Sistemul nervos: ce este, rol, boli ale sistemului nervos

Ce este sistemul nervos si ce rol are

Sistemul nervos este o retea complexa de nervi si celule care trimit mesaje de la creier si maduva spinarii la diferite parti ale corpului.

Acesta include atat sistemul nervos central cat si sistemul nervos periferic, primul fiind alcatuit din creier si maduva spinarii iar al doilea fiind impartit mai departe in sistem nervos vegetativ si sistem nervos somatic.

Sistemul nervos central

Acest sistem este format din creier si maduva spinarii si controleaza majoritatea functiilor realizate in organism, cum ar fi miscarea, emotiile, ritmul cardiac, gandirea, respiratia si eliberarea anumitor hormoni, printre multe altele.

Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic se refera la orice parte a sistemului nervos care se afla in exteriorul creierului si a maduvei spinarii, rolul principal al acestuia fiind de a conecta sistemul nervos central la organele din corp.

Acest sistem este impartit mai departe in sistem nervos somatic care este responsabil de trimiterea informatiilor senzoriale si motorii si sistemul nervos vegetativ, acesta din urma fiind responsabil de reglarea functiilor involuntare cum ar fi circulatia sanguina, ritmul cardiac, digestia si respiratia.

Cele mai frecvente boli ale sistemului nervos central

Deoarece sistemul nervos central este alcatuit din creier si maduva spinarii, atat afectiunile cat si cauzele acestora pot fi numeroase si variate, cum ar fi boli degenerative, autoimune si multe altele.

Cele mai frecvente boli din fiecare categorie includ:

Boli degenerative ale sistemului nervos

Termenul de boli degenerative se refera la acele boli care se agraveaza odata cu trecerea timpului, ducand astfel la o pierdere treptata a anumitor abilitati sau la o deteriorare a starii de sanatate in timp.

Cele mai cunoscute boli de acest tip ale sistemului nervos central includ:

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune degenerativa care afecteaza miscarea, aceasta rezultand din distrugerea sau lezarea celulelor care produc dopamina, o chimicala vitala pentru controlul muschilor si realizarea miscarilor in general.

Cauze

Chiar daca aceasta boala nu are o cauza cunoscuta in acest moment, specialistii din domeniu sunt de parere ca pot exista atat factori genetici cat si de mediu care pot duce la aparitia acestei afectiuni.

Simptome

Deoarece boala Parkinson este o afectiune degerativa, simptomele ar putea fi neobservabile la inceput, ele agravandu-se insa odata cu trecerea timpului.

Principalele simptome ale afectiunii includ: tremor, muschi rigizi, tulburari de balans, postura incorecta si miscari lente.

Tratament

Cu toate ca nu exista un tratament curativ pentru aceasta afectiune, exista insa anumite optiuni terapeutice menite sa diminueze simptomele prezentate si sa ofere mai mult control asupra bolii.

De cele mai multe ori tratamentul bolii Parkinson se bazeaza pe o combinatie de tratamente medicamentoase, schimbari ale stilului de viata si terapii, cum ar fi de exemplu cea ocupationala.

Preventie

Chiar daca afectiunea nu poate fi prevenita, anumite schimbari in stilul de viata pot reduce riscul de aparitie acestei boli, cum ar fi evitarea solutiilor toxice, evitarea traumatismelor la cap si efectuare exercitiilor fizice, asta deoarece s-a dovedit ca activitatea fizica poate ajuta la mentinerea unui nivel normal al dopaminei, conform unu studiu publicat in 2018 [1].

Boala Alzheimer

O afectiune neurologica care este caracterizata prin declin cognitiv si pierdere de memorie, majoritatea cazurilor fiind prezente la persoanele cu varsta de 65 de ani sau mai mult.

Cauze

Cauza acestei afectiuni nu este cunoscuta inca, specialistii fiind de parere totusi ca o combinatie de factori genetici, factori de mediu, schimbari cerebrale asociate cu varsta si stil de viata ar putea duce la aparitia acestei afectiuni prin acumularea anormala de proteine amiloide si tau la nivelul neurolonilor.

