Conizatie: in ce consta, cand e recomandata

Ce este conizatia?

Conizatia reprezinta o procedura medicala prin care medicul indeparteaza un fragment in forma de con din colul uterin. Scopul principal este de a indeparta zona de transformare, adica zona din colul uterin unde celulele anormale (displazie) sunt cel mai probabil sa apara, si orice leziuni cervicale suspecte identificate [1][2].

Colul uterin este partea inferioara, ingusta, a uterului care se deschide in partea superioara a vaginului. Schimbarile anormale ale celulelor de la suprafata colului uterin se numesc displazie cervicala sau neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN). In functie de severitate, acestea pot evolua spre cancer cervical daca sunt lasate netratate [1][2].

Procedura este considerata atat diagnostica, cat si terapeutica. Este diagnostica deoarece permite specialistilor sa examineze tesutul pentru a determina gradul displaziei sau prezenta cancerului. Este terapeutica in cazul in care intregul tesut bolnav este indepartat prin excizia conului [1][2].

In ce consta procedura de conizatie?

Cum se desfasoara conizatia? 

• In majoritatea cazurilor, conizatia se efectueaza cu anestezie locala. In situatii particulare, poti primi rahianestezie sau anestezie generala.
• Vei fi pozitionata pe masa de operatie intr-o pozitie similara cu cea pentru un examen ginecologic de rutina (cu picioarele in etriere).
• Medicul introduce un speculum pentru a mentine peretii vaginali deschisi. Un colposcop este folosit pentru a mari si ghida medicul catre zona de tesut anormal de pe colul uterin.
• Seindeparteaza tesutul anormalintr-o forma conica, incluzand si o mica margine de tesut normal din jur.
• Mediculopreste sangerareafolosind suturi (cusaturi) saucauterizarea(arderea vaselor de sange).Uneori, in vagin se plaseaza un pansament (tifon) pentru a aplica presiune si a preveni sangerarea.
• Tesutul este trimis la laborator pentru examinare histopatologica, iar tu poti pleca acasa in aceeasi zi, de cele mai multe ori.

Tehnici si tipuri de conizatie

Exista mai multe metode prin care medicul realizeaza conizatia, in functie de marimea leziunii, varsta sau eventuale planuri de sarcina. Cele mai folosite tehnici sunt [1][2]: 

De obicei, medicul alege metoda tinand cont de: vechimea si extinderea leziunii, starea ta generala, dorinta de a pastra fertilitatea si alte eventuale afectiuni asociate.

Pregatirea pentru conizatie

Pregatirea corecta ajuta la o recuperare mai rapida si la scaderea riscului de complicatii. Iata ce pasi ai de urmat inainte de interventie [1][2]:

• programeaza interventia in afara perioadei menstruale; 
• spune medicului daca urmezi un anumit tratament medicamentos sau iei suplimente alimentare, daca esti insarcina sau este posibil sa fi (daca esti programata pentru conizatie, poti face un test de sarcina inainte acasa; poti achiziona unul din orice farmacie Dr. Max); 
• informeaza-te daca exista restrictii legate de alimentatie sau medicatie inaintea procedurii;
• efectueaza analizele recomandate de medic; 
• nu manca si nu bea nimic timp de 6 pana la 8 ore inainte de interventie, mai ales daca se utilizeaza anestezie generala sau regionala; 
• evita contactul sexual, cremele vaginale si spalaturile intravaginale cu cel putin 24 de ore inainte.

Aceste masuri asigura desfasurarea in conditii de siguranta.

Recuperarea dupa conizatie

Dupa procedura, experimentezi uneori o sangerare usoara, scurgeri maronii sau senzatie asemanatoare crampelor menstruale. Aceste simptome dispar de obicei in cateva zile. Pentru gestionarea crampelor, se pot lua analgezice. Recuperarea se intinde pe circa 4-6 saptamani. Pentru o vindecare corecta, respecta aceste recomandari [1][2]:

• evita contactul sexual, tampoanele interne (se pot folosi doar absorbante), dusurile vaginale sau introducerea oricaror obiecte in vagin in primele 4 saptamani; 
• nu face activitati fizice intense care pot creste riscul sangerarii; 
• nu inota si evita baile
• informeaza imediat medicul daca apar febra, dureri intense sau sangerari abundente.

Situatii precum sangerarea abundenta dincolo de o perioada similara menstruatiei sau durerea intensa cer o evaluare medicala cat mai rapida.

Cand iti recomanda medicul conizatia?

Procedura de conizatie nu se efectueza ca parte a unui control de rutina, ci este indicata in situatii clare.

Indicatii pentru conizatia cu scop diagnostic

Se recomanda atunci cand medicul are nevoie de mai multe informatii pentru a stabili un diagnostic corect. Posibilele indicatii pentru conizatie in scop diagnostic includ [1][2]:

• rezultate anormale la testele citologice (Pap sau HPV), dar fara leziuni vizibile la colposcopie; 
• colposcopia nu permite vizualizarea completa a zonei de risc; 
• exista suspiciune ca o leziune deja descoperita ar putea fi invaziva (inceput de cancer); 
• rezultate neclare sau contradictorii intre testele efectuate (citologie, biopsie, chiuretaj endocervical); 
• prezenta celulelor glandulare anormale la teste.

