prin pregatirea adecvata a alimentelor si o buna igiena.

Infectie urinara

Cele mai multe cazuri de infectii urinare se manifesta la femei, din cauza apropierii anatomice a uretrei de anus. Astfel de infectii pot afecta rinichii, in functie de extinderea infectiei. Simptomele includ urinare frecventa si dureroasa, urina tulbure sau cu un miros neplacut, durere in regiunea lombara.

Infectie respiratorie

Infectiile aparatului respirator provocate de E.coli sunt frecvente. Pneumoniile de pilda pot fi rezultatul manevrelor de intubare incorect manipulate sau de la o igiena bucala deficitara (proteze dentare, infectii dentare netratate).

Infectie de plaga

Infectiile de plaga sunt o consecinta a ingrijirii necorespunzatoare a leziunilor, prin intermediul instrumentarului si a pansamentelor nesterile, sau a mainilor murdare.

Septicemie

Septicemiile cauzate de infectia cu E. coli reprezinta o cauza frecventa de deces, manifestata mai ales la persoanele care raman mult timp internate in spital, a pacientilor cu probleme de imunitate, a persoanelor varstnice, sau a celor care au mai multe boli asociate.

Infectie nosocomiala

Infectiile nosocomiale reprezinta un alt aspect important al infectiozitatii germenului. Este caracteristica aceasta infectie in spitalele in care exista tulpini E. Coli multirezistente.

Simptomele infectiei cu E. coli

Infectia cu E. coli poate avea un timp de incubatie variabil, care se refera la perioada dintre expunerea la bacterie si aparitia simptomelor. De obicei, acest timp de incubatie este intre 1 si 10 zile, dar poate varia in functie de tulpina de E. coli implicata si de starea de sanatate a pacientului. Fiind mai multe tulpini de E. coli, fiecare poate provoca simptome diferite. De exemplu, unele tulpini pot cauza simptome usoare, cum ar fi diareea usoara, in timp ce altele pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi sindromul hemolitic uremic. 

In general, infectia intestinala cu E. coli poate avea urmatoarele manifestari:

  • crampe intestinale;
  • diaree severa;
  • sange in scaun;
  • gaze;
  • pierderea poftei de mancare;
  • oboseala;
  • febra;
  • sange in urina;
  • paloare;
  • deshidratare.

Simptomele acestea pot dura de la cateva zile pana la o saptamana.

Infectia urinara provocata de E. coli are urmatoarele simptome:

  • disconfort;
  • durere la urinat;
  • nevoia frecventa de a urina;
  • urina tulbure;
  • sange in urina;
  • febra;
  • frisoane;
  • durere in zona pelvina (la femei) sau in zona rectala (la barbati);
  • dureri abdominale.

Infectiile urinare cauzate de E. coli nu sunt foarte grave, dar pot avea complicatii grave daca nu sunt tratate la timp si daca infectia ajunge la rinichi. Infectia rinichilor cu aceasta bacterie poate duce la deces.

Important de stiut!

Simptomele in urma infectarii cu E. coli apar la 3-4 zile de la expunerea la bacterii. Exista insa si cazuri cand simptomele apar mai devreme de 24 de ore, sau abia la o saptamana dupa expunerea la bacterie. Simptomele se manifesta in jur de 5-10 zile. Chiar daca simptomele nu se manifesta, bolnavii pot transmite infectia.

Cum se transmite Escherichia coli

Infectia cu E. coli apare ca urmare a ingestiei acestei bacterii. Nu este nevoie de o cantitate infectioasa mare. Exista mai multe modalitati de transmitere:

