Anxietatea: Cauze, simptome, sfaturi

29. 9. 2021 · Karina Pana

 

  • Ce este anxietatea?
  • Care sunt cauzele anxietatii?
  • Care sunt simptomele anxietatii?
  •     Psihice
  •     Somatice
  • Ce tipuri de anxietate exista?
  •     Anxietatea de separare
  •     Mutismul selectiv
  •     Fobiile specifice
  •     Fobia sociala sau anxietatea sociala
  •     Tulburarea de panica
  •     Agorafobia
  •     Tulburarea de anxietate generalizata
  • Cum se manifesta tulburarea de anxietate generalizata?
  • Ce tratamente exista?
  • 10 sfaturi care te vor ajuta


In fata unui pericol iminent, cu totii experimentam o emotie primara, care ne ajuta sa actionam rapid: frica. Hormonii stresului sunt activati, respiratia devine sacadata, bataile inimii se intensifica, iar muschii se incordeaza. Intreg corpul asteapta raspunsul tau: vei lupta sau vei fugi?

Cu toate acestea, uneori experimentam aceasta frica intensa desi viata noastra nu este pusa in pericol. Afla ce este anxietatea, care sunt cauzele si modurile de manifestare, cate tipuri de anxietate exista si prin ce se diferentiaza ele, dar si cum se trateaza anxietatea.


Ce este anxietatea?


Anxietatea este o teama nemotivata, fara un obiect clar. Este o stare anticipativa a unui pericol inchipuit, care declanseaza in corp manifestari somatice si psihice. Anxietatea este caracterizata de o ingrijorare excesiva, ganduri disfunctionale si negative, o neliniste intensa resimtita in tot corpul.

Care sunt cauzele anxietatii?


Cauzele anxietatii sunt multiple, diferiti factori favorizand aparitia episoadelor anxioase sau amplificand o tulburare anxioasa generalizata. Acestia se pot grupa in urmatoarele categorii:

A. Factori generali


Istoricul familial este un factor important, mai ales in ceea ce priveste anxietatea generalizata. Atat din punct de vedere genetic, cat si ca mediu de invatare a gestionarii emotiilor, copiii din familii cu antecedente anxioase sunt mai predispusi sa dezvolte astfel de tulburari la maturitate.

De asemenea, multe studii arata ca neuroticismul, o trasatura de personalitate caracterizata prin ingrijorari frecvente si descarcari emotionale impulsive si intense (se enerveaza repede, plang usor etc.), este asociat cu anxietatea [1][2].

B. Factori de mediu

  • Evenimente negative din copilarie, precum neglijare, abuz sau neintelegerile dintre parinti
  • Divort
  • Contexte sociale (epidemii, razboi)
  • Boli
  • Pierderea unei persoane dragi
  • Un loc de munca stresant

C. Factori specifici


Persoanele cu personalitate anxioasa sau care au tendinta de a generaliza frica, care se ingrijoreaza frecvent si din orice, sunt mai predispuse sa dezvolte forme mai grave din spectrul tulburarilor anxios-fobice [3].

D. Factori de mentinere


Pattern-urile disfunctionale de gandire sunt dobandite si declanseaza adesea emotii negative, care nu sunt de folos. Atitudinile ambivalente, bias-urile cognitive si erorile de gandire si de logica au un impact foarte mare asupra cronicizarii tulburarilor de anxietate [4].

Care sunt simptomele anxietatii?


Anxietatea declanseaza in corp simptome pe mai multe planuri, atat la nivelul psihicului, cat si la nivel somatic. Starea de neliniste si modificarile fiziologice aferente se instaleaza repede, aproape simultan. Prin urmare, anxietatea are simptome precum:


Psihice

  • Iritabilitate
  • O stare anticipativa a pericolului
  • Dificultati de concentrare
  • Agitatie si neliniste
  • Nerabdare
  • Ingrijorare excesiva
  • Oboseala, epuizare


Somatice

  • Tulburari gastrointestinale: gura uscata, greata, diaree, nod in gat
  • Tulburari respiratorii: inspiratie sacadata, senzatia lipsei de aer, presiune toracica
  • Tulburari cardiovasculare: palpitatii, tahicardie, dureri in piept
  • Tulburari neuro-musculare: tremuraturi, dureri sau tensiuni musculare, transpiratie, valuri de caldura, ameteala, furnicaturi, maini reci, ten palid
  • Tulburari de somn: insomnie, somn agitat, cosmaruri
  • Dureri de cap, nevralgii

Ce tipuri de anxietate exista?


