Anxietate: cauze, simptome, tratament

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o teama nemotivata, fara un obiect clar. Este o stare anticipativa a unui pericol inchipuit, care declanseaza in corp manifestari somatice si psihice. Anxietatea este caracterizata de o ingrijorare excesiva, ganduri disfunctionale si negative, o neliniste intensa resimtita in tot corpul. (1)

Anxietatea apare in momente tensionate ale vietii, cand ai o situatie tensionata la job, cand trebuie sa mergi la un examen si chiar atunci cand ai de luat o decizie importanta ce iti poate schimba viata. Este normal sa simti cum inima iti bate mai repede sau ca transpiri abundent, de altfel o astfel de stare te ajuta sa te concentrezi, sa faci fata evenimentului, deoarece iti confera un boost de energie. Daca te confrunti cu o tulburare de anxietate, frica nu mai este ceva temporar, devine coplesitoare, intensiva, permanenta si interfereaza cu viata de zi cu zi. 

Unele persoane au chiar atacuri de panica ce apar din senin, totul pe fondul tulburarilor de anxietate. Astfel de manifestari pot sa se declanseze in copilarie sau in adolescenta si te pot insoti pe tot parcursul dezvoltarii, pana la varsta adulta. Cele mai cunoscute tulburari de anxietate sunt:

• tulburarea de anxietate generalizata;
• tulburare de anxietate sociala sau fobia sociala;
• fobii specifice;
• tulburarea de anxietate de separare. 

Unele persoane se pot confrunta cu mai multe astfel de tulburari. 

Despre anxietate trebuie sa stii ca poate sa fie rezultatul unei alte afectiuni pentru care ai nevoie de tratament specific. Cel mai important element este diagnosticarea corecta. Specialistul te poate ajuta cu tratament specific pentru a reusi sa treci peste aceasta problema de sanatate. (2)

Anxietate: cauze

Cauza aparitiei anxietatii este necunoscuta, diferiti factori favorizeaza aparitia episoadelor anxioase sau amplifica o tulburare anxioasa generalizata. 

Factori generali

Istoricul familial este un factor important, mai ales in ceea ce priveste anxietatea generalizata. Atat din punct de vedere genetic, cat si ca mediu de invatare a gestionarii emotiilor, copiii din familii cu antecedente anxioase sunt mai predispusi sa dezvolte astfel de tulburari la maturitate. Exista o legatura puternica intre istoricul familial de anxietate si predispozitia copiilor de a dezvolta aceasta afectiune. Daca unul sau ambii parinti sufera de anxietate, exista o sansa mai mare ca si copiii sa dezvolte aceasta afectiune. (6) 

De asemenea, multe studii arata ca neuroticismul, o trasatura de personalitate caracterizata prin ingrijorari frecvente si descarcari emotionale impulsive si intense - enervare rapida, plans facil - este asociat cu anxietatea.

Factori de mediu

Pe langa factorii genetici, mediul in care traim si lucram poate contribui semnificativ la dezvoltarea anxietatii. Stresul constant, presiunea la locul de munca, problemele familiale sau chiar traumele pot declansa o stare de anxietate. Pe langa acestea, se regasesc si: (6)

• Evenimente negative din copilarie, precum neglijare, abuz sau neintelegerile dintre parinti;
• Divort;
• Contexte sociale - epidemii, razboi;
• Unele boli;
• Pierderea unei persoane dragi;
• Un loc de munca stresant. 

Factori specifici

Persoanele cu personalitate anxioasa sau care au tendinta de a generaliza frica, care se ingrijoreaza frecvent si din orice, sunt mai predispuse sa dezvolte forme mai grave din spectrul tulburarilor anxios-fobice.

Factori fizici

Substantele chimice din creier, numite neurotransmitatori, sunt direct legate de starea noastra de spirit si de sentimentele pe care le avem. Daca exista un dezechilibru in aceste substante chimice, poate aparea anxietatea. ()

De asemenea, anumite conditii medicale sau boli pot provoca sau exacerba anxietatea. De exemplu, problemele cu tiroida, bolile de inima sau problemele cu sistemul nervos pot creste riscul de anxietate.

Factori de mentinere

Pattern-urile disfunctionale de gandire sunt dobandite si declanseaza adesea emotii negative, care nu sunt de folos. Atitudinile ambivalente, bias-urile cognitive si erorile de gandire si de logica au un impact foarte mare asupra cronicizarii tulburarilor de anxietate. (3), (4) 

Simptome specifice in anxietate

Anxietatea declanseaza in corp simptome pe mai multe planuri, atat la nivelul psihicului, cat si la nivel somatic. Starea de neliniste si modificarile fiziologice aferente se instaleaza repede, aproape simultan. Prin urmare, anxietatea are simptome psihice si somatice. 

Simptome psihice

• Iritabilitate;
• O stare anticipativa a pericolului;
• Dificultati de concentrare;
• Agitatie si neliniste;
• Nerabdare;
• Ingrijorare excesiva;
• Oboseala, epuizare asemanatoare semnelor din sindromul de oboseala cronica.

Simptome somatice

• Tulburari gastrointestinale: gura uscata, greata, diaree, nod in gat;
• Tulburari respiratorii: inspiratie sacadata, senzatia lipsei de aer, presiune toracica;
• Tulburari cardiovasculare: palpitatii, tahicardie, dureri in piept;
• Tulburari neuro-musculare: tremuraturi, dureri sau tensiuni musculare, transpiratie, valuri de caldura, ameteala, furnicaturi, maini reci, ten palid;
• Tulburari de somn: insomnie, somn agitat, cosmaruri;
• Dureri de cap, nevralgii. (1), (3), (4)

Tipuri de anxietate

Conform DSM-V (Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, editia a V-a), in ordinea cronologica a aparitiei, exista mai multe tulburari de anxietate. 

Anxietatea de separare

Cu toate ca un spatiu ar putea fi plin de oameni, persoana care se confrunta cu agorafobie va simti panica la gandul ca ceva rau ar putea sa i se intample si ca acea situatie va fi jenanta. In schimb, in cazul in care este singur, panica vine de la faptul ca nimeni nu il va putea ajuta, daca va avea nevoie.

Tulburarea de anxietate generalizata

Anxietatea generalizata se refera la frici si ingrijorari intense care apar in mai multe situatii de viata, provocand disconfort accentuat, tulburari de somn, de concentrare sau atentie si dificultatea de a duce la bun sfarsit activitatile cotidiene.

Pentru a fi diagnosticat cu aceasta tulburare, comportamentul anxios trebuie sa se fi instalat de mai mult de 6 luni si sa aiba un impact semnificativ asupra vietii persoanei. (2), (4), (5)

Cum se manifesta tulburarea de anxietate generalizata?

• Teama intensa fara obiect clar definit;
• Senzatia ca nu detii controlul;
• Ritm cardiac accelerat;
• Iritabilitate;
• Oboseala accentuata;
• Neliniste si nerabdare;
• Tulburari de somn - cosmaruri, insomnii;
• Tensiune sau dureri musculare;
• Dureri de cap, migrene;
• Ganduri negative;
• Dificultati de concentrare sau de atentie;
• Agitatie psihomotorie. (6)

Diferenta dintre frica si anxietate

Frica este un raspuns emotional la o amenintare cunoscuta sau certa, vorbim astfel de un pericol real. Anxietatea este o neliniste legata de posibilitatea ca ceva rau se va intampla, adica nu putem vorbi de o amenintare iminenta. Frica si anxietatea sunt interdependente. Cand frica se manifesta, poti avea reactii asemanatoare celor din anxietate si poti fi susceptibil de a dezvolta o problema de sanatate mintala. 

Frica poate determina anxietate, dar si anxietatea genereaza frica intensa. Totusi, cele doua fenomene sunt distincte si medicul specialist poate intelege cel mai bine fiecare aspect in parte pentru a stabili un diagnostic corect si complet. (7)

Frica este o stare motivationala ce apare la stimuli specifici care dau nastere unui comportament defensiv sau de evadare. Frica se pare ca este amestecata cu alte aspecte ale motivatiei. Atat frica, cat si anxietatea sunt semnale de alerta, dar pregatesc organismul pentru actiuni diferite. Anxietatea este un raspuns generalizat la o amenintare necunoscuta sau la un conflict intern, in timp ce frica este manifestata pe fondul unui pericol extern, cunoscut. Obiectul fricii este real, cel din anxietate este necunoscut, bazat pe posibilități si adesea imaginat. (8)

Tratamentul pentru anxietate

Fiecare individ care se confrunta cu aceasta tulburare se intreaba cand dispare anxietatea. Adevarul este ca nu exista o solutie minune, iar tratamentele cele mai eficiente abordeaza aceasta problema din mai multe directii. Terapiile cognitiv-comportamentale, psihanaliza sau terapiile de scurta durata care tintesc managementul stresului sau modificarea pattern-urilor de gandire, ajuta foarte mult la ameliorarea simptomelor si a severitatii acestora.

In acelasi timp, pentru cauzele biologice sunt prescrise medicamente anxiolitice si antidepresive, care ajuta la reglarea hormonala si a simptomelor asociate si medicamente de uz general pentru ameliorarea simptomelor fizice. (1), (2)

Tratament medicamentos

Tratamentele medicamentoase reprezinta o optiune importanta in gestionarea anxietatii. Exista o gama larga de medicamente utilizate in acest scop, incluzand benzodiazepinele, antidepresivele si beta-blocantele. Benzodiazepinele, functioneaza prin reducerea activitatii in anumite parti ale creierului, ceea ce duce la o senzatie de relaxare. Antidepresivele pot ajuta la echilibrarea chimiei creierului si la reducerea simptomelor anxietatii. Beta-blocantele, cum ar fi Propranolol, sunt utilizate pentru a gestiona simptomele fizice ale anxietatii, cum ar fi palpitatiile. Aceste meducamenete se elibereaza doar pe baza de prescriptie medicala si este esential sa fie utilizate conform recomandarilor medicale. (5)

Optiuni alternative

Terapia cognitiv-comportamentala este o forma de psihoterapie care a fost dovedita a fi foarte eficienta in gestionarea anxietatii. Aceasta terapie se concentreaza pe identificarea si schimbarea gandurilor si comportamentelor nesanatoase care pot contribui la anxietate. (5,6) 

In plus, exista o serie de terapii alternative si complementare care pot contribui la reducerea stresului si la imbunatatirea starii generale de bine. Acestea pot include meditatia, yoga, acupunctura, masajul si aromaterapia. (5,6) 

Un stil de viata sanatos poate avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra gestionarii anxietatii. Acesta poate include:(5,6) 

• o dieta echilibrata, bogata in fructe, legume si proteine, si saraca in alimente procesate sau cu un continut ridicat de zahar;
• exercitii fizice regulate, care pot ajuta la reducerea stresului si la imbunatatirea starii de bine;
• un somn adecvat, care este esential pentru sanatatea mentala si fizica;
• evitarea alcoolului, a cofeinei si a tutunului, care pot agrava simptomele anxietatii.

Retine ca aceste strategii pot fi utile, insa nu inlocuiesc o evaluare medicala si un plan de tratament stabilit de un profesionist in sanatatea mintala.

10 sfaturi care te vor ajuta in anxietate

1. Mergi la specialist;
2. Cauta sprijin emotional la familie, prieteni sau grupuri de suport;
3. Mananca sanatos si fa sport. Ai grija de nutritia ta si suplimenteaza-ti lipsurile atunci cand ai nevoie cu suplimente alimentare de calitate;
4. Plimba-te cat mai mult pe jos sau petrece timp in natura;
5. Ai grija de nevoile corpului tau, accepta-te si ofera-ti momente de liniste;
6. Tine un jurnal al gandurilor si al emotiilor; observa pattern-urile de gandire si incearca sa descoperi factorii declansatori ai anxietatii;
7. Mediteaza;
8. Fa exercitii de respiratie si de relaxare profunda;
9. Gaseste un hobby creativ care sa-ti ia mintea de la griji;
10. Asculta muzica preferata, citeste sau vizioneaza un film, iesi in oras cu prietenii, fa o baie relaxanta, bea un ceai. (4), (5), (6)

Cand dispare anxietatea?

Anxietatea poate fi gestionata cu medicamente, cu ajutorul terapiilor sau printr-o combinatie a celor doua. Viata cu anxietate trebuie regandita si este necesar, uneori, un management strict pentru a obtine rezultate pe masura asteptatilor. (6)

Desi anxietatea nu este o conditie medicala complet vindecabila, sentimentele ar trebui sa fie stari temporare, rezolvabile dupa ce factorul declansator sau factorii de stres au trecut. Cu ajutorul potrivit, cu suportul celor dragi, cu multa rabdare si vointa este posibil sa depasesti crizele de anxietate si sa poti avea o viata neafectata de aceasta tulburare. Simptomele pot fi tinute sub control, iar in timp, acest lucru ar putea sa insemne o gestionare mai buna a sanatatii. 

Tulburarile de anxietate sunt cu mult mai intense in ceea ce priveste sentimentele resimtite si de aceea este foarte posibil sa nu le poti depasi niciodata pe deplin. (9)

Rolul stilului de viata in prevenirea si gestionarea anxietatii

Stilul de viata poate avea un impact semnificativ asupra nivelurilor de anxietate, iar schimbarea anumitor obiceiuri poate ajuta la prevenirea si gestionarea acestei stari. Un aspect important in acest sens este alimentatia. Dieta sanatoasa si echilibrata poate juca un rol benefic in gestionarea anxietatii. Alimente bogate in triptofan, precum nucile, semintele, fructele si legumele, pot creste productia de serotonina in creier, un neurotransmitator care contribuie la sentimentul de bine. In plus, limitarea consumului de cofeina si alcool, substante care pot amplifica simptomele anxietatii, este de asemenea recomandata.

In paralel, sportul regulat poate fi un puternic aliat in combaterea anxietatii. Activitatea fizica regulata ajuta la eliberarea endorfinelor, hormonii fericirii, care pot reduce stresul si anxietatea. Mai mult, exercitiul fizic poate imbunatati calitatea somnului, un factor esential in gestionarea anxietatii.

Practicarea tehnicilor de relaxare si mindfulness poate fi, de asemenea, de un real ajutor. Meditatia, yoga sau respiratia profunda pot ajuta la reducerea ritmului cardiac, la scaderea tensiunii arteriale si la imbunatatirea starii generale de bine.

Un alt element important este stabilirea si mentinerea unei rutine zilnice. O rutina poate oferi un sentiment de normalitate si control, reducand astfel sentimentele de anxietate. In acest sens, este util sa se includa in rutina activitati placute si relaxante, cum ar fi petrecerea timpului in natura, lectura sau ascultarea muzicii preferate.

Cum sa gestionezi un atac intens de anxietate?

1. Controlul respiratiei. Concentreaza-te pe respiratii lente si adanci. Inspira pe nas timp de 4 secunde, tine respiratia 4 secunde si expira pe gura tot timp de 4 secunde. Acest exercitiu ajuta la reducerea rapida a simptomelor fizice ale panicii.

2. Miscarea ochilor. Miscarile oculare pot influenta nivelul de anxietate. Forteaza-te sa privesti in sus, miscand ochii, nu capul. In doar cateva minute, emotiile negative se pot ameliora.

3. Aplicarea unui jet de apa rece. Un truc simplu pentru a preveni atacurile de anxietate este sa aplici un jet de apa rece pe ochii inchisi. Daca vrei, poti aplica apa rece si pe restul fetei. Apa rece ajuta la echilibrarea temperaturii crescute a corpului (determinata de un moment de anxietate intensa) care ajuta treptat la restabilirea functiilor hormonale si, implicit, emotionale.

4. Consumul de menta. Menta poate fi un remediu rapid si eficient pentru starile accentuate de anxietate. Consumul unei bomboane mentolate sau utilizarea unui odorizant cu aceasta aroma poate ajuta la calmarea rapida.

Test anxietate

Exista mai multe tipuri de teste de anxietate, majoritatea sunt alcatuite dintr-o serie de intrebari legate de senzatii, comportamente si actiuni intreprinse in anumite situatii. Chiar si cele care te ajuta sa verifici singur, de acasa, daca te confrunti cu anxietate nu pot inlocui un diagnostic adecvat. Medicul specialist este singurul in masura sa descopere cauza si sa ofere un tratament corespunzator nevoilor specifice. (10)

GAD-7 a fost dezvoltat ca o scara scurta pentru anxietate ce are in vedere simptomele comune. Prin atribuirea de scoruri de 0, 1, 2 si 3 categoriilor de raspund "deloc", "mai multe zile", "mai mult de jumatate dintre zile", "aproape in fiecare zi", se calculeaza scorul la cele 7 intrebari. 

Scorurile de 5, 10 si 15 sunt considerate puncte de limita pentru anxietate usoara, moderata, respectiv severa. Daca este intrebuintata ca metoda de screening, GAD-7 ar trebui completat cu o evaluare suplimentara la un scor de 10 sau mai mare. (11), (12)

Tulburarile de anxietate sunt probleme emotionale serioase care necesita ajutor de specialitate si un plan de tratament aprobat de medic. Nu neglija sanatatea mintala si cere ajutor atunci cand simti ca temerile si grijile te coplesesc!

Acest articol despre anxietate este strict informativ si nu poate inlocui un diagnostiv competent. Daca ai sesizat simptome asemanatoare celor descrise in acest material sau alte tulburari, mergi la medic si respecta indicatiile acestuia!

Surse de informare:

1. Anxiety - https://medlineplus.gov/anxiety.html

2. Anxiety disorders - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961

3. Everything You Need to Know About Anxiety - https://www.healthline.com/health/anxiety

4. Anxiety - https://www.healthdirect.gov.au/anxiety

5. Anxiety Disorders - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9536-anxiety-disorders

6. What Is Anxiety? Symptoms, Causes, Diagnosis, Treatment, and Prevention - https://www.everydayhealth.com/anxiety/guide/

7. The Difference Between Fear and Anxiety - https://www.verywellmind.com/fear-and-anxiety-differences-and-similarities-2584399

8. The biology of fear- and anxiety-related behaviors - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3181681/

9. Can Anxiety Be Cured? - https://www.healthline.com/health/anxiety/does-anxiety-ever-go-away

10. Anxiety Test - https://screening.mhanational.org/screening-tools/anxiety/?layout=hide_progress

11. Anxiety: Screening & Assessment - https://www.camh.ca/en/professionals/treating-conditions-and-disorders/anxiety-disorders/anxiety---screening-and-assessment

12. Generalised Anxiety Disorder Assessment (GAD-7) - https://patient.info/doctor/generalised-anxiety-disorder-assessment-gad-7