Boala celiaca: simptome, cauze, tratament

Ce este boala celiaca?

Care sunt simptomele specifice bolii celiace?

Boala celiaca se poate manifesta prin simptome de ordin digestiv, dar si prin alte semne precum anemia. Totodata, boala celiaca poate evolua fara simptome evidente. Se considera ca, in prezent, peste 80% din populatia afectata la nivel mondial ramane nediagnosticata.

Simptomele digestive specifice bolii, precum balonarea abdominala si diareea sunt mult mai frecvente la sugari si copii. In cazul sugarilor, boala este detectabila in momentul in care acestuia ii sunt introduse in alimentatie mesele diferentiate care includ cereale. In cazul sugarilor si al copiilor, malabsorbtia cronica a nutrientilor poate afecta procesul normal de crestere si de dezvoltare a organismului. Pe de alta parte, doar aproximativ o treime din cazurile diagnosticate in randul adultilor au fost insotite de simptome digestive specifice precum diareea.

Principalele simptome cu care se confrunta adultii sunt:

• anemie cu deficit de fier;
• oboseala;
• depresie sau anxietate;
• dureri osoase sau articulare;
• artrita;
• osteoporoza;
• tulburari hepatice;
• tulburari ale tractului biliar;
• neuropatie periferica manifestata cu furnicaturi, amorteala sau durere la nivelul mainilor si picioarelor;
• convulsii sau migrene;
• ciclu menstrual neregulat;
• infertilitate sau avort spontan recurent;
• afte frecvente si ulceratii in cavitatea bucala;
• dermatita herpetiforma.

In cazul in care boala nu este diagnosticata, persoana afectata poate dezvolta probleme de sanatate severe precum:

• anemia cu deficit de fier;
• osteoporoza cu debut precoce;
• infertilitate si avort spontan;
• intoleranta la lactoza;
• deficiente de vitamine si minerale;
• tulburari ale sistemului nervos central si periferic;
• insuficienta pancreatica;
• limfoame intestinale si alte tipuri de cancer;
• disfunctii ale vezicii biliare;
• functionarea redusa a splinei;
• manifestari neurologice, inclusiv ataxie, crize epileptice;
• dementa;
• neuropatie, miopatie si leucoencefalopatia multifocala.

Boala celiaca la copii

Principalele simptome cu care se confrunta sugarii si copiii sunt:

• balonare abdominala si durere;
• diaree cronica;
• varsaturi;
• constipatie;
• scaun palid, urat mirositor sau gras;
• anemie cu deficit de fier;
• scadere in greutate;
• oboseala cronica;
• iritabilitate si probleme de comportament;
• probleme dentare;
• deficit de crestere;
• pubertate intarziata;
• statura mica;
• tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD).

Este important de mentionat ca simptomele bolii celiace pot varia in intensitate si pot aparea si disparea de-a lungul timpului. Uneori, acestea pot fi usoare si pot trece neobservate, in timp ce in alte cazuri pot fi severe si pot afecta semnificativ calitatea vietii pacientilor.

Cum se diagnosticheaza boala celiaca?

Diagnosticarea bolii celiace presupune o abordare complexa care combina teste de laborator, investigatii imagistice si evaluarea clinica a pacientului. Deoarece simptomele pot fi variate si nespecifice, confirmarea afectiunii necesita o serie de examinari precise, menite sa identifice reactiile autoimune si modificarile mucoasei intestinale.

