Scleroza multipla: Ce este, simptome, tratament

Ce reprezinta scleroza multipla?

Scleroza multipla este o boala cronica, de tip autoimun, ale carei cauze nu sunt pe deplin cunoscute. Boala afecteaza preponderent femeile si apare in special la persoane cu varsta cuprinsa intre 20 si 40 de ani, fiind diagnosticata cel mai adesea in decada 20-30 de ani.

Scleroza multipla este o boala progresiva, care afecteaza sistemul nervos central, respectiv maduva spinarii si creierul [1]. Sistemul imunitar distruge teaca de mielina a sistemului nervos central considerand-o un corp strain, ceea ce conduce la periclitarea ireversibila a functionarii acestuia. De asemenea, boala se poate transmite de la mama la noul nascut. Chiar daca boala este cel mai adesea diagnosticata in randul adultilor, totusi pot aparea cazuri si in randul copiilor si al adolescentilor.

Care sunt cauzele sclerozei multiple?

Scleroza multipla este considerata o boala autoimuna, in care sistemul imunitar al organismului ataca in mod eronat tesuturile proprii. Aceasta teorie a fost dezvoltata prin studierea mecanismelor imunologice implicate si a rolului celulelor imunitare in patogeneza bolii.

Se crede ca procesul inflamator si de distrugere a mielinei este declansat de un raspuns imun anormal fata de un antigen specific, care poate fi o proteina de la nivelul mielinei sau un virus. Aceasta teorie este sustinuta de faptul ca pacientii cu scleroza multipla au niveluri ridicate de limfocite T reactive la mielina si de anticorpi impotriva proteinelor de la nivelul mielinei.

Exista o predispozitie genetica in cazul sclerozei multiple, desi nu se mosteneste direct. Unii factori genetici pot creste susceptibilitatea unei persoane de a dezvolta boala. Studiile asupra famililor si a gemenilor au aratat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla este mai mare in cazul membrilor de familie ai pacientilor cu boala. De asemenea, s-au identificat unele gene implicate in susceptibilitatea la scleroza multipla.

Factori de risc

Printre principalii factori de risc care conduc la declansarea bolii se numara [2]:

• disfunctii hormonale;
• boli autoimune;
• stresul accentuat;
• infectii microbiene sau virale;
• consumul de tutun;
• expunere prelungita la poluare din mediu;
• viata cotidiana in zone cu clima temperata, cu numar redus de zile cu soare pe an;
• expunerea frecventa la anumite substante chimice toxice;
• consum prelungit de alimente cu continut ridicat de substante chimice;
• carente de vitamine vitamina D si vitamina B12;
• istoric familial de scleroza multipla;
• modificari ale structurii genetice.

Simptomele sclerozei multiple variaza si depind de nervii afectati:

• In forme mai blande, boala este mai putin invaziva, persoana afectata putand avea perioade lungi de remisie;
• In forme severe, boala poate determina pierderea capacitatii persoanei de a se deplasa temporar sau dizabilitate motorie

Cele doua mari grupe de scleroza multipla sunt:

• forma recurent remisiva;
• forma progresiva.

Printre complicatiile posibile cauzate de scleroza multipla se evidentiaza:

• paralizie - membre inferioare, de cele mai multe ori;
• rigiditate - muschii gatului, ai corpului;
• spasme musculare;
• pierderi de memorie;
• vedere in ceata, incapacitatea de a distinge culorile;
• probleme de vorbire;
• depresie;
• epilepsie.

Scleroza multipla poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii pacientilor, deoarece simptomele variate si incapacitatea progresiva pe care o provoaca pot limita activitatile zilnice, mobilitatea si independenta pacientilor, determinand dificultati in viata personala, sociala si profesionala.

Aceasta afectiune poate avea un curs variabil, de la forme usoare pana la forme severe si invaliditate. Simptomele si progresia bolii pot fi imprevizibile, facand dificila anticiparea evolutiei si adaptarea la modificarile pe care le implica. 

De cate tipuri poate fi scleroza multipla?