Simptome

Simptomul principal al bolii Azheimer este pierderea de memorie, aceasta fiind de obicei si primul semn care poate fi observat atunci cand afectiunea a progresat la un anumit nivel.

Alte simptome ale aceste boli includ tulburari cognitive, schimbari comportamentale, tulburari de vorbire si probleme asociate cu orientarea in spatiu.

Tratament

Din pacate nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune si nu este posibila nici recuperarea neuronilor distrusi.

Exista insa anumite medicamente care pot ajuta pentru o perioada de timp la gestionarea mai buna a simptomelor si a schimbarilor cognitive.

Preventie

Boala Alzheimer nu este o afectiune care poate fi prevenita. Cu toate acestea, anumite schimbari ale stilului de viata pot duce la o scadere a riscului de aparitie a acestei boli.

Explicatia vine de la mai multe studii efectuate, cum ar fi unul publicat in 2020 [2] care a mentionat ca bolile cardiovasculare pot creste riscul de aparitie a bolii Alzheimer, cercetatorii studiului concluzionand ca atat boala Alzheimer cat si bolile cardiovasculare sunt frecvent asociate.

Ca urmare, anumite schimbari ale stilului de viata care ar putea preveni aparitia bolilor cardiovasculare, cum ar fi axarea pe diete sanatoase si efectuare exercitiilor fizice, ar putea duce si la o reducere a probabilitatii de dezvoltare a bolii Alzheimer.

Scleroza laterala amiotrofica sau ALS

Scleroza laterala amiotrofica este o afectiune neurodegenerativa progresiva care afecteaza atat celulele de la nivelul creierului cat si cele de la nivelul maduvei spinarii.

Aceasta disfunctionalitate a celulelor duce la slabiciune musculara si la schimbarea felului in care functioneaza corpul in sine, stadiile avansate ale bolii putand afecta in cele din urma si nervii care controleaza respiratia, aceasta disfunctionalitate putand fi fatala.

Cauze

Chiar daca majoritatea cazurilor de ALS nu au o cauza exacta, s-a dovedit ca exista insa si cazuri in care scleroza laterala amiotrofica poate fi mostenita, acestea reprezentand intre 5% si 10% din totalul cazurilor.

Simptome

Semnele si simptomele pot varia de la persoana la persoana, in functie de neuronii afectati. Cu toate acestea, cele mai frecvente simptome includ tulburari de vorbire, dificultate in efectuarea activitatilor zilnice, schimbari cognitive si comportamentale, crampe musculare etc.

Tratament

Tratamentul pentru aceasta afectiune poate fi folosit doar pentru a incetini progresul bolii, pentru a prevenii aparitia altor complicatii si pentru a creste calitatea vietii prin ameliorarea durerilor. Nu exista tratament curativ sau care sa poata reversa leziunile provocate de ALS.

De cele mai multe ori tratamentul este bazat pe terapii si tratamente medicamentoase, medicul specialist putand alege optiunile cele mai bune in functie de fiecare caz in parte.

Preventie

Nu exista momentan nicio metoda de prevenire a acestei afectiuni, asta deoarece cauza exacta nu a fost descoperita inca.

Boli autoimune ale sistemului nervos central

Acest tip de afectiuni sunt caracterizate prin raspunsul anormal al sistemului imunitar asupra componentelor proteice ale sistemului nervos central, rezultand in atacul eronat al propriului organism.

Cele mai frecvente boli autoimune ale sistemului nervos central includ:

Scleroza multipla

Scleroza multipla este o afectiune cronica care apare atunci cand sistemul imunitar ataca mielina, adica teaca proctectoare a fibrelor nervoase.

Odata cu trecerea timpului, afectiunea poate cauza leziuni permanente sau deteriorarea nervilor.

Cauze

La fel ca si celelalte afectiuni mentionate pana acum, cauza sclerozei multiple nu este stiuta inca, specialistii suspectand insa o combinatie de factori de mediu si factori genetici.

Simptome

Simptomele pot varia de la persoana la persoana in functie de stadiul afectiunii si de nervii care sunt afectati.

De cele mai multe ori simptomele sunt asociate cu miscarea, persoana afectata putand prezenta stare de amorteala sau slabiciune la nivelul membrelor, tremor sau lipsa de coordonare.

Alte posibile simptome pot include pierderea partiala sau totala a vederii, vedere incetosata si diplopie sau vedere dubla.

Tratament

Deoarece nu exista un tratament curativ pentru aceasta afectiune, optiunile terapeutice se axeaza de obicei pe imbunatatirea timpului de recuperare in urma atacurilor, incetinirea progresului bolii si gestionarea simptomelor prezentate.

Preventie

Nu exista nicio metoda de a preveni aparitia sclerozei multiple, asta deoarece boala nu a fost inca inteleasa in totalitate.

Vasculita sistemului nervos central

Vasculita este caracterizata prin inflamarea vaselor de sange de la nivelul creierului si a maduvei spinarii.

Deoarece vasele sanguine inflamate pot bloca circulatia sangelui oxigenat catre creier, vasculita sistemului nervos central poate duce la pierderea functionalitatii cerebrale sau la aparitia accidentului vascular cerebral.

Cauze

Cauza exacta a acestei afectiuni nu este cunoscuta in majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, este stiut ca sistemul imunitar are un rol in dezvoltarea bolii, asta datorita atacului eronat al propriului organism si provocarea unor reactii imune sau alergice la nivelul vaselor de sange.

Simptome

Cele mai frecvente simptome ale vasculitei sistemului nervos central includ: oboseala, febra, durerile articulare, durerile abdominale, pierderea in greutate, probleme renale si multe altele.

Tratament

Tratamentul acestei afectiuni este impartit de obicei in mai multe stadii, medicul specialist putand adauga pe langa tratamentul medicamentos si alte forme de tratament in functie de nevoile fiecarui caz in parte, cum ar fi logopedia sau terapia ocupationala sau tratament pentru ameliorarea durerilor si cresterea calitatii vietii.

Preventie

In momentul de fata nu exista o metoda de prevenire a acestei afectiuni, asta deoarece nu este stiuta cauza exacta si motivul pentru care sistemul imunitar decide sa atace vasele de sange.

Neuromielita optica

Neuromielita optica este o boala rara a sistemului nervos central care afecteaza in principal nervii optici si maduva spinarii, putand duce la pierderea permananta a vederii si la tulburari de mers.

Cauze

Chiar daca uneori afectiunea poate aparea dupa o infectie sau este asociata cu alta afectiune autoimuna, cauza exacta a neuromielitei optice nu este cunoscuta.

Simptome

Neuromielita optica poate provoca slabiciune sau paralizie la nivelul bratelor si picioarelor, pierderea vederii, spasme dureroase, varsaturi si tulburare functionala a vezicii datorita leziunilor aparute la nivelul maduvei spinarii.

Tratament

La fel ca si celelalte afectiuni de mai sus, neuromielita optica nu beneficiaza de un tratament curativ, cel existent axandu-se pe ameliorarea simptomelor si pe incetinirea progresului bolii, medicul apeland la tratament medicamentos si terapii in functie de fiecare caz in parte.

Preventie

Cu toate ca nu exista o metoda clara de prevenire a acestei afectiuni, un studiu publicat in 2014 [3] a evidentiat o posibila combinatie de medicamente care poate ajuta la evitarea agravarii simptomelor.

Tumori la nivelul sistemului nervos central

O tumora a sistemului nervos central se referala la tesutul aparut la nivelul creierului sau a maduvei spinarii, format din cresterea si diviziunea necontrolata a unor celule anormale.