Conform DSM-V (Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, editia a V-a), in ordinea cronologica a aparitiei, exista urmatoarele tulburari de anxietate:


Anxietatea de separare

 

 

Apare la copii, reprezentand o teama excesiva de a fi separat de persoanele cele mai apropiate, adesea parintii. Cel mic resimte o frica nefondata ca ceva rau li se va intampla parintilor, daca acestia lipsesc de langa el.

Copilul poate avea cosmaruri si simptome fizice neplacute, gandul de a sta departe de parinti provocandu-i neliniste si agitatie psihomotorie.

Mutismul selectiv


Poate aparea tot din copilarie, individul simtind o teama intensa de a vorbi in situatii sociale, cum ar fi la scoala sau la o serbare, desi in alte situatii mai familiare lui se exprima normal.

Fobiile specifice


Sunt cauzate adesea de evenimente din copilarie, insa se pot dezvolta pe tot parcursul vietii. Persoana prinde frica in legatura cu un obiect, individ sau situatie specifica, deci cauza anxietatii este clara, desi nu intotdeauna se cunoaste si evenimentul declansator.

Printre cele mai cunoscute fobii specifice se afla frica de animale (serpi, insecte etc.), de inaltime, de vorbit in public sau frica de sange si interventii medicale.

Fobia sociala sau anxietatea sociala


Este teama de a da gres in situatii sociale. Persoana in cauza poate simti neliniste si ingrijorare atunci cand mananca in public, cand vorbeste sau pur si simplu cand face ceva ce ar putea fi judecat, ridiculizat sau dezaprobat de ceilalti.

Fobia sociala apare doar in contextul in care persoana stie ca sunt persoane straine care ii pot observa gesturile si actiunile.

Tulburarea de panica


Atacul de panica este un episod acut, intens, in mod normal de scurta durata, care poate avea simptome similare unui infarct (dureri in piept, palpitatii, transpiratii, senzatia ca nu poti respira, presiune toracica, valuri de caldura).

Totusi, unii oameni prezinta simptome gastrointestinale, iar altii pot avea doar un disconfort psihic intens.

Atunci cand atacurile de panica sunt recurente, se generalizeaza sau devin din ce in ce mai intense, apare tulburarea de panica.

Agorafobia

 

 

Agorafobia este o panica intensa legata de a fi neinsotit in situatii nefamiliare sau fara scapare. Ea apare atat in spatii deschise (spectacole in aer liber), cat si inchise (mijloace de transport in comun, cozi la ghisee), daca exista aglomeratie sau, dimpotriva, individul este singur si nu poate fi ajutat in cazul in care se intampla ceva.

Cu toate ca un spatiu ar putea fi plin de oameni, individul cu agorafobie va simti panica la gandul ca ceva rau ar putea sa i se intample si acea situatie va fi jenanta. In schimb, in cazul in care este singur, panica vine de la faptul ca nimeni nu il va putea ajuta, daca va avea nevoie.

Tulburarea de anxietate generalizata


Anxietatea generalizata se refera la frici si ingrijorari intense care apar in mai multe situatii de viata, provocand disconfort accentuat, tulburari de somn, concentrare sau atentie si dificultatea de a duce la bun sfarsit activitatile cotidiene.

Pentru a fi diagnosticat cu aceasta tulburare, comportamentul anxios trebuie sa se fi instalat de mai mult de 6 luni si sa aiba un impact semnificativ asupra vietii persoanei.

Cum se manifesta tulburarea de anxietate generalizata?

  • Teama intensa fara obiect clar definit
  • Senzatia ca nu detii controlul
  • Ritm cardiac accelerat
  • Iritabilitate
  • Oboseala accentuata
  • Neliniste si nerabdare
  • Tulburari de somn (cosmaruri, insomnii)
  • Tensiune sau dureri musculare
  • Dureri de cap, migrene
  • Ganduri negative
  • Dificultati de concentrare sau de atentie
  • Agitatie psihomotorie

Ce tratamente exista?


Fiecare individ care se confrunta cu aceasta tulburare se intreaba cand dispare anxietatea. Adevarul este ca nu exista o solutie minune, iar tratamentele cele mai eficiente abordeaza aceasta problema din mai multe directii.

Terapiile cognitiv-comportamentale [5], psihanaliza sau terapiile de scurta durata care tintesc managementul stresului sau modificarea pattern-urile de gandire [6] ajuta foarte mult la ameliorarea simptomelor si a severitatii acestora.

In acelasi timp, pentru cauzele biologice sunt prescrise medicamente anxiolitice si antidepresive, care ajuta la reglarea hormonala si a simptomelor asociate si medicamente de uz general pentru ameliorarea simptomelor fizice.

10 sfaturi care te vor ajuta

  1. Mergi la specialist;
  2. Cauta sprijin emotional la familie, prieteni sau grupuri de suport;
  3. Mananca sanatos si fa sport; ai grija de nutritia ta si suplimenteaza-ti lipsurile atunci cand ai nevoie;
  4. Plimba-te cat mai mult pe jos sau petrece timp in natura;
  5. Asculta muzica preferata, citeste sau vizioneaza un film, iesi in oras cu prietenii, fa o baie relaxanta, bea un ceai;
  6. Tine un jurnal al gandurilor si al emotiilor; observa pattern-urile de gandire si incearca sa descoperi factorii declansatori ai anxietatii;
  7. Mediteaza;
  8. Fa exercitii de respiratie si de relaxare profunda;
  9. Gaseste un hobby creativ care sa-ti ia mintea de la griji;
  10. Ai grija de nevoile corpului tau, accepta-te si ofera-ti momente de liniste.

Tulburarile de anxietate sunt probleme emotionale serioase care necesita ajutor de specialitate si un plan de tratament aprobat de medic. Nu neglija sanatatea mintala si cere ajutor atunci cand simti ca temerile si grijile te coplesesc.


Referinte:
1 - Vinograd, Meghan, et al. “Neuroticism and Interpretive Bias as Risk Factors for Anxiety and Depression.” Clinical Psychological Science, vol. 8, no. 4, 8 May 2020, pp. 641–656, journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/2167702620906145, 10.1177/2167702620906145. Accessed 15 Sept. 2021.
2 - Williams, A. L., et al. “Neuroticism and the longitudinal trajectories of anxiety and depressive symptoms in older adolescents.”, Journal of Abnormal Psychology, 130(2), 126–140 Apa.org, 2021, psycnet.apa.org/record/2020-95707-001. Accessed 15 Sept. 2021.
3 - Sep, Milou S.C., et al. “The Relation between Anxious Personality Traits and Fear Generalization in Healthy Subjects: A Systematic Review and Meta-Analysis.” Neuroscience & Biobehavioral Reviews, vol. 107, Dec. 2019, pp. 320–328, www.sciencedirect.com/science/article/pii/S014976341930675X, 10.1016/j.neubiorev.2019.09.029. Accessed 15 Sept. 2021.
4 - “Routine Cognitive Errors: A Trait-like Predictor of Individual Differences in Anxiety and Distress.” COGNITION and EMOTION, 2011, www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/02699931.2010.486941. Accessed 15 Sept. 2021.
5 - van Dis, Eva A. M., et al. “Long-Term Outcomes of Cognitive Behavioral Therapy for Anxiety-Related Disorders.” JAMA Psychiatry, vol. 77, no. 3, 1 Mar. 2020, p. 265, jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/article-abstract/2756136, 10.1001/jamapsychiatry.2019.3986. Accessed 15 Sept. 2021.
6 - Lester, Kathryn J., et al. “Modifying Cognitive Errors Promotes Cognitive Well Being: A New Approach to Bias Modification.” Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry, vol. 42, no. 3, Sept. 2011, pp. 298–308, www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0005791611000024, 10.1016/j.jbtep.2011.01.001. Accessed 15 Sept. 2021.

Karina Pana