Scleroza multipla poate fi de mai multe tipuri, dupa cum urmeaza [3]:

Scleroza multipla recurent remisiva - SMRR:

• cea mai frecventa forma;
• afecteaza persoane cu varste de peste 40 de ani;
• perioada de criza sub 24 h;
• boala remisiva, cu episoade de criza la intervale mai mici sau mai mari de timp.

Scleroza multipla primar progresiva - SMPP:

• forma degenerativa;
• apare in jurul varstei de 40 de ani;
• afecteaza cu precadere maduva spinarii;
• simptomele se pot atenua doar temporar.

Scleroza multipla secundar progresiva - SMSP:

• forma degenerativa;
• evolutie rapida;
• consecinta a evolutiei sclerozei multiple recurent remisive;
• apare dupa zece ani de la instalarea sclerozei multiple recurent remisive.

Scleroza multipla progresiv-recidivanta - SMPR:

• forma degenerativa;
• manifestare agresiva;
• evolutie fulminanta;
• cea mai grava forma de scleroza multipla primar progresiva.

O persoana poate fi afectata simultan de mai multe tipuri de scleroza multipla. In acest caz se declanseaza scleroza multipla cronic progresiva.

Care sunt simptomele sclerozei multiple?

Simptomele sclerozei multiple variaza semnificativ de la o persoana la alta. Printre cele comune se numara oboseala, dificultatile de miscare, tulburarile de vedere, problemele de echilibru si coordonare, durerile si spasmele musculare. In plus, unele persoane pot experimenta simptome atipice, cum ar fi pierderea auzului sau a gustului, senzatii de furnicaturi sau arsuri, sau chiar probleme cu respiratia.

Exista unele simptome specifice care ajuta la diferentierea sclerozei multiple de alte afectiuni. De exemplu, disfunctia cognitiva poate fi o problema pentru unii pacienti cu scleroza multipla, afectand capacitatea de a procesa informatii, a invata si a memora. De asemenea, problemele de vorbire si inghitire pot fi un simptom specific al sclerozei multiple, la fel ca nevoia de a urina frecvent sau urgenta.

Simptomele sclerozei multiple se pot dezvolta si agrava pe parcursul anilor. Cu toate acestea, pot exista si perioade de remisie temporara. Diferite tipuri de scleroza multipla pot avea evolutii diferite ale simptomelor. De exemplu, forma recurent-remisiva se caracterizeaza prin episoade de simptome care se agraveaza si se remit, in timp ce forma progresiva primara se caracterizeaza prin simptome care se agraveaza treptat.

Simptomele sclerozei multiple pot afecta calitatea vietii pacientilor si pot fi dificil de gestionat. Adaptarile la locul de munca, sprijinul social si tehnicile de gestionare a stresului pot ajuta la gestionarea simptomelor si la mentinerea unei vieti cat mai normale posibil.

Probleme de motilitate [4]:

• oboseala si slabiciune a corpului;
• probleme de miscare;
• probleme la mestecarea alimentelor;
• probleme de echilibru si coordonare;
• control redus al miscarilor musculare;
• spasme musculare;
• pareze faciale;
• paralizie.

Probleme de sanatate a unor organe [5]:

• infectii urinare;
• incontinenta urinara;
• constipatie;
• probleme oftalmologice;
• probleme de auz.

Probleme sexuale:

• disfunctie erectila;
• dificultate a ajunge la orgasm.

Probleme de sanatate psihica:

• capacitate mai redusa in rezolvarea unor probleme curente;
• lentoare in gandire si in asocierea de idei;
• dificultati de invatare;
• dificultati de exprimare;
• pierderi de memorie pe termen scurt;
• schimbari rapide de dispozitie;
• depresie.

Atentie! Persoana afectata poate suferi de izolare sociala si are nevoie de suportul celor apropiati.

Diagnostic

Diagnosticarea sclerozei multiple se bazeaza pe corelarea datelor clinice cu investigatii imagistice si paraclinice, care evidentiaza leziuni demielinizante diseminate in timp si spatiu la nivelul sistemului nervos central.