Aceste tumori pot fi maligne sau benigne si in functie de locatia lor pot prezenta simptome diferite.

Tumori maligne

Tumorile maligne sunt acele formatiuni canceroase care se pot raspandi si in alte zone ale corpului (metastaza) prin intermediul circulatiei sanguine.

Cauze

Cauzele care duc la aparitia acestor tumori nu sunt inteles pe deplin, specilistii mentionand insa anumiti factori de risc cum ar fi expunerea la radiatii, factori genetici, istoric medical familial si inaintarea in varsta.

Simptome

Fie ca este vorba de tumora maligna sau benigna, simptomele prezentate pot varia in functie de locatia in care se afla tumora si pot include: Cefalee, stare de greata si varsaturi fara o explicatie anume, tulburari de vedere, crize sau convulsii, tulburari de miscare, dureri de spate si multe altele.

Tratament

Tratamentul pentru tumorile maligne poate include chimioterapie, radioterapie, interventie chirurgicala si alte optiuni terapeutice alese in functie de fiecare caz in parte.

De cele mai multe ori tratamentul poate combina mai multe optiuni pentru a oferi cele mai bune rezultate, cum ar fi inlaturarea chirurgicala a tumorii, urmand apoi ca portiunile acesteia care nu au putut fi accesate sa fie distruse prin radioterapie.

Preventie

Chiar daca nu se poate preveni aparitia unei tumori la nivelul creierului, se poate reduce insa riscul de dezvoltare a unei tumori canceroase in alta zona a corpului, care ar putea la un moment dat sa se metastazeze la nivelul sistemului nervos central.

Pentru a reduce acest risc este recomandata evitarea expunerii la radiatii, evitarea sau renuntarea la fumat si evitarea expunerii la alte elemente toxice din mediul inconjurator.

Tumori benigne

Tumorile benigne sunt formatiuni necanceroase, ceea ce inseamna ca nu se vor raspandi in alte zone ale corpului. In functie de marimea lor si de locatie acestea pot prezenta semne si simptome diferite.

Cauze

La fel ca si tumorile maligne, cele benigne apar in urma cresterii necontrolate a unor celule anormale, aceasta acumulare de tesut putand creste in cele din urma atat de mult incat sa poata pune presiune pe nervi, vase sanguine sau alte tesuturi din jur.

Simptome

Chiar daca exista cazuri cand tumora nu prezinta simptome, aceasta fiind depistata in timpul unor analize efectuate cu alt obiectiv, simptomele cele mai des intalnite totusi pot include: tulburari de concentrare, dureri de cap, stare de confuzie, schimbari de comportament, convulsii, tulburari de vedere si multe altele.

Tratament

Tumorile benigne beneficiaza de acelasi tratament ca si cele maligne si anume tratament chirurgical, chimioterapie si radiologie, medicul specialist putand alege si alte optiuni cum ar fi monitorizarea activa a tumorii sau terapia tintita.

Preventie

Prevenirea tumorilor benigne include de cele mai multe ori evitarea radiatiilor si a altor factori de mediu periculosi.

Boli provocate de infectii la nivelul sistemului nervos central

Aparitia unei infectii la nivelul sistemului nervos central poate reprezenta un risc semnificativ care ar putea pune viata in pericol, in special in randul persoanelor cu un sistem imunitar slabit.

Bacteriile, virusurile si fungii reprezinta cauzele cele mai frecvente de infectii la nivelul sistemului nervos central. Dintre acestea, cele mai frecvente fiind:

Meningita

Meningita este o inflamatie a meningelui, adica membrana care inveleste creierul si maduva spinarii, aceasta putand fi de mai multe tipuri, in functie de cauza.

Cauze

Chiar daca fiecare tip de meningita are o cauza diferita, in cele din urma toate actioneaza in acelasi fel, bacteria sau virusul raspandindu-se prin sistemul circulator pana ajunge la creier sau maduva spinarii, moment in care incepe sa se dezvolte intr-o infectie mai avansata.