  • alimente si apa contaminata: este unul dintre cele mai frecvente moduri de transmitere a E. coli. Acest lucru se poate intampla daca alimentele sau apa vin in contact cu fecalele unei persoane infectate sau cu fecalele animalelor. Alimentele care sunt adesea asociate cu transmiterea E. coli includ carne insuficient preparata termic, produse lactate nepasteurizate, salate si legume contaminate. Apa contaminata poate proveni din surse poluate, cum ar fi fantani sau rezervoare de apa insuficient de tratate.
  • contaminarea ustensilelor de bucatarie: acestea nu sunt curatate intre utilizari.
  • prin intermediul persoanelor care vin in contact cu animalele si nu respecta regulile de igiena personala: spalarea mainilor cu apa si sapun.
  • contaminarea apei cu materii fecale de origine umana si animala: infectia se produce si prin imbaiere, nu neaparat prin consumul acelei apei.
  • contactul direct cu o persoana infectata: Escherichia coli se poate transmite si prin contactul direct cu o persoana infectata. Acest lucru se intampla de obicei atunci cand o persoana nu se spala bine pe maini dupa ce a folosit toaleta si apoi atinge alte persoane sau suprafete. De asemenea, transmiterea poate avea loc prin contactul cu scutecele sau lenjeria contaminata a unei persoane infectate.
  • prin medii de ingrijire a sanatatii: in spitale si alte medii de ingrijire a sanatatii, E. coli se poate raspandi de la un pacient la altul, in special prin igiena mainilor necorespunzatoare a personalului medical. 

Factori de risc

E. coli afecteaza orice persoana care este expusa la aceasta infectie, numai ca unele persoane prezinta un risc mai mare decat altele. Iata care sunt cei mai importanti factori de risc in ceea ce priveste infectiile cu E. coli:

  • factori de risc legati de varsta si sistemul imunitar: persoanele cu sistemul imunitar slabit, cum ar fi copiii mici, varstnicii si cei cu boli cronice, sunt mai susceptibile la infectii cu E. coli. Sistemul lor imunitar poate fi mai putin capabil sa combata bacteriile si sa previna infectia.
  • factori de risc legati de alimentatie: consumul de alimente si apa contaminate, in special carne cruda sau insuficient gatita, fructe si legume nespalate, produse lactate nepasteurizate, poate creste riscul de infectare cu E. coli. Alimentele si apa contaminate pot contine bacterii E. coli care pot provoca infectii.
  • factori de risc legati de igiena personala: spalarea insuficienta a mainilor, in special dupa utilizarea toaletei sau inainte de prepararea mancarii, poate creste riscul de contaminare cu Escherichia coli. Bacteriile pot fi transferate de pe maini pe alimente sau in gura, ceea ce duce la infectie.
  • factori de risc legati de calatorii: calatoriile in tari cu standarde de igiena scazute sau cu probleme de salubritate a apei pot creste riscul de infectare cu E. coli. Acest lucru se datoreaza faptului ca apa potabila si alimentele pot fi contaminate cu bacterii E. coli, care pot provoca infectii daca sunt consumate.

Cum se poate stabili diagnosticul corect

Medicul poate suspecta diagnosticul de E.coli in baza simptomelor pe care le prezinta pacientul. Medicul poate fi interesat de prezenta sau absenta sangelui in scaun, daca pacientul are frisoane sau stari febrile, daca sunt prezente crampe abdominale, daca pacientul este iritat sau obosit, daca are stari de slabiciune sau ameteli.

Analiza materiilor fecale si sumarul de urina pot confirma prezenta bacteriei E.coli in intestine. Diagnosticul infectiei cu E.coli este unul de laborator, localizarea germenului se face:

  • in urina;
  • in diverse secretii;
  • in sputa;
  • in lichidul cefalorahidian;
  • in materii fecale;
  • in hemocultura.

Pe langa analizele de laborator, medicul poate lua in considerare si istoricul medical al pacientului si poate efectua o examinare fizica amanuntita. Astfel, poate exclude alte afectiuni care pot avea simptome similare cu infectia E. coli.

In cazurile severe sau complicate, pot fi necesare investigatii suplimentare pentru a evalua impactul infectiei cu E. coli asupra diferitelor organe si sisteme ale corpului. Aceste investigatii pot include ecografia abdominala sau colonoscopie, care pot oferi informatii detaliate despre starea intestinelor si a altor organe afectate.

Cum se trateaza o infectie cu Escherichia coli?