Evaluare neurologica completa

Primul pas in stabilirea diagnosticului este consultul neurologic detaliat. Medicul evalueaza forta musculara, reflexele, coordonarea miscarilor, sensibilitatea, echilibrul si functiile cognitive. Se pot identifica semne precum hiperreflexie, tulburari de mers, afectarea nervilor cranieni sau deficit de sensibilitate. Anamneza este esentiala pentru a identifica episoade neurologice anterioare sugestive pentru pusee demielinizante, chiar daca acestea s-au remis partial sau complet.

Rezonanta magnetica (RMN)

RMN reprezinta investigatia imagistica de baza in diagnosticul sclerozei multiple. Aceasta permite vizualizarea leziunilor demielinizante la nivel cerebral si medular. Leziunile apar sub forma de placi hiperintense in secventele T2 sau FLAIR si pot capta substanta de contrast daca sunt active. RMN ajuta la demonstrarea diseminarii in spatiu (leziuni in regiuni diferite ale sistemului nervos central) si in timp (leziuni noi aparute la examinari succesive), criterii esentiale pentru confirmarea diagnosticului.

Punctie lombara si analiza lichidului cefalorahidian

Punctia lombara permite recoltarea lichidului cefalorahidian pentru analiza. In scleroza multipla, se pot identifica benzi oligoclonale de imunoglobuline, care indica activitate imunologica intratecala. Prezenta acestora sustine diagnosticul, mai ales in cazurile in care datele clinice si imagistice nu sunt concludente. Analiza lichidului cefalorahidian poate exclude si alte afectiuni inflamatorii sau infectioase ale sistemului nervos central.

Potentiale evocate

Testele de potentiale evocate masoara raspunsul electric al creierului la stimuli vizuali, auditivi sau somatosenzitivi. Ele pot evidentia afectarea cailor nervoase chiar si in absenta simptomelor clinice evidente. De exemplu, potentialele evocate vizuale pot detecta leziuni ale nervului optic, frecvente in scleroza multipla. Aceste investigatii contribuie la demonstrerea diseminarii leziunilor si completeaza tabloul diagnostic.

Diagnosticarea corecta si precoce este esentiala pentru initierea tratamentului modificator de boala si pentru reducerea progresiei dizabilitatii pe termen lung.

Cum se trateaza scleroza multipla?

Scleroza multipla are consecinte de ordin medical, social, personal, profesional asupra persoanei afectate. Persoanele care sufera de scleroza multipla trebuie sa invete sa gestioneze mobilitatea redusa a propriului corp, a spatiului personal si sa stabileasca forme de comunicare cu cei din jur.

Boala nu poate fi vindecata integral. Tratamentul se concentreaza pe:

• gestionarea simptomelor;
• reducerea recidivelor - perioadele in care simptomele se agraveaza;
• incetinirea progresului bolii.

Planul de tratament poate include:

• Terapii de modificare a traiectoriei bolii: Medicamente administrate pentru tratamentul pe termen lung al sclerozei multiple. Aceste medicamente ajuta la reducerea recidivelor, incetinesc progresul bolii si pot preveni formarea de noi leziuni pe creier si maduva spinarii;
• Medicamente pentru gestionarea recidivelor: Se administreaza medicamente cu corticosteroizi pe termen scurt;
• Reabilitarea fizica: Scleroza multipla va poate afecta mobilitatea fizica. Sustinerea unei conditii fizice bune contribuie la mentinerea mobilitatii corpului;
• Suport profesional pentru sanatate psihica: Confruntarea cu o afectiune cronica poate fi o provocare de ordin afectiv. Boala poate afecta memoria si starea de bine a persoanei. Unele persoane care sufera de scleroza multipla pot apela la un neuropsiholog pentru gestionarea bolii. 

Boala este diagnosticata in urma unor examene medicale care includ analiza simptomelor, a istoricului medical al persoanei si teste pentru depistarea leziunilor neurologice, a leziunilor de la nivelul maduvei spinarii.

Tipuri de tratamente administrate in functie de simptomele manifestate si de gravitatea bolii: 

• medicamente contra durerii;
• medicamente pentru reducerea oboselii, stresului si cresterea nivelului de atentie;
• relaxante musculare;
• medicamente imunosupresoare;
• corticosteroizi;
• medicamente imunomodulatoare;
• medicamente pentru probleme gastrointestinale, digestive;
• medicamente pentru controlul vezicii urinare;
• medicamente antidepresive;
• medicamente pentru tratarea disfunctiilor sexuale.

Unele suplimente nutritive pot fi utile in ameliorarea problemelor cognitive si de vedere, precum:

• Neuro Optimizer;
• Lecitina;
• Vitamina B12;
• Vitamina D3.

Atentie! Vitaminele se administreaza in urma unor analize medicale de sange si la recomandarea unui medic specialist.

O serie de terapii de suport pot fi aplicate impreuna cu tratamentul medicamentos:

• fizioterapie si kinetoterapie - reducerea durerii, stimularea musculaturii si cresterea mobilitatii persoanei;
• terapie oculara;
• terapie ocupationala;
• terapie cognitiva prin exercitii de atentie si perspicacitate;
• managementul stresului emotional si fizic;
• terapie de insertie sociala si pe piata muncii;
• schimbari comportamentale si de stil de viata. 

Atentie! Tratamentul poate fi administrat doar la recomandarea unui medic specialist. Informatiile sunt prezentate cu caracter informativ.

Cum poate fi tinuta sub control scleroza multipla?

In unele cazuri, scleroza multipla poate duce la dizabilitate si pierderea unor functii fizice sau mentale. Insa, in majoritatea cazurilor, persoanele bolnave de scleroza multipla pot duce o viata completa, activa si productiva. Luarea de masuri legate de managementul sanatatii si al stilului de viata poate contribui la imbunatatirea rezultatelor pe termen lung.

• Gestionarea depresiei

Depresia apare foarte frecvent la persoanele cu scleroza multipla. Pana la jumatate din toate persoanele cu scleroza multipla necesita sprijin medical la un moment dat pe parcursul bolii.

Depresia ar putea fi, de fapt, o cauza a sclerozei multiple care poate afecta mielina de la nivelul sistemului nervos central impiedicand functionarea normala a nervilor care transmit semnale de care depinde starea de spirit a unei persoane. Depresia poate aparea si ca un efect secundar al unor medicamente utilizate pentru tratament, cum ar fi steroizii sau interferonul.

Depresia poate fi gestionata prin urmarea unui stil de viata si alimentar adecvate si cu ajutorul unui pshihoterapeut.

• Gestionarea habitatului

Caldura sau umiditatea ridicata pot provoca o agravare temporara a simptomelor bolii in cazul multor persoane care sufera de scleroza multipla. Specialistii presupun ca acest lucru se intampla deoarece caldura sensibilizeaza nervii deja insuficient protejati de mielina.

Din motive astazi necunoscute, temperaturile extrem de joase si schimbarile de temperatura pot provoca episoade acute, crize insotite de manifestarea unor simptome specifice sclerozei multiple precum spasme, rigiditate musculara.

• Prevenirea recidivelor

Terapiile de modificare a traiectoriei bolii reprezinta cea mai eficienta forma de tratatment pentru reducerea numarului de crize, recidive sau atacuri. Un stil de viata sanatos, o alimentatie echilibrata si o conditie fizica adecvata pot contribui la prevenirea evolutiei negative a bolii.

Modificari ale stilului de viata care pot imbunatati starea persoanei afectate includ:

• Urmarea unei diete sanatoase: fructe si legume, cereale integrale, grasimi sanatoase si proteine slabe, limitarea zaharurilor adaugate, grasimilor nesanatoase si a alimentelor procesate industrial;
• Exercitii de baza pentru o conditie fizica adecvata: Scleroza multipla poate provoca slabiciune musculara, pierderea echilibrului si dificultati la mers. Exercitiile aerobice, de flexibilitate si forta sunt esentiale pentru mentinerea muschilor si a unei conditii fizice adecvate;
• Gestionarea stresului: Stresul poate avea efecte fizice si emotionale. De asemenea, poate interfera cu somnul, care poate agrava oboseala cauzata de scleroza multipla. Este important sa gasiti modalitati de gestionare a stresului precum - exercitii de yoga, meditatie, exercitii fizice si sa apelati la sprijinul unui specialist;
• Fumatul: renuntarea la fumat si limitarea consumului de alcool. Fumatul si alcoolul sunt legate de agravarea simptomelor sclerozei multiple si ar putea accelera evolutia progresiva a bolii.