Simptome

In stadiile incipiente simptomele pot fi asemanatoare cu cele ale gripei, acestea agravandu-se insa in urmatoarele ore sau zile.

Cele mai frecvente simptome aparute la persoanele mai mari de 2 ani includ: Febra, durere de cap severa care difera de una obisnuita cum ar fi migrena, convulsii, dificultate de concentrare, stare de confuzie, gat rigid, etc.

Tratament

Tratamentul pentru meningita depinde de cauza acesteia, meningita bacteriana necesitand spitalizare imediata, diagnosticul si tratamentul timpuriu putand preveni lezarea cerebrala si decesul.

Daca in cazul meningitei virale aceasta se poate trata cu medicamente antivirale, in cazul meningitei bacteriene, aceasta se va trata cu antiobtice administrate intravenos. Nu exista un antibiotic specific pentru meningita, cel utilizat fiind ales in functie de bacteria implicata.

Preventie

Deoarece bacteriile si virusurile care pot cauza meningita se pot raspandi prin tuse, stranut sarut sau impartirea acelorasi tacamuri, tigari sau periute de dinti, practicarea unei igiene bune poate reduce riscul de contractare a acestor patogeni.

Mai mult decat atat, anumite forme de meningita pot fi preveni prin efectuarea unor vaccinari specifice.

Encefalita

Encefalita se refera la inflamatia creierului, aceasta putand fi primara sau secundara, in functie de felul in care a aparut infectia.

Daca virusul infecteaza direct creierul sau maduva spinarii atunci este vorba despre o encefalita primara, iar daca infectia a aparut in alta parte a corpului ajungand in cele din urma la nivelul creierului, atunci este vorba despre o encefalita secundara.

Cauze

Chiar daca nu este cunoscuta de fiecare data cauza exacta, atunci cand este evidentiata aceasta implica de obicei o infectie sau o problema cu sistemul imunitar.

Simptome

Semnele si simptomele encefalitei pot fi usoare la severe si pot include: febra, cefalee, varsaturi, halucinatii, convulsii, pierderea constientei si coma, printre multe altele.

Tratament

Encefalita trebuie tratata in spital, tratamentul axandu-se pe cauza principala a afectiunii si pe ameliorarea simptomelor si sustinerea functiilor organismului.

Daca a fost evidentiata cauza exacta a encefalitei se poate administra tratament imediat, acesta putand include medicamente antivirale, antifungice, antibiotice si multe altele, in functie de fiecare caz in parte.

Preventie

Cea mai buna metoda de prevenire a encefalitei este de a fi la zi cu vaccinurile care previn infectarea cu virusurile care o produc. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca encefalita nu este totdeauna prevenibila.

Cele mai frecvente boli ale sistemului nervos periferic

Deoarece sistemul nervos periferic cuprinde toate partile sistemului nervos care sunt in exteriorul creierului si a maduvei spinarii, afectiunile care pot aparea la acest nivel sunt numeroase si variate.

Cu toate acestea, cele mai frecvent intalnite boli ale acestui sistem includ:

Afectiuni inflamatorii

In termeni generali, inflamatia reprezinta raspunsul sistemului imunitar la un iritant, acesta putand fi un corp strain, un agent patogen, efectele radiatiilor, etc.

Doua dintre cele mai cunoscute afectiuni de acest tip sunt:

Sindromul Guillain-Barre

O afectiune rara caracterizata prin atacul eronat al nervilor de catre propriu sistem imunitar si care se manifesta initial prin senzatie de furnicaturi, amorteala si slabiciune, dar care duce in cele din urma la instalarea paraliziei datorita leziunilor nervoase.

Cauze

Chiar daca nu este cunoscuta cauza exacta a acestei afectiuni, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii [4], sindromul Guillain-Barre este precedat de multe ori de o infectie, aceasta putand fi atat bacteriana cat si virala, sindromul putand fi activat si de vaccinare sau interventii chirurgicale.

Simptome

Simptomele afectiunii pot dura cateva saptamani, majoritatea persoanelor recuperandu-se fara complicatii neurologice severe pe termen lung.

Primele simptome ale sindromului includ slabiciunea si senzatia de furnicaturi, acestea putand duce mai departe in unele cazuri la paralizia bratelor sau a picioarelor sau la paralizia muschilor fetei.

Abilitatea de vorbire si de inghitire pot fi si ele afectate in cazurile severe ale afectiunii, acestea putand pune viata in pericol.

Tratament

Nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune, insa alte forme de tratament pot ajuta la ameliorarea simptomelor si la scurtarea duratei sindormului.

Cu toate acestea, sindromul Guillain-Barre poate pune viata in pericol, motiv pentru care persoanele afectate trebuie sa fie internate pentru a fi monitorizate indeaproape.

Preventie

Deoarece cauza sau cauzele exacte nu sunt cunoscute inca, cercetatorii nu au putut determina inca o metoda de prevenire a acestui sindrom.

Boala Lyme

Boala Lyme este o afectiune cauzata de bacteria Borrelia burgdorferi transmisa oamenilor prin muscatura de capusa, aceasta putand afecta si sistemul nervos printre multe altele.

Conform unui studiu publicat in 2015 [5] aproximativ 15% dintre pacientii cu boala Lyme sufera si de o implicare a acesteia in sistemul nervos central si periferic, inflamatia avand un rol important in schimbarile neurologice asociate cu aceasta afectiune.

Cauze

Infectarea cu bacteria Borrelia burgdorferi se face prin muscatura unor anumite capuse, aceasta intrand apoi in sistemul circulator al persoanei muscate.

In majoritatea cazurilor, capusa trebuie sa fie atasata mai mult timp de persoana pentru a transmite boala Lyme.

Simptome

In cazul in care sistemul nervos periferic este afectat, simptomele prezentate pot include stare de amorteala, durere, senzatie de furnicaturi sau slabiiciune fie la nivelul bratelor fie la nivelul picioarelor.

Mai mult decat atat, datorita raspunsului inflamator cauzat, boala Lyme in sine mai poate include si alte simptome asemanatoare gripei cum ar fi cefalee, febra, durere si oboseala.

Tratament

Boala Lyme raspunde cel mai bine la tratament in stadiile incipiente, aceasta necesitand de obicei 10 - 14 zile de tratament cu antibiotice orale pentru a elimina infectia.

In cazul altor forme de boala Lyme cum ar fi cea care implica sistemul nervos, antibioticele vor fi administrate pe cale intravenoasa.

Preventie

Metoda de prevenire a infectarii implica reducerea riscului de intrare in contact cu capuse, ceea ce inseamna evitarea zonelor cu iarba, folosirea pantalonilor lungi, utilizarea spray-urilor care tin insectele la distanta si monitorizarea vigilenta.

Sindroame compresive

Doarece nervii care parasesc maduva spinarii sunt susceptibil la compresii in diferite zone ale corpului datorita miscarilor repetitive sau a accidentarilor, sindroamele compresive reprezina afectiuni foarte des intalnite cum ar fi:

Sindromul de tunel carpian

Sindromul de tunel carpian este cauzat de presiunea pusa pe nervul median la trecerea prin tunelul carpian, un "tunel" format din oase si ligamente care permite trecerea nervului de la nivelul antebratului la nivelul palmei.

Cauze

Deoarece zona de trecere a nervului median este una destul de rigida, ea fiind formata din oase si ligamente, aceasta se poate ingusta cu usurita datorita inflamarii zonei fie in urma miscarilor repetitive fie in urma unei accidentari.

De multe ori nu exista o singura cauza a sindromului de tunel carpian, mai multi factori de risc putand contribui la aparitia acestei probleme.

Simptome

Simptomele sindromului de tunel carpian incep de obicei usor, crecand apoi in intensitate odata cu trecerea timpului.

Principalul simptom include starea de amorteala sau senzatia de furnicaturi, de obicei simtita la nivelul primelor patru degete, senzatia putand radia apoi si catre incheitura.

Un alt simptom care poate aparea mai tarziu este slabiciunea, persoana afectata fiind incapabila sa stranga anumite obiecte in mana.

Tratament

Tratamentul sindromului depinde de perioada si de severitatea acestuia, medicul putand recomanda anumite schimbari in stilul de viata cum ar fi pauze mai frecvente de la activitatile repetitive sau tratament medicamentos, ori tratament chirurgical atunci cand simptomele sunt severe si cand celelalte tratamente nu au avut efectul dorit.

Preventie

Efectuarea unor anumite schimbari in stilul de viata ar putea ajuta la reducerea riscului de dezvoltare a acestui sindrom, la fel si tratarea cu atentie a afectiunilor existente deja cum ar fi diabetul, hipertensiunea arteriala si artrita.

Evitarea activitatilor care suprasolicita incheietura si mentinerea mainii intr-o postura corecta pot ajuta si ele la prevenirea aparitiei sindromului de tunel carpian.

Sindromul de apertura toracica

Acest sindrom se refera la un grup de afectiuni care apar atunci cand vasele de sange si nervii dintre clavicula si prima coasta sunt comprimati, putand duce la aparitia durerilor de umeri si de gat dar si la aparitia starii de amorteala la nivelul degetelor.

Cauze

Cele mai frecvente cauze ale acestui sindrom includ accidentarile repetitive aparute in timpul anumitor activitati sportive, traumatism aparut din cauza unui accident violent, sarcina sau anumite defecte anatomice.

Simptome

Simptomele depind in functie de structura care este comprimata, in cazul nervilor insa, acestea putandu-se manifesta ca o slabire a fortei de strangere, durere la nivelul gatului, umerilor si a mainilor si stare de amorteala sau furnicaturi la nivelul bratului sau a degetelor.

Tratament

In majoritatea cazurilor tratamentul conservator este cel mai eficient, mai ales daca sindromul este depistat devreme, medicul putand recomanda fizioterapie sau tratament medicamentos.

Daca tratamentul conservator nu a avut efectul dorit atunci medicul poate opta pentru tratamentul chirurgical, acest tratament avand la randul lui mai multe metode de aboardare, cum ar fi cea transaxiala, abordarea supraclaviculara sau cea intraclaviculara.

Preventie

Daca sindromul de apertura toracica este lasat netratat mai multi ani, acesta poate cauza leziuni neurologice permanente, motiv pentru care simptomele trebuie evaluate si tratate din timp.

Mentinerea muschilor intr-o stare optima prin efectuarea intinderilor zilnice si a unor exercitii fizice specifice si evitarea greutatilor excesive pozitionate direct pe umeri pot ajuta semnificativ la reducerea riscului de aparitie a sindromului.

Afectiuni ale jonctiunii neuromusculare

Jonctiunea neuromusculara este locul in care nervii se unesc de muschi, o placa terminala permitand muschilor sa raspunda la acetilcolina, adica chimicala eliberata de catre nervi pentru a transmite impulsuri.

La nivelul acestei jonctiuni neuromusculare pot aparea mai multe afectiuni, doua dintre acestea fiind:

Miastenia gravis

Aceasta afectiune este caracterizata de slabiciunea si oboseala rapida a unui muschi care poate fi controlat voluntar, datorita degradarii comunicatiei dintre nervi si muschi.

Cauze

Miastenia gravis este o tulburare neuromusculara care are de obicei o cauza autoimuna, sistemul imunitar atacand din greseala tesuturile sanatoase ale propriului corp, cum ar fi jonctiunea neuromusculara in acest caz.

Leziunile provocata la nivelul membranei neuromusculare reduc in timp efectul acetilcolinei, o substanta importanta pentru comunicarea dintre nervi si muschi.

Cu toate acestea, cauza care duce la atacul eronat la sistemului imunitar nu este cunoscuta.

Simptome

Simptomul principal al acestei afectiuni este lipsa fortei musculare, aceasta agravandu-se odata cu efectuarea repetata a activitatilor fizice si imbunatatindu-se dupa perioade de odihna.

Alte simptome ale miasteniei gravis pot include: Dispnee, tulburari de vedere, paralizie faciala, tulburari de mers si incapacitatea de a ridica anumite obiecte, stare de oboseala si multe altele.

Tratament

Deoarece nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune, obiectivul tratamentelor disponibile este de a ameliora simptomele si de a controla activitatea sistemului imunitar.

Optiunile terapeutice pot include tratamente medicamentoase, inlaturarea timusului (o glanda cu structura mixta) sau anumite schimbari ale stilului de viata.

Preventie

Miastenia gravis nu poate fi prevenita. Cu toate acestea persoanele afectate pot preveni insa dezvoltarea anumitor complicatii prin practicarea unei igiene corespunzatoare si evitarea temperaturilor extreme sau suprasolicitarea muschilor.

Sindromul miastenic Eaton-Lambert

Acest sindrom reprezenta o tulburare autoimuna care afecteaza comunicarea dintre nervi si muschi, cauzand in cele din urma slabiciune musculara.

Cauze

Afectiunea este deseori asociata cu anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel pulmonar, sindromul putand rezulta in urma eforturilor realizate de catre organism pentru a combate cancerul existent.

In alte cazuri, sindromul miastenic poate aparea in urma unei alte afectiuni autoimune, iar alteori cauza nu este cunoscuta.

Simptome

Sindormul miastenic Eaton-Lambert se poate manifesta prin urmatoarele simptome: Stare de oboseala, senzatie de furnicaturi la nivelul mainilor si talpilor, gura uscata, dispnee, disfunctie erectila si multe altele.

Tratament

Chiar daca nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune, mai multe optiuni terapeutice pot fi folosite pentru a ameliora simptomele, cum ar fi tratamentul pentru cancer daca acesta este prezent, anumite tratamente medicamentoase pentru a ajuta semnalele de la nervi sa ajunga la muschi, terapii si multe altele in functie de fiecare caz in parte.

Preventie

Deoarece sindromul Eaton-Lambert nu este cunoscut in totalitate, nu poate fi evidentiata inca o metoda specifica de prevenire a acestei afectiuni.

Cea mai buna metoda de prevenire in acest moment este cea de reducere a riscului de cancer pulmonar, cancer care este deseori asociat cu acest sindrom, prin renuntarea la fumat si evitarea fumului de tigara.

Deoarece multe dintre aceste afectiuni raspund bine la tratamentul administrat cat mai devreme, este recomandata apelara cat mai rapida la serviciile medicale specializate daca apar simptome nemaiintalnite pana acum sau orice alte abateri de la normal.

Referinte:

1. Oliveira de Carvalho, Alessandro, et al. Physical Exercise for Parkinson's Disease: Clinical and Experimental Evidence. Clinical Practice and Epidemiology in Mental Health : CP & EMH, Bentham Open, 30 Mar. 2018, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5897963/.
2. Tini, Giacomo, et al. Alzheimer's Disease and Cardiovascular Disease: A Particular Association. Cardiology Research and Practice, Hindawi, 5 May 2020, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7222603/.
3. K;, Nomura. [Prevention of Relapse OF Neuromyelitis OPTICA (NMO)]. Nihon Rinsho. Japanese Journal of Clinical Medicine, U.S. National Library of Medicine, 2014, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25518388/.
4. GuillainBarré Syndrome. World Health Organization, World Health Organization, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/guillain-barr%C3%A9-syndrome.
5. Ramesh, Geeta, et al. Inflammation in the Pathogenesis of Lyme Neuroborreliosis. The American Journal of Pathology, 2015, ajp.amjpathol.org/article/S0002-9440%2815%2900123-6/fulltext.