Meningita: Ce este, cauze, simptome, tratament

7. 4. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 9 minute de citit
Ce este meningita - transmitere, manifestare si tratament

Meningita este unul dintre cele mai inspaimantatoare diagnostice cu care se poate confrunta un pacient. Meningita poate pune in pericol viata si necesita o diagnosticare rapida si instituirea prompta a tratamentului specific. In continuare, descopera mai multe informatii din surse verificate despre aceasta boala.

Ce e meningita?

Te intrebi ce e meningita? Este una dintre bolile sistemului nervos, care afecteaza meningele.

Meningele este o foita tristratificata de tesut care se afla la exteriorul creierului si a maduvei spinarii. Meningita este definita ca inflamatia meningelui si a lichidului cefalorahidian. In unele cazuri, meningita poate fi contagioasa, transmiterea facandu-se prin tuse, stranut sau contact apropiat cu bolnavul [1]. 

Ce cauze determina aparitia meningitei?

Cand se discuta despre posibile cauze pentru meningita, cel mai adesea este vorba despre infectia cu un virus sau cu o bacterie. Dar cancerul, fungii si unele medicamente pot fi si ele responsabile pentru cazuri de meningita [1]. 

Avand in vedere faptul ca tratamentul difera in functie de cauza, identificarea acesteia este esentiala. 

Exista si factori de risc care predispun anumite persoane la dezvoltarea unei forme de meningita. Printre acestia se numara:

  • Varsta: cele mai multe cazuri de meningita virala apar la copiii mai mici de 5 ani, in timp ce copiii si tinerii cu varsta mai mica de 20 ani sunt expusi riscului de meningita bacteriana [2];
  • Traiul la comun: studentii care locuiesc in camin, personalul din bazele militare, elevii care stau la internat au un risc mai mare de meningita meningococica decat alti indivizi. Motivul este legat de transmiterea mai usoara a agentului patogen, pe cale respiratorie, in grupurile mari [2];
  • Sarcina: riscul de listerioza creste semnificativ in perioada sarcinii. Infectia cu Listeria spp. poate determina meningita, avort, nastere prematura sau moartea viitorului bebelus [3];
  • Un sistem imunitar compromis: SIDA, alcoolismul, diabetul, utilizarea medicamentelor imunosupresoare sunt cativa dintre factorii care cresc susceptibilitatea la meningita. Splenectomia este o alta interventie care determina cresterea riscului, prin urmare vaccinarea devine obligatorie la aceasta categorie de pacienti [2]. 

Ce tipuri de meningita exista?

Meningitele sunt clasificate in functie de agentul etiologic care le-a declansat. Astfel, exista urmatoarele tipuri mentionate de practica medicala:

  • Meningita virala;
  • Meningita bacteriana;
  • Meningita fungica;
  • Meningita parazitara;
  • Meningita cronica;
  • Meningita neinfectioasa [4]. 

Meningita virala

Meningita virala este considerata a fi cea mai frecventa forma de meningita, a carei prevalenta in populatie poate varia de la 0.26 – 17 cazuri la 100.000 locuitori. Cel mai adesea sunt afectati nou-nascutii, pe locul doi aflandu-se copiii cu varsta de aproximativ 5 ani [1]. 

Din fericire, meningita virala include de cele mai multe ori forme relativ usoare de boala, la multe dintre ele vindecarea fiind spontana [4]. 

Printre virusurile cel mai frecvent implicate in declansarea cazurilor de meningita virala sunt virusul Herpes simplex, HIV, virusul care determina oreionul si virusul West Nile [5].

Meningita bacteriana

Meningita bacteriana apare atunci cand o bacterie patogena patrunde in sange si este transportata la nivelul creierului si al maduvei spinarii. Alteori, bacteria implicata poate invada direct meningele, consecutiv unei otite sau sinuzite sau dupa o fractura craniana [1].

Exista mai multe specii de bacterii care pot determina meningita, cele mai frecvente fiind:

  • Streptococcus pneumoniae este bacteria cea mai frecvent implicata in cazurile de meningita bacteriana, fiind de asemenea responsabila pentru majoritatea cazurilor de pneumonie, otita sau sinuzita. Ca vaccin contra meningita, vaccinul antipneumococic poate oferi o protectie de durata [1].
  • Neisseria meningitidis este una dintre cauzele frecvente ale infectiilor cailor respiratorii superioare, dar poate provoca meningita atunci când bacteria ajunge in torentul sangvin. Este o boala extrem de contagioasa, care ii afecteaza in special pe adolescenti si pe tinerii adulti. Exista un vaccin care poate preveni aceasta forma de meningita, dar chiar si persoanele vaccinate care au intrat in contact cu un caz confirmat vor primi antibiotic pentru prevenirea complicatiilor bolii [1].
  • Haemophilus influenzae tip B era, odinioara, bacteria responsabila de cele mai multe cazuri de meningita la copii, mai ales la copiii mici. Datorita vaccinului inclus in schema de vaccinare nationala din tarile dezvoltate, incidenta cazurilor de meningita cu Haemophillus a scazut semnificativ [1].
  • Listeria monocytogenes este o alta bacterie izolata in cazurile de meningita. Microorganismul se gaseste in branzeturile nepasteurizate, hotdog si alte carnuri presate sau tocate. Gravidele, nou-născuții, persoanele în varsta si cele cu sistemul imunitar slabit sunt in mod deosebit expuse la infectie. Listeria traverseaza bariera placentara, iar infectiile in sarcina avansata pot fi fatale pentru bebelus [2]. 

Meningita fungica

Meningita fungica este o forma relativ rara de boala, cel mai adesea contactata in urma inspirarii sporilor aflati in sol, in lemnul putred sau in gainat. Meningita fungica nu este contagioasa.

Cea mai frecventa forma de meningita fungica este cea produsa de Cryptococcus spp., diagnosticata cel mai adesea la persoanele cu imunodeficiente. In lipsa unui tratament adecvat, poate ajunge sa puna viata in pericol [1].

Meningita parazitara

Parazitii din organism pot determina aparitia unei forme rare de meningita, denumita si meningita eosinofilica. Dar exista si paraziti care se localizeaza la nivelul creierului - de pilda cisticercoza - si o forma de malarie cerebrala [4].

Meningita amoebica este o alta forma rara, care poate fi contactata in urma inotului in apele statatoare si care este deosebit de periculoasa din cauza evolutiei rapide. 

Majoritatea parazitilor care produc meningita au ca gazde obisnuite diverse specii de animale, iar oamenii se infecteaza consumand alimente contaminate cu acesti paraziti [1]. 

Meningita cronica

Meningita cronica este produsa de fungi si bacterii cu crestere foarte lenta, de tipul Mycobacterium tuberculosis, care invadeaza meningele si lichidul cerebro-spinal. Acest tip de meningita se instaleaza in 2 saptamani sau chiar mai mult, dar simptomele sunt similare celorlalte forme de boala [1]. 

Meningita neinfectioasa

Nu este obligatoriu ca meningita sa aiba cauze infectioase. Ea poate aparea si ca urmare a unor reactii chimice din organism, consecutiv unor alergii la medicamente, in unele forme de cancer sau in boli inflamatorii de tipul sarcoidozei [1]. 

Ce simptome sunt asociate cu aceasta afectiune?

Simptomele in meningite variaza din punct de vedere al evolutiei in functie de agentul etiologic. Dar chiar daca perioada de incubatie sau intervalul de timp in care se instaleaza simptomele sunt diferite, semnele clinice sunt asemanatoare [2]:

  • Debut similar gripei, cu simptome de raceala puternica;
  • Febra mare, instalata brusc;
  • Contracturi musculare la nivelul gatului - pacientul nu poate inclina capul catre
  • inainte, pentru a pune barbia in piept;
  • Dureri de cap intense, diferite de orice alta durere experimentata pana atunci;
  • Greata si varsaturi;
  • Confuzie sau dificultati de concentrare;
  • Convulsii;
  • Somnolenta sau dificultati in deplasare;
  • Sensibilitate la lumina;
  • Lipsa apetitului si disparitia senzatiei de sete;
  • Aparitia unei iritatii cutanate (caracteristica meningitei meningococice) [1].

Tabloul clinic poate fi diferit in cazul nou-nascutilor si al copiilor mai mici de 2 ani:

  • Febra mare;
  • Plans continuu; bebelusii cu meningita par imposibil de consolat si plang mai tare cand sunt luati in brate;
  • Somnolenta sau iritabilitate excesive;
  • Dificultate in a trezi copilul din somn;
  • Inactivitate, miscari lente;
  • Lipsa poftei de mancare, lipsa de interes fata de supt;
  • Varsaturi;
  • Fontanela devine proeminenta;
  • Corpul si gatul par intepenite din cauza contracturilor musculare [2].

Care sunt complicatiile la care te predispune meningita?

In functie de tipul de meningita, complicatiile pot fi severe. Cu cat evolutia bolii este mai indelungata, cu atat riscul aparitiei de leziuni permanente este mai mare. Printre aceste tulburari neurologice definitive post-meningita se numara:

  • Pierderea auzului;
  • Dificultati in procesul de memorare;
  • Dizabilitati legate de invatare;
  • Probleme de mers si echilibru;
  • Convulsii;
  • Insuficienta renala;
  • Soc;
  • Encefalita;
  • Deces [1].