Complicatii si evolutie

Scleroza multipla este o afectiune cronica cu evolutie variabila, caracterizata prin alternanta intre perioade de activitate inflamatorie si faze de stabilizare. In timp, boala poate duce la acumularea progresiva a dizabilitatii, mai ales in absenta unui tratament adecvat. Evolutia difera de la un pacient la altul, unele persoane avand o forma usoara cu recuperare buna intre pusee, iar altele prezentand progresie lenta dar constanta a deficitului neurologic.

Progresia dizabilitatii

Progresia dizabilitatii apare ca urmare a deteriorarii repetate a mielinei si, ulterior, a fibrelor nervoase. Aceasta poate duce la dificultati de mers, slabiciune musculara persistenta, tulburari de coordonare si echilibru, precum si afectare cognitiva. In formele progresive, simptomele se agraveaza treptat fara perioade clare de remisie. In stadii avansate, pot aparea dependenta de dispozitive de sprijin pentru mers sau chiar pierderea autonomiei functionale.

Impact asupra calitatii vietii

Scleroza multipla afecteaza nu doar functiile fizice, ci si starea emotionala si sociala a pacientului. Oboseala cronica, tulburarile cognitive, depresia si anxietatea sunt frecvente si pot influenta capacitatea de munca si relatiile interpersonale. Problemele urinare, disfunctiile sexuale si spasticitatea contribuie suplimentar la scaderea confortului zilnic. Sprijinul psihologic, suportul familial si adaptarea stilului de viata sunt esentiale pentru mentinerea unei calitati a vietii cat mai bune.

Necesitatea monitorizarii periodice

Monitorizarea regulata este esentiala pentru evaluarea activitatii bolii si ajustarea tratamentului. Consulturile neurologice periodice si investigatiile imagistice, in special RMN-ul, permit identificarea leziunilor noi sau a progresiei celor existente. Evaluarea functiei motorii, cognitive si a starii generale ajuta la optimizarea terapiei si la prevenirea complicatiilor. Un plan de urmarire personalizat contribuie la incetinirea evolutiei bolii si la mentinerea independentei pacientului pe termen lung.

Scleroza multipla este o boala complicata si debilitanta pentru persoana afectata. In cazul in care o persoana apropiata se confrunta cu aceasta boala, acordati-i ajutorul de care are nevoie. In cazul in care sezitati simptome care pot conduce spre aceasta boala, apelati la ajutor medical de specialitate pentru diagnosticarea si tratarea bolii din faze incipiente. In cazul in care nu va confruntati cu aceasta boala, urmati un regim de viata echilibrat pentru a va mentine o stare buna de sanatate pe termen lung.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Intrebari frecvente despre scleroza multipla

Surse suplimentare de informare:

1. Brazier,Yvette. rev. Nancy Hammond. Multiple sclerosis: What you need to know. Medical News Today, 2019, https://www.medicalnewstoday.com/articles/37556. Accesat in 13.02.2026;
2. Cleveland Clinic. Multiple Sclerosis (MS). Cleveland Clinic, 2020, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17248-multiple-sclerosis#living-with. Accesat in 13.02.2026;
3. Mayoclinic. Multiple sclerosis. Mayoclinic, 2021, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/multiple-sclerosis/symptoms-causes.Accesat in 13.02.2026;
4. National Health Site. Multiple sclerosis. NHS, 2020, https://www.nhs.uk/conditions/multiple-sclerosis/. Accesat in 13.02.2026;
5. WebMd. Multiple Sclerosis Health Center WebMd, 2020, https://www.webmd.com/multiple-sclerosis/default.htm. Accesat in 13.02.2026;
6. Weatherspoon,Deborah. 16 Early Symptoms of Multiple Sclerosis., Healthline, 2019, https://www.healthline.com/health/multiple-sclerosis/early-signs. Accesat in 13.02.2026.