Indicatii pentru conizatia in scop terapeutic

Conizatia este metoda de tratament preferata pentru leziunile de grad inalt (CIN 2 si CIN 3). In trecut, leziunile severe (carcinom in situ) erau tratate prin histerectomie, insa studiile au aratat ca si conizatia poate fi la fel de eficienta, cu o rata scazuta de recidiva [2]. 

Totusi, exista discutii privind cat de mult tesut trebuie indepartat. Indepartarea intregului canal endocervical poate creste riscul de incompetenta cervicala (care afecteaza o viitoare sarcina). De aceea, medicii iau in calcul dorinta pacientei de a ramane insarcinata si rezultatele testelor suplimentare (chiuretaj sau citologie endocervicala) [2].

Contraindicatii pentru conizatie

Conizatia ar trebui evitata pe perioada sarcinii ori de cate ori este posibil, din cauza riscurilor semnificative - cauzeaza frecvent sangerari puternice. Procedura se efectueaza in timpul primului sau al doilea trimestru de sarcina doar in cazuri extrem de rare, de obicei cand exista suspiciunea de cancer invaziv [2].

Rezultatele conizatiei si monitorizarea ulterioara

Dupa conizatie, laboratorul analizeaza tesutul excizat. Rezultatul arata daca celulele sunt normale, precanceroase sau canceroase. Un rezultat normal inseamna ca nu s-au gasit celule precanceroase sau canceroase [1].

Celulele anormale se numesc neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN) si sunt clasificate pe o scara de la I la III, in functie de cat de mult din tesut este afectat [1]: 

• CIN I – displazie usoara, celulele sunt doar usor modificate, rar evolueaza spre cancer; 
• CIN II – displazie moderata, necesita de obicei tratament; 
• CIN III – displazie severa sau carcinom in situ, cu risc ridicat de progresie spre cancer.

Afli rezultatele in decurs de doua-trei saptamani, iar medicul iti explica urmatorii pasi. 

In peste 9 cazuri din 10, conizatia rezolva leziunile precanceroase daca sunt depistate la timp. Totusi, nu este suficient sa opresti investigatiile aici – medicul iti recomanda controale regulate cu test Pap si HPV la sase luni dupa interventie [1].

De asemenea, daca nu ai facut inca vaccinul anti-HPV sau ai intrebari despre preventie, discuta cu specialistul tau. In unele situatii, ca in cazul unei sarcini, specialistul va monitoriza evolutia mai atent pentru a evita complicatii precum nasterea prematura.

Posibile riscuri si complicatii

Conizatia este o procedura considerata sigura, dar implica anumite riscuri [1]: 

• sangerare si formarea de cheaguri de sange; 
• infectie la nivelul zonei operate; 
• stenoza cervicala; 
• risc crescut de nastere prematura (travaliu prematur) in sarcinile viitoare, din cauza slabirii colului uterin; 
• leziuni accidentale ale organelor din apropiere (cum ar fi vezica urinara sau rectul);
• cicatrici care pot ingreuna identificarea celulelor anormale la viitoarele teste Papanicolau.

Ai nevoie de atentie suplimentara in perioada de recuperare. De exemplu, nu ezita sa te adresezi medicului daca observi sangerari neobisnuite, secretii urat mirositoare sau febra crescuta [1].

Conizatia reprezinta o metoda esentiala in abordarea leziunilor cervicale precanceroase sau incipiente, combinand rolul de diagnostic si, adesea, de tratament curativ. Alegerea tipului de conizatie, riscurile implicate si planul de urmarire postoperatoriu trebuie discutate de medicul ginecolog in stransa colaborare cu pacienta, tinand cont de dorinta de a conserva fertilitatea si de particularitatile anatomice. In multe cazuri, conizatia ofera sansa de tratare inainte de progresia catre cancer invaziv – cu conditia monitorizarii atente ulterioare.

Intrebari frecvente

Conizatia doare?

Procedura se face de obicei cu anestezie locala, rahianestezie sau anestezie generala. In timpul interventiei nu vei simti durere, iar dupa aceea pot aparea usoare crampe similare menstruatiei.

Cat dureaza recuperarea dupa conizatie?

Vindecarea completa dureaza aproximativ 4–6 saptamani. In aceasta perioada trebuie evitat contactul sexual, utilizarea tampoanelor interne, efortul fizic intens si baile in cada sau inotul.

Pot ramane insarcinata dupa conizatie?

Da, majoritatea femeilor isi pastreaza fertilitatea. Totusi, in unele cazuri, riscul de nastere prematura sau de incompetenta cervicala poate fi mai mare.

Ce riscuri are conizatia?

Riscurile includ sangerari, infectii, cicatrizarea colului uterin sau dificultati la sarcinile viitoare. Totusi, complicatiile sunt relativ rare atunci cand procedura este efectuata corect si urmezi recomandarile medicului.

Cand trebuie sa merg urgent la medic dupa conizatie?

Daca ai sangerari abundente, dureri intense, febra sau scurgeri vaginale urat mirositoare, anunta imediat medicul.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: