Slabiciune musculara: cauze, simptome, tratament

Ce este slabiciunea musculara?

Slabiciunea musculara (miastenie) manifestata temporar este frecventa si poate fi cauzata de ceva simplu, cum ar fiun antrenament dur. Cu toate acestea, o slabiciune musculara persistenta fara o cauza aparenta ar putea indica o afectiune serioasa. Slabiciunea musculara apare atunci cand efortul nu produce o contractie sau o miscare musculara normala. Uneori se numeste:

• forta musculara redusa;
• slabiciune musculara;
• muschi slabi.

Contractiile musculare voluntare sunt de obicei generate atunci cand creierul trimite semnale printr-un muschi prin maduva spinarii si prin nervi. Daca creierul, sistemul nervos, muschii sau conexiunile dintre ei sunt lezate sau afectate de boala, este posibil ca muschii sa nu se contracte normal. Acest lucru poate produce slabiciune musculara (1). Functionarea normala a muschilor implica un proces de contractare si relaxare, care este condus de impulsuri electrice transmise de nervi. In cazul slabiciunii musculare, acest proces nu functioneaza corect, ceea ce duce la o scadere a fortei muschilor. Acest lucru poate fi cauzat de diverse probleme, inclusiv deteriorarea nervilor sau a muschilor, lipsa de combustibil pentru muschi (cum ar fi aportul insuficient de oxigen sau nutrienti) sau probleme cu transmiterea impulsurilor nervoase. Slabiciunea musculara poate afecta orice muschi din corp, inclusiv pe cei care controleaza respiratia si deglutitia. In functie de muschii afectati, aceasta poate avea consecinte grave asupra sanatatii si calitatii vietii pacientului (2). 

Tipuri de slabiciune musculara

Exista doua tipuri principale de slabiciune musculara:

• slabiciunea musculara reala: se refera la situatia in care muschii nu pot genera forta normala;
• slabiciunea musculara perceputa: este atunci cand muschii sunt capabili sa genereze o forta normala, dar persoana se simte obosita sau slabita. Aceasta poate fi o consecinta a unei afectiuni precum fibromialgia sau sindromul de oboseala cronica.

Ce cauzeaza slabiciunea musculara?

Slabiciunea musculara are o varietate de cauze diferite. Iata-le pe cele mai frecvente:

Boli autoimune, neuromusculare si neurologice

• scleroza laterala amiotrofica: cunoscuta si sub numele de boala Lou Gehrig, scleroza laterala amiotrofica este o afectiune care provoaca leziuni ale nervilor care controleaza muschii si miscarile voluntare;
• paralizia Bell: provoaca slabiciune temporara si paralizie a muschilor fetei din cauza deteriorarii sau iritatiei nervului facial de pe o parte a fetei. Simptomele tind sa fie temporare si se rezolva in timp.
• paralizia cerebrala: este o tulburare de dezvoltare cauzata de lipsa de oxigen la nivelul creierului. Exista mai multe forme de paralizie cerebrala, dar majoritatea cauzeaza o anumita forma de slabiciune musculara.
• spondiloza cervicala: este o afectiune artrozica ce poate cauza ingustarea deschiderilor pentru radacinile nervoase cervicale. Compresia radacinilor nervoase poate provoca durere, furnicaturi, amorteala si slabiciune la nivelul muschilor care sunt inervati de radacinile nervoase.
• sindromul Guillain-Barré: este o tulburare neuromusculara autoimuna care provoaca pierderea progresiva a functiei nervoase. Sindromul Guillain-Barré creeaza o slabiciune musculara generalizata.
• boala lui Graves: este rezultatul unei supraproductii de hormoni tiroidieni. Aceasta poate cauza slabiciune musculara. Cazurile severe ale bolii Graves pot provoca perioade de slabiciune musculara extrema si paralizie.
• sindromul miastenic Lambert-Eaton: este o boala autoimuna care afecteaza zona in care celulele nervoase comunica cu o celula musculara, provocand slabiciune musculara generalizata si oboseala.
• miastenia gravis: este o boala autoimuna care provoaca inflamatii in tot corpul si reduce capacitatea organismului de a contracta muschii. Acest lucru duce la slabiciune musculara, atrofie si oboseala.
• scleroza multipla: este o afectiune neurologica care provoaca degenerarea tecii de mielina din jurul nervilor. Acest lucru duce la slabiciune musculara, care este adesea mai severa pe partea dominanta a corpului unei persoane.
• distrofii musculare: sunt un grup de boli genetice caracterizate prin pierderea treptata a functiei motorii, slabiciune si atrofie musculara, dificultati de mers, insuficienta respiratorie progresiva si cardiomiopatie (boala a muschiului cardiac) (3).

Dezechilibre electrolitice

• hipercalcemia: nivelurile ridicate de calciu din sange modifica sarcina electrica a celulelor musculare si echilibrul electrolitic. Acest lucru poate duce la slabiciune musculara prin compromiterea capacitatii celulelor musculare de a se contracta in mod corespunzator.
• hipokaliemia: pentru ca muschii sa se contracte corect, acestia au nevoie de niveluri adecvate de potasiu. Atunci cand nu exista suficient potasiu in sange este posibil ca muschii sa nu se poata contracta corespunzator, ceea ce duce la slabiciune musculara.
• hipomagneziemia: deficitul de magneziu poate duce la un dezechilibru electrolitic intre nivelurile de magneziu si potasiu. Acest lucru poate duce la oboseala si slabiciune musculara.

Tulburari tiroidiene

Bolile care afecteaza glanda tiroida si productia de hormoni tiroidieni pot duce, de asemenea, la slabiciune musculara, inclusiv:

• boala Addison: este o boala autoimuna in care organismul ataca glandele suprarenale, care produc hormoni ce ajuta la reglarea nivelului de sodiu si potasiu din sange. Nivelurile insuficiente ale acestor hormoni duc la slabiciune musculara.
• hipotiroidismul: poate cauza slabiciune musculara. Se crede ca acest lucru se intampla din cauza cantitatii mari de receptori ai hormonilor tiroidieni din celulele musculare. Fara niveluri adecvate de hormoni tiroidieni, muschii nu pot functiona corespunzator.
• hipertiroidismul: slabiciunea musculara este frecvent asociata cu prea multi hormoni tiroidieni. Adesea, aceste simptome apar odata cu tratamentul de reducere a nivelului de hormoni tiroidieni.

Virusi si infectii

Anumite infectii virale pot duce la slabiciune musculara, inclusiv:

• botulismul: este o boala rara, dar grava, cauzata de o toxina care se gaseste adesea in alimentele contaminate. Simptomele botulismului incep, de obicei, cu slabiciune musculara a ochilor, gurii, gatului si fetei, provocand pleoape cazute, vedere slaba, vorbire greoaie si dificultati la inghitire.
• coronavirus (COVID-19): desi cercetarile sunt inca in curs de desfasurare cu privire la efectele pe termen lung ale COVID-19, la unii pacienti au fost observate oboseala persistenta, slabiciune musculara si deconditionare generalizata dupa recuperarea initiala dupa o infectie.
• infectia cu virusul Epstein-Barr: infectiile virale, inclusiv cele cauzate de virusul Epstein-Barr, cum ar fi mononucleoza, pot provoca miozita, sau inflamarea muschilor, cauzand slabiciune musculara, durere si dificultati la mers.
• infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV): HIV ataca si distruge sistemul imunitar si poate duce la miopatii care provoaca slabiciune musculara simetrica si cu progresie lenta.
• gripa: virusul gripei poate provoca miozita, sau inflamarea muschilor, cauzand slabiciune musculara, durere si dificultati la mers. Miozita apare cel mai frecvent in urma unei infectii precum virusul gripal.
• boala Lyme: este o infectie transmisa prin muscatura de capusa. Aceasta poate provoca o varietate de simptome sistemice, cum ar fi febra, oboseala, durere, modificari ale vederii, probleme de memorie si slabiciune musculara generalizata.
• meningita: provoaca inflamarea meningelor, membranelor care inconjoara creierul si maduvei spinarii, si poate fi cauzata de o bacterie, un virus, o ciuperca sau un parazit. Meningita poate evolua pana la a provoca pierderea sensibilitatii, pierderea memoriei, slabiciune musculara, paralizie si convulsii.
• rabia: este cauzata de virusul rabiei care se transmite prin muscatura unui animal infectat cu virusul. Simptomele rabiei includ simptome asemanatoare gripei, febra si slabiciune musculara generalizata.
• febra reumatismala: se dezvolta dupa o infectie cauzata de streptococul in gat, provocand febra, articulatii dureroase si umflate, oboseala, slabiciune musculara si probleme cardiace.
• sifilis: este o infectie cu transmitere sexuala. Sifilisul netratat poate provoca mielopatie sifilitica, ce se dezvolta in urma deteriorarii maduvei spinarii si a nervilor, provocand senzatii anormale, slabiciune musculara si tulburari de coordonare.
• toxoplasmoza: este o infectie parazitara dobandita prin intermediul alimentelor contaminate de parazitul toxoplasma gondii. Persoanele cu un sistem imunitar compromis pot avea probleme grave de sanatate din cauza toxoplasmozei, inclusiv inflamatii musculare si slabiciune.
• infectia cu virusul West Nile: este un virus transmis de tantari. In timp ce mai putin de 1% dintre persoanele care contracteaza virusul West Nile dezvolta simptome grave, cei care o fac pot prezenta paralizie a bratelor sau a picioarelor, inflamatie a muschilor scheletici, slabiciune musculara generalizata si oboseala.

Slabiciunea musculara se poate dezvolta si din cauza altor probleme, cum ar fi:

• alcoolism: consumul cronic de alcool in exces poate provoca miopatie alcoolica, sau disfunctie musculara datorata nivelului crescut de inflamatie si stres oxidativ. Simptomele miopatiei alcoolice includ durere musculara, epuizare, slabiciune si umflaturi.
• anemie: muschii au nevoie de niveluri adecvate de fier pentru a functiona corect datorita cererii lor ridicate de energie. In cazul anemiei, nivelurile de globule rosii care transporta fier sunt reduse semnificativ, ceea ce duce la disfunctii musculare si slabiciune.
• anxietate: stresul cronic si suprastimularea sistemului nervos din cauza anxietatii pot face ca pacientul sa se simta obosit si, eventual, cu muschii slabiti.
• cancer: cancerul si tratamentul cancerului pot provoca casexie, epuizare musculara si slabiciune ca urmare a distrugerii unitatilor motorii ale celulelor musculare care afecteaza structura si functia musculara.
• sindromul oboselii cronice: este o tulburare de cauza necunoscuta, dar poate fi declansata de o infectie, de o modificare a sistemului imunitar sau de stres, avand ca rezultat oboseala extrema, slabiciune musculara si dureri musculare si articulare.
• diabet: persoanele cu diabet zaharat pot dezvolta complicatii precum amiotrofia diabetica, ce duce la epuizare si slabiciune musculara, impreuna cu dureri extreme la nivelul coapselor, soldurilor si feselor.
• fibromialgia: provoaca dureri raspandite in tot corpul. Simptomele comune includ durere, oboseala si furnicaturi si slabiciune la nivelul bratelor si picioarelor.
• hernia de disc: compresia nervoasa de la o hernie de disc poate impiedica transmiterea corecta a semnalelor de la nervi la muschi, ceea ce duce la slabiciune musculara, amorteala, furnicaturi si durere.
• insomnia: este o tulburare de somn comuna care face foarte dificila adormirea pe timp de noapte. Lipsa unui somn odihnitor interfereaza cu capacitatea organismului de a elimina toxinele din organism si de a reduce inflamatia, ceea ce poate duce la oboseala cronica si slabiciune musculara.
• narcolepsie: este o tulburare de somn care provoaca somnolenta excesiva in timpul zilei. Lipsa somnului odihnitor poate cauza oboseala generalizata si slabiciune musculara, iar narcolepsia poate provoca, de asemenea, perioade scurte de slabiciune musculara exagerata, numita cataplexie.
• nevralgie: rezulta din nervii deteriorati sau iritati. Desi nevralgia poate aparea oriunde in corp, este frecventa la nivelul fetei (nevralgie trigeminala). Alaturi de durere, nevralgia poate provoca arsuri, furnicaturi si amorteala, precum si slabiciune musculara.
• neuropatie periferica: se refera la afectiunile care afecteaza nervii sistemului nervos periferic, care controleaza senzatia si miscarea partilor corpului din afara creierului si a maduvei spinarii. Leziunile nervoase cauzate de neuropatia periferica pot provoca durere, amorteala, furnicaturi, arsuri si slabiciune musculara.
• imobilizare prelungita sau repaus la pat: un stil de viata sedentar si lipsa prelungita de miscare din cauza repausului la pat sau a imobilizarii - cum ar fi din cauza purtarii unui ghips dupa o accidentare - cauzeaza slabiciune si atrofie musculara din cauza lipsei de utilizare si stimulare.
• accident vascular cerebral (AVC): un accident vascular cerebral poate provoca deteriorarea partii din creier care controleaza senzatiile si miscarile. Adesea, un accident vascular cerebral va produce hemiplegie, sau slabiciune pe o parte a corpului (4).

Slabiciunea musculara poate fi un efect secundar al administrarii anumitor tipuri de medicamente. Acestea includ:

• medicamente antiaritmice, utilizate pentru a trata anomaliile ritmului cardiac;
• medicamente antitiroidiene, utilizate pentru a trata hipertiroidismul;
• medicamente antiretrovirale, utilizate pentru a trata HIV;
• medicamente de chimioterapie, utilizate pentru tratarea cancerelor;
• corticosteroizi, utilizati pentru a diminua inflamatia in tot corpul pentru multe afectiuni inflamatorii;
• droguri ilicite, cum ar fi heroina si cocaina;
• AINS, sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi Advil (ibuprofen) si Tylenol (paracetamol), utilizate pentru a trata durerea si inflamatia;
• penicilina, utilizata pentru tratarea infectiilor bacteriene;
• statine, utilizate pentru a trata colesterolul ridicat.

Simptome si semne de alarma asociate cu slabiciunea musculara

Slabiciunea musculara poate fi caracterizata de o serie de simptome care afecteaza in mod direct capacitatea persoanei de a folosi anumite grupuri musculare. Simptomele generale ale slabiciunii musculare includ lipsa puterii intr-unul sau mai multe grupuri de muschi, dificultatea de a ridica obiecte grele sau de a urca scari, precum si oboseala generala. Acestea pot fi simptome temporare, care apar dupa un exercitiu intens sau in urma unei boli, sau pot fi semne ale unei probleme medicale mai serioase. Exista, de asemenea, o serie de semne de alarma specifice care necesita atentie medicala imediata. Acestea includ:

• slabiciune musculara care se dezvolta rapid;
• slabiciune care este insotita de febra mare;
• pierdere in greutate inexplicabila;
• dificultati in a vorbi sau a inghiti. 

Cum se diagnosticheaza slabiciunea musculara

Medicul trebuie sa stabileasca diagnosticul cauzei care sta la baza slabiciunii musculare. Medicul va intreba despre slabiciunea musculara, inclusiv de cat timp se manifesta si ce muschi sunt afectati. Medicul va intreba, cel mai probabil, despre alte simptome si despre istoricul medical al pacientului si al familiei. De asemenea, el va verifica:

• reflexele;
• simturile;
• tonusul muscular.

Daca este necesar, se pot solicita si alte texte precum:

• tomografie computerizata sau RMN: pentru a examina structurile interne ale corpului;
• teste nervoase pentru a evalua cat de bine functioneaza nervii;
• electromiografie (EMG) pentru a testa activitatea nervoasa din muschi;
• analize de sange pentru a verifica daca exista semne de infectie sau alte afectiuni (1).

In unele cazuri, poate fi necesara o biopsie musculara. Acest proces implica indepartarea unei mici bucati de tesut muscular care este apoi examinata sub microscop pentru a detecta orice anomalie. Chiar daca poate parea invaziv, acest test poate fi foarte util pentru a identifica anumite boli musculare, cum ar fi distrofiile musculare sau miopatiile inflamatorii.

Optiuni de tratament pentru slabiciunea musculara

Dupa ce a determinat cauza slabiciunii musculare, medicul recomanda un tratament adecvat. Planul de tratament depinde de cauza care sta la baza slabiciunii musculare, precum si de gravitatea simptomelor. Iata cateva dintre optiunile de tratament pentru afectiunile care cauzeaza slabiciune musculara:

• kinetoterapie: fizioterapeutii ar putea sugera exercitii de rezistenta progresiva pentru a ajuta pacientul sa intareasca muschii care au devenit slabi din cauza lipsei de utilizare.
• terapie ocupationala: terapeutii ocupationali pot sugera exercitii pentru a intari partea superioara a corpului. De asemenea, ei pot recomanda dispozitive si instrumente de asistenta pentru a ajuta la activitatile zilnice.
• medicamente: analgezicele fara prescriptie medicala pot ajuta la gestionarea durerii asociate cu afectiuni precum: neuropatia periferica, nevralgie.
• modificari ale regimului alimentar: schimbarea dietei poate ajuta la remedierea dezechilibrelor electrolitice. Medicul poate prescrie suplimente, cum ar fi calciu, oxid de magneziu sau oxid de potasiu, in functie de nevoile pacientului.
• interventie chirurgicala: poate fi utilizata pentru a trata anumite afectiuni, cum ar fi hernia de disc sau hipertiroidismul.

Recunoasterea unei potentiale urgente

In unele cazuri, slabiciunea musculara poate fi semnul a ceva foarte grav, cum ar fi un accident vascular cerebral. Daca o persoana prezinta oricare dintre urmatoarele simptome, suna imediat la 112:

• aparitia brusca a slabiciunii musculare;
• amorteala brusca sau pierderea brusca a sensibilitatii;
• dificultati bruste in miscarea membrelor, mersul pe jos, statul in picioare;
• dificultate brusca de a zambi sau de a forma expresii faciale;
• confuzie brusca, dificultati de vorbire sau dificultati de intelegere a lucrurilor;
• slabiciune a muschilor pieptului care duce la dificultati de respiratie;
• pierderea cunostintei (1).

In concluzie, daca slabiciunea musculara persista, se inrautateste sau este insotita de alte simptome, consulta medicul pentru a determina care este cauza. Daca slabiciunea musculara apare brusc, trateaz-o ca pe o urgenta si suna la 112. Exista multe cauze potentiale ale slabiciunii musculare, inclusiv imbatranirea, exercitiile fizice, afectiunile neurologice si autoimune si infectiile virale. Odata ce este diagnosticata o cauza de baza, optiunile de tratament pot include terapie fizica si ocupationala, modificari ale dietei, medicamente, interventii chirurgicale si utilizarea de dispozitive de asistenta, cum ar fi un umblator sau un baston, daca slabiciunea este severa.

Important de retinut!
Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Daca te confrunti cu slabiciune musculara iar cauza nu este foarte clara, mergi la medic. Manifestarile unor probleme medicale difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Articolul a fost realizat în baza informațiilor preluate din: 

(1) Healthline, „Why Do My Muscles Feel Weak?”: https://www.healthline.com/health/muscle-weakness

(2) WebMD, „Causes of muscle weakness”: https://www.webmd.com/healthy-aging/ss/slideshow-muscle-weakness

(3) Medical News Today, „What causes muscle weakness?”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/325876

(4) Very Well Health, „What Is Muscle Weakness?”: https://www.verywellhealth.com/muscle-weakness-5199929