• Analize de sange: anticorpi anti-transglutaminaza, anti-endomisium
  Primul pas in diagnostic este reprezentat de testele serologice, care masoara prezenta anticorpilor specifici indreptati impotriva glutenului si a tesutului intestinal. Cel mai frecvent se determina anticorpii anti-transglutaminaza tisulara (tTG-IgA) si anticorpii anti-endomisium (EMA). Acesti markeri au o sensibilitate si specificitate ridicata si sunt esentiali pentru depistarea bolii la pacientii simptomatici sau asimptomatici, oferind medicului indicii clare asupra activarii raspunsului autoimun.
• Teste genetice pentru HLA-DQ2 si HLA-DQ8
  In cazul in care rezultatele serologice nu sunt concludente sau exista un istoric familial puternic, se recomanda teste genetice pentru HLA-DQ2 si HLA-DQ8. Aproximativ 95% dintre pacientii cu boala celiaca prezinta aceste gene, ceea ce indica predispozitia genetica. Totusi, prezenta acestor gene nu garanteaza dezvoltarea bolii, ci doar arata susceptibilitatea. Acest test este util in special pentru excluderea bolii in cazuri complexe.
• Biopsie intestinala pentru confirmarea afectarii mucoasei intestinale
  Confirmarea definitiva a diagnosticului se face prin biopsie intestinala, prelevata de obicei din duoden. Examinarea histologica permite medicului sa evalueze gradul de atrofie a vilozitatilor intestinale, hiperplazia criptelor si infiltrarea cu limfocite, semne caracteristice ale bolii celiace. Biopsia este considerata standardul de aur si este esentiala pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat.

Rolul evaluarii clinice si al istoricului familial

Evaluarea clinica ramane un pas fundamental in diagnostic, intrucat boala celiaca poate avea manifestari variate, de la simptome digestive evidente pana la afectiuni extra-digestive sau forme asimptomatice. Medicul va analiza istoricul familial, deoarece boala celiaca prezinta o componenta genetica puternica si poate aparea in mai multe generatii. Impreuna cu rezultatele testelor serologice si histologice, aceasta evaluare permite stabilirea unui diagnostic precis si recomandarea unui tratament eficient.

Ce metode de tratament pot fi aplicate in cazul diagnosticului de boala celiaca?

O dieta stricta, fara gluten urmata pe tot parcursul vietii, reprezinta unica modalitate de gestionare a bolii celiace. 

Este recomandat sa se efectueze un control medical de specialitate in cazul in care o persoana se confrunta cu simptome precum diaree sau disconfort digestiv care dureaza mai mult de doua saptamani. De asemenea, este recomandat sa se consulte medicul pediatru in cazul in care copilul este palid, iritabil, are scaune moi, urat mirositoare.

Atentie! Testele de sange pentru boala celiaca se efectueaza inainte de a incepe dieta fara gluten, deoarece dieta ar putea influenta rezultatele analizelor. Eliminarea glutenului din dieta are ca efect reducea treptata a inflamatiei de la nivelul intestinului subtire, in timp persoana putandu-se vindeca. Copiii tind sa se vindece mai repede decat adultii. Perioada de vindecare in cazul adultilor se poate intinde pe durata a catorva ani. Perioada de vindecare in cazul copiilor se poate intinde pe durata a catorva luna, in medie de la 3 la 6 luni. Monitorizarea medicala a raspunsului persoanei afectate la dieta fara gluten se efectueaza la intervale regulate de timp prin analize de sange specifice.

Atentie! Chiar daca o persoana este vindecata, acesta trebuie sa urmeze dieta fara gluten pe tot parcursul vietii. Intreruperea dietei poate avea consecinte severe asupra sanatatii persoanei.

Tratamentul pentru boala celiaca consta in urmarea unei diete stricte cu alimente care nu contin gluten, prin asigurarea unui aport de vitamine si minerale necesare acestei conditii de sanatate si de suplimente nutritive prin care pot fi reglate functiile sistemului digestiv. In dieta este interzis consumul de alimente care contin grau, cat si al altor alimente care contin gluten:

• orz;
• bulgur;
• durum;
• faina graham;
• malt;
• secara;
• gris.

O dieta sanatoasa fara gluten poate fi stabilita la recomandarea unui dietetician.

Important de retinut! 

Glutenul poate fi ascuns in compozitia multor alimente procesate industrial. Chiar si urme de gluten in dieta pot fi daunatoare, chiar daca aparent nu provoaca semne sau simptome. Glutenul se gaseste in unele alimente, mai ales in cele procesate industrial, precum salamuri, sosuri, medicamente si produse nealimentare, precum:

• amidon alimentar modificat;
• conservanti si stabilizatori alimentari;
• diferite tipuri de medicamente;
• suplimente de vitamine si minerale;
• suplimente de plante si nutritionale;
• produse cosmetice, inclusiv rujuri;
• pasta de dinti si apa de gura;
• substante adezive, lipiciuri.

Suplimente de vitamine si minerale

Daca persoana afectata sufera de anemie sau se confrunta cu deficiente nutritionale, aceasta va avea nevoie de aport de suplimente care contin:

• cupru;
• fier;
• vitamina B-12;
• vitamina D;
• vitamina K;
• niacina;
• magneziu;
• zinc.

Suplimente pentru asigurarea functiei digestive

Daca persoana afectata a suferit dereglari ale functiei digestive, aceasta are nevoie de un aport de suplimente care restabilesc flora intestinala precum:

• prebiotice;
• probiote;
• enzime digestive.

In unele cazuri, daca intestinul subtire este grav afectat sau daca persoana sufera de boala celiaca refractara in care organismul nu raspunde la dieta fara gluten, medicul poate recomanda administrarea unor medicamente specifice, steroizi, pentru a controla inflamatia intestinala.

Educatia pacientului reprezinta un aspect esential in gestionarea bolii celiace. Pacientii trebuie sa fie informati cu privire la boala celiaca, la complicatiile asociate si la modalitatile de a gestiona dieta fara gluten. Este important ca pacientii sa invete sa citeasca etichetele alimentelor pentru a identifica ingredientele care contin gluten, sa evite contaminarea alimentelor cu gluten si sa se adapteze la un nou stil de viata fara gluten.

Ce alimente sunt recomandate in dieta fara gluten?

In dieta pot fi introduse produse naturale fara gluten, precum:

• fructe;
• legume;
• carne de pasare: cu precautie in ceea ce priveste carnea procesata industrial care ar putea fi tratata cu substante printre care si gluten;
• peste si fructe de mare;
• lactate: cu precautie in ceea ce priveste produsele lactate in compozitia carora pot fi amestecate cereale sau diverse tipuri de faina;
• fasole, leguminoase si nuci;
• fructe uscate, gemuri naturale, miere: pentru a substitui dulciurile procesate industrial.

De asemenea, pot fi introduse in dieta alimente care contin amidon si sunt produse naturale fara gluten:

• orez;
• porumb;
• soia;
• cartofi;
• tapioca;
• fasole;
• sorg;
• chia;
• quinoa;
• mei;
• crupe de hrisca;
• amaranth;
• in;
• yucca;
• ovaz fara gluten;
• faina de nuci.

Unele tipuri de faina fara gluten pot fi produse in unitati care proceseaza in acelasi spatiu si produse sau cereale care contin gluten. Se recomanda sa citesti cu atentie eticheta alimentelor si sa consumi numai produse care sunt testate si certificate ca fiind „produs fara gluten”. Eticheta „produs bio” sau „produs fara grau” nu certifica un aliment ca fiind incadrat automat in categoria „fara gluten”.

Este bine de stiut ca unele persoane diagnosticate cu boala celiaca nu raspund pozitiv la dieta fara gluten. De multe ori, acest lucru se datoreaza contaminarii involuntare a dietei cu gluten, dar si datorita manifestarii variantei de boala celiaca refractara. Este important ca persoana afectata sa urmeze o dieta stricta si sa invete sa recunoasca acele produse care pot fi contaminate cu gluten, cum ar fi sosuri, salamuri si carnuri procesate industrial, produse instant, produse pregatite in restaurante - supe, ciorbe, sosuri, mancaruri gatite in compozitia carora poate fi utilizata faina de grau, potentiatori de aroma precum glutamat sau alte fainuri cu gluten.

Atentie!

Inainte de a comanda mancare din oras, informati personalul cu privire la conditia dumneavoastra de sanatate.

Complicatii ale bolii celiace netratate

Netratarea bolii celiace poate avea consecinte serioase pe termen lung, deoarece expunerea continua la gluten provoaca inflamatia cronica a mucoasei intestinale si impiedica absorbtia adecvata a nutrientilor esentiali. Aceste efecte se manifesta nu doar digestiv, ci si sistemic, afectand mai multe organe si functii ale organismului.