Tratamentul pentru o infectie cu Escherichia coli implica mai multe aspecte importante pentru vindecare si prevenirea raspandirii bacteriei:

  • antibiotice: sunt unul dintre cele mai comune tratamente pentru infectiile cu E. coli. Acestea pot ucide bacteria si pot ajuta la prevenirea raspandirii ei la alte persoane. Este important sa se urmeze intregul curs de tratament cu antibiotice, chiar daca simptomele incep sa se amelioreze.
  • hidratarea: infectiile cu E. coli pot cauza diaree severa, ceea ce poate duce la deshidratare. Este esential sa se mentina hidratarea prin consumul de multa apa, sucuri de fructe si bauturi pentru rehidratare orala, care pot inlocui electrolitii pierduti. Astfel, corpul va putea lupta mai eficient impotriva infectiei.
  • spitalizarea: in cazurile severe, poate fi necesara spitalizarea pentru a administra fluide si nutrienti direct in vene, sau chiar pentru a trata complicatiile care pot aparea, cum ar fi sindromul hemolitic-uremic. In aceste situatii, tratamentul si monitorizarea de catre personalul medical specializat sunt esentiale pentru recuperarea pacientului.
  • evitarea anumitor medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi cele care incetinesc miscarea intestinelor, pot agrava situatia in caz de infectie cu E. coli. Este important ca pacientul sa discute cu medicul despre toate medicamentele pe care le ia inainte de a incepe un nou tratament. Astfel, se poate evita orice interactiune negativa intre medicamente si se poate asigura un tratament adecvat pentru infectie.

Este important de mentionat ca tratamentul specific pentru infectia cu Escherichia coli poate varia in functie de severitatea cazului si de alte factori individuali. De aceea, este recomandat sa consulti intotdeauna un medic pentru a primi un diagnostic corect si un plan de tratament personalizat.

Cand apelezi la medic

Este recomandat sa consulti medicul in urmatoarele situatii:

  • diareea persista de 2-3 zile;
  • febra este asociata cu diareea;
  • durerile abdominale sunt puternice;
  • exista sange in materiile fecale;
  • varsaturile sunt persistente;
  • deshidratarea este puternica.

Riscul de complicatii este un aspect important in stabilirea momentului potrivit pentru a solicita ajutor medical. Anumite categorii de persoane, cum ar fi copiii mici, varstnicii si persoanele cu sistem imunitar slabit, pot fi mai predispuse la complicatii grave cauzate de Escherichia coli. Daca te afli in una dintre aceste categorii de risc sau ai un sistem imunitar slabit, este crucial sa consulti medicul la primele semne de boala, pentru a evita complicatiile grave.

Esecul tratamentului la domiciliu este un alt semn ca ar trebui sa apelezi la medic. Daca ai incercat tratamente la domiciliu, cum ar fi hidratarea si odihna, dar simptomele nu s-au ameliorat sau s-au agravat, este momentul sa soliciti asistenta medicala. Un medic poate evalua situatia si poate prescrie tratamentul adecvat pentru a combate infectia cu Escherichia coli.

Retine ca fiecare caz este unic, iar decizia de a apela la medic trebuie luata in functie de severitatea simptomelor, evolutia acestora si de factorii de risc individuali. Daca ai orice ingrijorari sau nelamuriri cu privire la infectia cu Escherichia coli, este intotdeauna recomandat sa consulti un medic pentru evaluare si tratament adecvat.

Cum poate fi prevenita infectia cu Escherichia coli

Infectia cu Escherichia coli poate fi prevenita prin doua modalitati: respectarea normelor de igiena si intarirea sistemului imunitar (inclusiv prin administrarea de suplimente alimentare).

