Fibrom uterin: Simptome, cauze si tratament

Fibromul uterin este o formatiune tumorala benigna, necanceroasa, care duce la:

  • cresterea in dimensiuni a uterului;
  • ingrosarea peretelui uterin.

Chiar daca fibromul uterin este considerat o tumoare benigna, in unele cazuri este destul de dificil de facut diferenta intre un fibrom care are un aspect particular si o formatiune maligna uterina rara.

Cu alte cuvinte, fibromul uterin este o proliferare celulara, o formatiune tumorala hormonal dependenta care apare si evolueaza la femeie in perioada hormonala activa, adica dupa momentul in care ovarele incep sa produca hormoni feminini (estrogen, progesteron).

Fibromul uterin se mai numeste leiomiom sau miom. In general, dimensiunile pot fi microscopice sau pot ajunge si la 30 cm.

Cele mai multe fibroame uterine se descopera la consult ginecologic de rutina. Circa 80% dintre femei dezvolta cel putin un fibrom uterin de-a lungul vietii. Acesta este motivul pentru care fibromul este considerat o evolutie normala a uterului.

In cele ce urmeaza iti spunem care sunt tipurile de fibrom uterin, care sunt manifestarile lui clinice, cum se poate diagnostica si cum se trateaza.

Cuprins:

1. Tipuri de fibroame uterine

2. Cum se dezvolta un fibrom

3. Cauzele fibromului uterin

4. Factori de risc

5. Simptomele fibromului uterin

6. Complicatiile fibromului uterin

7. Diagnosticarea fibromului uterin

8. Tratarea fibromului uterin

9. Asteptarea (expectativa)

10. Ce trebuie sa retii despre fibromul uterin

Tipuri de fibroame uterine

Exista mai multe tipuri de fibroame uterine.

In ceea ce priveste dimensiunea lor, exista fibroame de marimea bobului de mazare, dar unele din ele pot ajunge la 20-30 cm.

In ceea ce priveste locul unde se situeaza miomul in raport cu peretii uterului exista:

  • fibrom intramural: este cel mai frecvent, se formeaza in peretele muscular al uterului. Se mai numeste si nodul fibromatos intramural. Are dimensiuni care variaza. Este cel mai frecvent dintre toate tipurile de fibroame.
  • fibrom subseros: se formeaza pe suprafata exterioara a uterului, sub invelisul care il desparte de alte organe abdominale. Fibromul subseros poate avea dimensiuni mari, da uterului un aspect bombat. Rareori provoaca tulburari menstruale.
  • fibrom submucos: se dezvolta in mucoasa interioara a uterului si creste in cavitatea uterului. Este cel mai rar intalnit. Provoaca cele mai multe probleme: sangerari abundente si lungi in timpul menstruatiei, dificultati de a ramane insarcinata.
  • fibrom pediculat: fibroamele subseroase si submucoase pot fi atasate de uter printr-un tesut ingust si atunci poarta numele de „pediculat”.

Cum se dezvolta un fibrom

  • Fibroamele uterine nu se dezvolta inainte de pubertate.
  • Fibroamele cresc in tipul sarcinii.
  • Fibroamele se micsoreaza dupa instalarea menopauzei.

De retinut!

  • Tratamentul cu estrogen poate favoriza cresterea fibromului chiar si dupa instalarea menopauzei.
  • Fibromul se poate dezvolta lent, asimptomatic, sau poate avea o evolutie rapida.

Cauzele fibromului uterin

Nu se cunoaste cauza aparitiei fibromului uterin. Se crede ca exista anumite gene care favorizeaza instalarea acestuia. Ceea ce se stie sigur este faptul ca fibromul uterin se dezvolta mai ales la femeile care se afla la varsta fertilitatii (mai ales la cele care au 35-45 de ani).

Factori de risc

Cresterea fibromului uterin poate fi influentata de urmatorii factori:

  • hormonii sexuali feminini (estrogen, progesteron): Estrogenul este cel mai important pentru ca, atunci cand organismul produce mai mult estrogen (in timpul sarcinii de exemplu) fibromul uterin tinde sa creasca. Daca organismul produce mai putin estrogen (menopauza) fibromul uterin se micsoreaza sau chiar dispare.
  • factori genetici: fibromul uterin este mai frecvent la femeile care au avut mame si bunici cu aceasta afectiune.
  • rasa: exista o predispozitie mai mare de a avea fibrom uterin la femeile de culoare.
  • obezitatea: o femeie supraponderala are un risc crescut de a dezvolta fibrom uterin decat una care are o greutate normala.
  • stilul de viata nesanatos: consumul de alcool si alimentatia nesanatoasa sunt factori care favorizeaza aparitia de fibroame uterine.
  • numarul de copii.
  • hipertensiunea arteriala.
  • menstruatia aparuta mai devreme de varsta de 10 ani.

Simptomele fibromului uterin

Cele mai multe fibroame sunt asimptomatice, dar pot aparea simptome care afecteaza calitatea vietii pacientei. Simptomatologia depinde de:

  • marimea fibromului;
  • pozitia acestuia;
  • numarul de fibroame;
  • varsta pacientei.

Iata ce simtome poate dezvolta o femeie care are fibrom uterin:

  • tulburari de tranzit intestinal: balonare, constipatie, ocluzie intestinala, dureri abdominale;
  • tulburari de menstruatie (sangerari abundente, sangerari intre menstruatii);
  • sangerarile prelungite pot duce la deficienta de fier si anemie. Daca sangerarea apare dintr-o data, poate duce la anemie instalata brusc, anemia acuta, care este mai greu de tolerat decat anemia instalata treptat;
  • dureri sau senzatie de presiune pelvina (depinde de pozitionarea fibromului);
  • infertilitate: in general, femeile cu fibroame uterine pot ramane insarcinate. Infertilitatea se poate instala din cauza pozitiei fibromului uterin sau din cauza dimensiunilor acestuia (cand are 10-15 cm). Sau poate aparea infertilitatea daca se asociaza varsta femeii cu un numar mai mare de fibroame uterine;
  • senzatia de a merge la toaleta des: daca se exercita presiune pe vezica urinara;
  • dureri renale-lombare: din cauza presiunii exercitate pe un ureter;
  • creșterea in greutate: in acest caz este nevoie sa fie inlaturate alte cauze posibile ale cresterii in greutate: sedentarismul, alimentatia bogata in grasimi si dulciuri. Daca ai o dieta sanatoasa si echilibrata si daca abdomenul creste, este nevoie sa te duci de urgenta la medic.

Complicatiile fibromului uterin

In cele mai multe cazuri, fibroamele nu sunt periculoase, dar cu toate acestea ele pot provoca:

  • disconfort;
  • o scadere a globulelor rosii (anemie). In cazurile mai grave se poate ajunge chiar la transfuzie din cauza pierderilor de sange;
  • anemie cauzata de fluxul abundent de sange din timpul menstruatiei;
  • oboseala continua care nu trece la nimic;
  • dereglari menstruale;
  • durere la nivel lombar sau senzatie de presiune in abdomenul inferior;
  • urinari frecvente (daca fibromul apasa pe vezica urinara);
  • infertilitate;
  • complicatii in timpul sarcinii (avort spontan, nastere prematura, dureri in timpul trimestrului al doilea si al treilea de sarcina, intarziere de crestere intrauterina a fatului).

Ce trebuie sa stii despre fibromul uterin in sarcina

  • Medicul ginecolog care urmareste sarcina va fi atent ca inca de la prima ecografie sa identifice posibilele fibroame uterine si va urmari evolutia acestora pentru a se asigura ca nu pun in pericol sarcina.
  • Fibroamele uterine nu afecteaza sarcina decat in situatii exceptionale, ca de exemplu daca sunt sunt foarte mari, voluminoase, sunt in numar mare sau sunt pozitionate in interiorul uterului (submucoase). In astfel de situatii, fibroamele pot crea complicatii. Dar daca, de exemplu, medicul depisteaza un fibrom intramural de 3 cm (deci dezvoltat in peretele uterului), nu exista niciun motiv de ingrijorare. Nu este nevoie nici de tratament. Este importanta discutia cu medicul ginecolog, in felul acesta pacienta nu se va ingrijora in mod inutil.
  • Daca nu este un fibrom uterin de dimensiuni mari, de regula, dupa sarcina acesta scade in dimensiune sau chiar poate disparea.
  • Sarcina si nasterea copilului sunt un factor pozitiv in cazul fibroamelor uterine, pentru ca s-a observat ca scad riscul ca aceste formatiuni sa se mai dezvolte in viitor.

Diagnosticarea fibromului uterin

Depistarea fibromului se face de cele mai multe:

  • in urma unui consult ginecologic;
  • pe baza istoricului simptomelor;
  • printr-o ecografie pelvina.

Diagnosticul se poate confirma prin:

  • ecografie transvaginala: prin intermediul acesteia se poate aprecia numarul si dimensiunea nodulilor fibromatosi
  • sonohisterografia cu infuzie de ser fiziologic: daca se introduce in uter o cantitate mica de ser fiziologic, se poate evidentia mai bine conturul uterului.
  • histeroscopia: se poate analiza interiorul uterului. Se poate face cu anestezie locala.
  • RMN pelvis
  • CT pelvis

De retinut!

  • Trebuie confirmata absenta unui cancer uterin (testul Papanicolau, biopsia mucoasei uterine, markeri tumorali).
  • Cele mai multe femei cu fibroame uterine pot ramane gravide si pot duce sarcina pana la capat fara niciun fel de probleme. Cele care au un fibrom care are mai mult de 5-6 cm prezinta un risc mai mare de a avea probleme in timpul sarcinii.

Tratarea fibromului uterin

Tratamentul fibromului uterin depinde de cativa factori importanti:

  • localizarea acestuia;
  • severitatea simptomatologiei;
  • varsta pacientei;
  • dorinta de a avea copii;
  • marimea fibromului.

Exista mai multe metode de tratament:

Asteptarea (expectativa)

Daca fibromul are dimensiuni reduse, iar simptomatologia nu este foarte severa, se poate astepta. Desigur, este importanta si varsta pacientei.

Tratament medicamentos

  • Tratament hormonal: in general are eficacitate scazuta, este vorba despre contraceptive orale si progestative. Rolul lor este acela de a controla sangerarile anormale.
  • Inducerea menopauzei: scade dimensiunea fibroamelor cu pana la 60%. Nu se poate prelungi mult timp, si atunci cand se intrerupe procedura fibromul si simptomele revin in cateva luni.
  • Agenti antifibrinolitici: sunt folositi in cazul sangerarilor importante.
  • Antiinflamatoare nesteroidiene: sunt folosite pentru ameliorarea durerilor.

Tratament chirurgical

  • histerectomia : extragerea uterului. Se apeleaza la ea daca sangerarile nu cedeaza la niciun alt tratament, daca femeia nu-si mai doreste copii si daca exista factori de risc pentru alte afectiuni.
  • miomectomia: extragerea (laparoscopic, histeroscopic sau clasic) a fibroamelor, cu pastrarea uterului. Procedura se realizeaza daca pacienta isi doreste copii sau daca doreste sa pastreze uterul. Nu scade riscul de aparitie pe viitor a altor fibroame uterine. Se poate folosi impreuna cu ablatia de endometru, pentru oprirea sangerarilor abundente.
  • embolizarea arterelor uterine: se foloseste in cazul pacientelor care doresc sa pastreze uterul dar nu mai vor copii.
  • focalizarea ultrasonica ghidata RMN: mai multe unde ultrasonice se concentreaza intr-o cantitate redusa de tesut fibromatos, ceea ce conduce la distrugerea termica a tesutului.

Singurul care te poate sfatui cu privire la cea mai buna metoda de tratament este medicul ginecolog.

Remedii naturiste

Numai medicul ginecolog poate stabili metoda de tratament potrivita pentru fiecare caz. Tratamentul naturist poate avea doar rol adiacent:

  • ceaiuri de plante: cretisoara, traista-ciobanului, coada-racului, urzica;
  • suplimente alimentare pe baza de fier, magneziu, zinc, calciu, vitamina B, vitamina A;
  • o alimentatie bazata pe fructe si legume, consumul de cereale integrale, oleaginoase (nuci, alune, migdale), proteine vegetale (fasole, mazare, broccoli, spanac);

Preventia fibromului uterin

  • Fibromul uterin poate reaparea chiar si dupa tratament.
  • Interventia chirurgicala care presupune extirparea chirurgicala a uterului este singurul tratament care previne reaparitia fibromului.
  • Nu exista date suficiente pentru a spune sigur ca fibroamele uterine pot fi prevenite. Exista in schimb informatia ca riscul de a dezvolta o asemenea formatiune scade in urma unui stil de viata sanatos, mentinerea greutatii normale si un consum mai mare de fructe si legume.
  • De asemenea, se crede ca utilizarea contraceptivelor hormonale poate fi asociata cu un risc mai mic de fibrom uterin.

Ce trebuie sa retii despre fibromul uterin

  • Afecteaza femeile intre 35-55 ani.
  • Fibromul uterin nu inseamna cancer, nu implica riscuri de dezvoltare.
  • Este o formatiune tumorala benigna.
  • Se pot face tratamente (medicamentoase, sau interventie chirurgicala) pentru reducerea sau chiar extirparea lui.
  • Nu poate fi prevenita aparitia lui.
  • Poate fi depistat prin investigatii specifice.

Important de retinut!

Informatiile din acest articol nu tin loc de consult medical specializat. Recomandarile medicale (daca exista) au scop informativ. Concluziile si referintele pot varia de la individ la individ si depind de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate si de alti factori. Tocmai de aceea, aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Surse suplimentare de informare:

Mayo Clinic, „Uterine fibroids”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/uterine-fibroids/symptoms-causes/syc-20354288

Mayo Clinic, „Uterine fibroids. Diagnosis”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/uterine-fibroids/diagnosis-treatment/drc-20354294

NHS, „Overview. Fibroids”: https://www.nhs.uk/conditions/fibroids/

UCLA Health, „What are fibroids”: https://www.uclahealth.org/fibroids/what-are-fibroids

Office on women’s health, „Uterine fibroids”: https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/uterine-fibroids

Healthline, „Fibroids”: https://www.healthline.com/health/uterine-fibroids

WebMD, „Slideshow: A visual guide to uterine fibroids”: https://www.webmd.com/women/uterine-fibroids/ss/slideshow-fibroid-overview

Use the Word to HTML converter to avoid dirty code and messy markup when publishing documents online.