• Malnutritie si deficiente vitaminice
  Una dintre cele mai frecvente complicatii este malnutritia, rezultata din absorbția deficitara a nutrientilor. Copiii si adultii netratati pot dezvolta deficiente de vitamine (A, D, E, K, B12), minerale (fier, calciu, zinc, magneziu) si proteine, ceea ce poate provoca anemie, oboseala cronica, afectarea sistemului imunitar si tulburari de crestere la copii. Aceste deficiente nutritionale cresc riscul de infectii si intarzie dezvoltarea fizica si cognitiva a copiilor.
• Osteoporoza si probleme ale oaselor
  Boala celiaca netratata afecteaza absorbtia calciului si a vitaminei D, elemente esentiale pentru mentinerea densitatii osoase. In timp, aceasta poate duce la osteoporoza, fragilitate osoasa si risc crescut de fracturi. La adulti, durerile de spate si deformarile coloanei vertebrale pot fi manifestari indirecte ale deficientelor mineralelor, in timp ce la copii intarzierile in dezvoltarea scheletului sunt frecvente.
• Cresterea riscului de limfom intestinal si alte afectiuni autoimune
  Expunerea cronica la gluten si inflamatia continua a mucoasei intestinale pot favoriza aparitia unor forme rare de limfom intestinal, in special limfomul T-cel periferic asociat intestinului. In plus, pacientii netratati prezinta risc crescut de dezvoltare a altor boli autoimune, cum ar fi diabetul zaharat tip 1, tiroidita autoimuna sau afectiuni hepatice autoimune.
• Probleme reproductive la femei
  La femeile netratate, boala celiaca poate afecta fertilitatea si cursul sarcinii. Expunerea la gluten si deficientele nutritionale pot provoca intarzieri in conceptie, avorturi spontane, nasteri premature sau copii cu greutate mica la nastere. Monitorizarea adecvata si respectarea unei diete stricte fara gluten reduc semnificativ aceste riscuri si permit o sarcina sanatoasa.

Prin urmare, diagnosticarea precoce si respectarea stricta a dietei fara gluten sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor grave ale bolii celiace. Netratarea acestei afectiuni poate afecta semnificativ calitatea vietii si poate genera probleme de sanatate pe termen lung.

Impactul bolii celiace asupra stilului de viata si a sanatatii mentale

Diagnosticul bolii celiace poate avea un impact semnificativ asupra stilului de viata al individului, determinand modificari semnificative in dieta si obiceiurile alimentare. Aceasta tranzitie poate fi dificila si poate necesita timp, planificare si efort sustinut. Pacientii cu boala celiaca trebuie sa invete sa identifice si sa evite alimentele care contin gluten si sa gaseasca alternative sigure pentru a-si satisface nevoile nutritive.

Pe langa modificarile fizice, boala celiaca poate avea un impact psihologic si emotional asupra pacientului. Restrangerea severa a dietei si dificultatea de a se adapta la un nou regim alimentar pot provoca stari de anxietate, depresie si frustrare. Pacientii pot simti ca sunt limitati in optiunile lor alimentare si pot avea dificultati in a gasi alternative satisfacatoare.

Boala celiaca poate duce si la izolare sociala. Activitatile sociale care implica mancarea pot deveni stresante si provocatoare, ceea ce poate determina pacientii sa nu participe la asemenea evenimente. De asemenea, neintelegerea sau lipsa de constientizare a celorlalti in ceea ce priveste boala poate accentua sentimentul de izolare.

Confruntarea cu o boala cronica precum boala celiaca poate avea un impact semnificativ asupra sanatatii mentale a unei persoane. Pacientii pot experimenta frustrare si tristete datorita limitarilor impuse de boala si pot avea dificultati in a face fata schimbarilor necesare in stilul de viata. Este esential sa se acorde atentie sanatatii mentale si sa se caute ajutor profesional daca este nevoie.

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

Intrebari frecvente