Respectarea normelor de igiena

  • spalatul pe maini dupa folosirea toaletei, inainte de a manca, inaintea prepararii mancarii.
  • spalarea pe maini cu apa si sapun dupa contactul cu animalele.
  • prepararea termica a carnii. Carnea de vita, de exemplu, trebuie gatita la o temperatura de cel putin 70 de grade Celsius.
  • evitarea produselor lactate nepasteurizate.
  • curatarea ustensilelor de bucatarie care vin in contact cu alimentele crude cu detergent si apa calda.
  • consumarea apei care a fost tratata.
  • evitarea produselor alimentare sau a apei care nu sunt etichetate sau imbuteliate.

Intarirea sistemului imunitar

Imunitatea este innascuta, sistemul imunitar se dezvolta pe masura ce inaintam in varsta. Exista insa cateva motive pentru care functia imunitara are de suferit: poate fi vorba despre o alimentatie nesanatoasa, despre un regim de viata defectuos. Iata cateva masuri pe care le poti lua pentru a-ti mentine imunitatea:

  • alcoolul nu trebuie consumat in cantitati mari (reduce numarul de limfocite, scade imunitatea).
  • odihna este necesara: 7-8 ore de somn pe noapte sunt necesare pentru un adult. Nu trebuie uitat ca in timpul somnului organismul se reface, astfel incat corpul va fi mai in masura sa lupte impotriva agentilor patogeni care il ataca.
  • stresul trebuie redus pe cat posibil: relaxarea poate presupune plimbari, lectura, filme, existenta unor pasiuni, intalniri cu prietenii.
  • activitatea fizica creste imunitatea: 30 de minute de sport pe zi ajuta la imbunatatirea sistemului cardiovascular si de asemenea sustin sistemul imunitar.
  • trebuie consumat cat mai putin zahar alb: oricat ar parea de ciudat, zaharul alb ataca sistemul imunitar, de aceea este recomandata folosirea de indulcitori naturali.
  • dieta echilibrata este necesara pentru o imunitate puternica: regimul alimentar poate contine alimente precum broccoli, usturoi, oua, citrice, peste gras, carne rosie, carne de curcan, ciuperci.
  • hidratarea este necesara: sunt necesari circa 2 litri de apa pentru un adult, pentru ca organele interne sa functioneze adecvat.

Suplimente alimentare care sustin sistemul urinar

Corpul are nevoie de vitamine si minerale pentru a sustine imunitatea organismului. Unele vitamine nu sunt sintetizate de organism, sau sunt sintetizate in cantitati insuficiente. Se mai poate intampla ca alimentatia sa nu asigure necesarul de vitamine de care are nevoie organismul. In aceste conditii, medicul nutritionist poate recomanda ori un regim alimentar adecvat, ori poate indica administrarea anumitor suplimente alimentare, pentru a sustine suportul imunitar (suplimentul de echinacea, zinc si vitamina C de exemplu).

De asemenea, in cazul in care analizele sau testele rapide de infectii urinare indica o infectie urinara, medicul urolog poate recomanda suplimente alimentare care sa ajute la mentinerea in bune conditii a sistemului urinar: extract de merisor, uleiuri esentiale naturale, citratul de potasiu si de sodiu.

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

Despre autor
Farmacistul Dr. Max
Farmacistul Dr. Max
La Farmacia Dr. Max punem oamenii pe primul loc si ne dorim sa aducem pacientilor din Romania raspunsuri la unele dintre cele mai frecvente curiozitati medicale si de ingrijire personala. Adevarati specialisti, oameni atenti la ce recomanda sunt mereu aproape de tine si iti pregatesc zilnic articole atent documentate, pentru a-ti oferi informatii corecte si complete despre subiectele tale de interes. Descopera care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta organismul uman, cum iti poti mentine starea de bine, dar si multe alte subiecte care te vor ajuta sa fii si sa te simti sanatos, increzator si plin de energie in fiecare zi!
Citiți mai multe de la acest autor
Despre autor
Farmacistul Dr. Max
Farmacistul Dr. Max
La Farmacia Dr. Max punem oamenii pe primul loc si ne dorim sa aducem pacientilor din Romania raspunsuri la unele dintre cele mai frecvente curiozitati medicale si de ingrijire personala. Adevarati...
Citiți mai multe de la acest autor