Cum poate fi diagnosticata aceasta afectiune?

Suspiciunea de meningita se ridica pe baza simptomelor si dupa o examinare clinica in timpul careia medicul va incerca sa identifice semne ale unei infectii in zona capului sau de-a lungul coloanei vertebrale.

Pentru confirmarea diagnosticului se urmaresc pasii unui protocol bine stabilit:

  • Culturi de sange: o proba de sange este amplasata intr-un  mediu de cultura pentru a se vedea daca aceasta genereaza colonii de bacterii. Ulterior, microorganismele sunt identificate si se stabileste la ce antibiotice sunt sensibile;
  • Investigatii imagistice: CT si RMN sunt metodele de electie pentru identificarea inflamatiei la nivel cerebral. Radiografia si CT-ul la nivelul pieptului si al sinusurilor pot de asemenea sa evidentieze o infectie asociata meningitei;
  • Punctia lombara permite recoltarea lichidului cefalo-rahidian, a carui examinare confirma sau infirma diagnosticul de meningita. Proba de LCR recoltata ii permite medicului sa identifice bacteria responsabila pentru infectie. Daca se suspecteaza o infectie virala, anumite investigatii de laborator suplimentare permit identificarea virusului responsabil si stabilirea unei conduite terapeutice cat mai eficienta [1]. 

Ce tratamente se aplica pentru meningita?

Tratamentul depinde de tipul de meningita diagnosticat in urma investigatiilor.

Tratamentul meningitei bacteriene

Meningita bacteriana acuta trebuie tratata imediat cu antibiotice administrate pe cale intravenoasa si cu doze adecvate de corticosteroizi. Cu ajutorul acestui protocol, recuperarea este rapida, iar riscul aparitiei complicatiilor scade [1].

Antibioticul sau combinatia de antibiotice depind de bacteria depistata. Pana la primirea rezultatelor testelor de laborator, medicul poate prescrie o cura de antibiotice cu spectru larg [1].

In cazul in care exista o alta infectie asociata, aceasta va fi tratata adecvat, de pilda prin drenarea sinusurilor sau a osului mastoid [2]. 

Tratamentul meningitei virale

In cazul meningitei virale, antibioticele nu sunt de ajutor si majoritatea cazurilor se rezolva de la sine, in interval de cateva saptamani. Tratamentul cazurilor usoare include odihna la pat, un aport adecvat de lichide, antipiretice si medicamente pentru dureri de cap si migrene [1].

Atunci cand se impune, medicul poate prescrie corticosteroizi care sa reduca inflamatia cerebrala sau medicamente anticonvulsivante. In cazul in care meningita se datoreaza unui herpesvirus, exista medicatie antivirala care poate fi recomandata.

Toate aceste tratamente sunt insotite de un aport suficient de vitamine, minerale, aminoacizi si alti nutrienti care sa sustina buna functionare a sistemului imunitar [2]. 

Tratamentul altor tipuri de meningita

In cazul in care nu se cunoaste etiologia meningitei, medicul va administra de la bun inceput medicatie antivirala si antibiotice pentru a pastra lucrurile sub control pana la determinarea cauzei.

Tratamentul  meningitei cronice difera in functie de cauzele acesteia: medicatie antifungica sau o combinatie de antibiotice pentru meningita tuberculoasa.

Meningita neinfectioasa provocata de o reactie alergica sau de o boala autoimuna poate fi tratata cu corticosteroizi. Meningita legata de cancer presupune tratament pentru tipul de cancer diagnosticat [1]. 

Meningita este o urgenta medicala, interventia prompta fiind salvatoare de vieti. Este de datoria ta sa fii informat si sa stii sa identifici semnalele de alarma care ar trebui sa te trimita imediat la camera de garda. Odata cu instituirea precoce a tratamentului, sansele de vindecare completa, fara sechele, cresc semnificativ. 

 Bibliografie:

  1. https://emedicine.medscape.com/article/232915-overview#a6 afisat la 30.03.2022
  2. https://www.healthline.com/health/meningitis#symptoms afisat la 30.03.2022
  3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/meningitis/diagnosis-treatment/drc-20350514 afisat la 30.03.2022
  4. https://www.nhs.uk/conditions/meningitis/ afisat la 30.03.2022
  5. https://www.cdc.gov/meningitis/index.html#:~:text=Meningitis%20is%20an%20inflammation%20 afisat la 30.03.2022