Encefalita: Simptome, cauze, tratament, preventie

Cuprins:

1. Ce este encefalita
2. Tipuri de encefalita
3. Cauzele encefalitei
4. Factori de risc ai encefalitei
5. Complicatiile encefalitei
6. Simptomele encefalitei
7. Cand trebuie mers la medic
8. Diagnosticarea encefalitei
9. Tratamentul encefalitei
10. Recuperarea encefalitei
11. Prevenirea encefalitei

Ce este encefalita

Encefalita este o inflamatie a creierului. In unele cazuri, aceasta inflamatie poate cuprinde si meningele, situatie in care vorbim despre meningoencefalita.

Din punct de vedere etiologic, encefalitele pot avea cauza:

• virala;
• bacteriana;
• fungica;
• autoimuna.

Cele mai multe encefalite sunt de natura virala, iar cea mai frecventa este encefalita cu virus herpes simplex.

Poarta de intrare a virusului in organism difera, unele dintre ele se transmit de la om la om, altele (arbovirusul) au nevoie de un vector (tantar, capusa), iar in alte cazuri vorbim despre reactivarea unui virus care exista deja in organism (herpes simplex).

Tipuri de encefalita

Exista doua tipuri de encefalita:

• Encefalita primara: adica un virus (sau un alt agent) infecteaza direct creierul sau maduva spinarii. O infectie primara poate aparea si ca urmare a reactivarii unui virus care a fost inactiv o perioada. Encefalita herpetica este cea mai frecventa dintre encefalitele virale primare sporadice. Este, cel mai adesea, mortala.
• Encefalita secundara: este rezultatul unei reactii a sistemului imunitar slabit, ca urmare a unei infectii sau a unei tumori. In loc ca sistemul imunitar sa atace celulele care cauzeaza infectia respectiva, sistemul imunitar ataca celulele sanatoase din creier, adica din sistemul nervos central (encefalita post-infectie). Encefalita secundara isi face aparitia la 2-3 saptamani dupa infectia initiala. Este o afectiune cu o incidenta foarte redusă, care apare in special la copii, sau la persoanele peste 65 de ani, cu un sistem imunitar foarte slabit si care are un potential fatal.

Exista o afectiune inflamatorie a encefalului si a maduvei spinarii, encefalomielita. Sunt observate semne de encefalita (somnolenta, convulsii), de mielita (paralizii) și meningita (dureri de cap, febra).

Encefalita poate afecta si meningele (encefalita asociata meningitei se numeste meningoencefalita). Trebuie sa stii insa ca encefalita este diferita de meningita, desi ambele afectiuni pot prezenta simptome de inflamatie meningeala. Encefalita este, de asemenea, diferita de cerebrita (abces cerebral).

Infectia ajunge in creier prin intermediul fluxului sanguin sau prin nervi. Creierul este protejat de infectii printr-o membrana groasa, care impiedica intrarea substantelor straine. La unele persoane insa, din cauza sistemului imunitar slabit, aceasta bariera este depasita si infectia ajunge la tesutul cerebral, alterand astfel functionarea optima a creierului. Daca este tratata prea tarziu sau necorespunzator, afectiunea poate conduce la coma sau chiar deces.

Simptomele encefalitei pot fi asemanatoare gripei (febra, cefalee) sau afectiunea poate fi asimptomatica. Este important sa fie diagnosticata din timp si bolnavului sa i se administreze tratament, pentru ca encefalita poate pune in pericol viata pacientului. Encefalita poate afecta pe oricine, cu toate acestea cel mai mare risc il prezinta copiii, varstnicii si persoanele cu un sistem imunitar slabit.

Cauzele encefalitei

Cauza exacta a encefalitei nu este cunoscuta in toate cazurile. Cea mai frecventa cauza o reprezinta o infectie virala, dar trebuie spus ca infectiile bacteriene si afectiunile inflamatorii neinfectioase pot provoca de asemenea boala.

Virusurile care provoaca encefalita

• Virusul herpes simplex (HSV). Este cauza cea mai frecventa a encefalitei.
• Alte virusuri herpetice: virusul Epstein-Barr (determina frecvent mononucleoza) si virusul varicelo-zosterian (determina varicela si zona zoster).
• Enterovirusurile: acestea provoaca o boala cu simptome similare gripei (inflamatie oculara si dureri abdominale).
• Virusuri purtate de tantari: pot provoca infectii precum West Nile, La Crosse, St. Louis, encefalita estica si vestica. Simptomele infectiei isi fac simtita prezenta in cateva zile sau saptamani de la expunerea la virus.
• Virusuri purtate de capuse (virusul Powassan): simptomele apar de obicei la o saptamana de la intepatura unei capuse infectate.
• Virusul rabiei: provoaca o progresie rapida catre encefalita, imediat dupa ce s-au manifestat simptomele.
• Infectii ale copilariei (rubeola, oreionul si pojarul german): au fost cauze frecvente ale encefalitei secundare. Astazi, pentru aceste afectiuni exista vaccinuri.

Encefalita primara (infectioasa) poate fi provocata de trei mari categorii de virusuri:

• virusuri comune (inclusiv virusul herpes simplex si virusul Epstein-Barr);
• virusuri ale copilariei, inclusiv rujeola (pojar) si oreion;
• arbovirusuri (cele raspandite de tantari, capuse si de alte insecte);

Encefalita secundara (post-infectioasa) ar putea fi cauzata de o complicatie a unei infectii virale.

Factori de risc ai encefalitei

Oricine poate dezvolta encefalita, dar exista o serie de factori de risc:

• Varsta: copiii mici si persoanele in varsta au un risc mai crescut pentru cele mai multe tipuri de encefalita virala.
• Sistem imunitar slabit: persoanele care sufera de HIV/SIDA, care iau medicamente imunosupresoare, sau care au o afectiune care slabeste sistemul imunitar prezinta un risc crescut de encefalita.
• Regiune geografica: tantarii si capusele purtatoare de virusuri sunt mai frecvente in anumite zone geografice decat in altele.
• Perioada anului: insectele care transmit infectia sunt mai des intalnite primavara, vara si toamna, iar in zonele cu clima calda chiar intregul an.

Complicatiile encefalitei

Complicatiile encefalitei pot fi in functie de mai multi factori cum ar fi:

• varsta;
• cauza infectiei (cel mai adesea virala);
• severitatea infectiei;
• timpul scurs de la declansarea bolii pana la administrarea tratamentului.

De obicei, persoanele care fac o forma moderata a bolii se pot recupera in cateva saptamani, fara complicatii, dar asta nu inseamna ca nu se pot inregistra complicatii severe, pentru ca inflamatia poate afecta creierul, iar consecintele sunt grave:

• coma;
• deces.

Exista insa si alte complicatii, care pot avea un impact semnificativ asupra vietii pacientului, a familiei acestuia si a personalului de ingrijire:

• oboseala permanenta;
• slabiciune musculara;
• pierderi de memorie;
• pierderea coordonarii musculare;
• modificari de personalitate: anxietate, depresie, modificari de dispozitie;
• probleme de memorie;
• paralizie;
• probleme de auz sau de vedere;
• disfunctii de vorbire;
• crize de epilepsie.

Simptomele encefalitei

Pacientul care sufera de encefalita are, de cele mai multe ori:

• febra;
• cefalee;
• fotofobie (sensibilitate excesiva la lumina);
• slabiciune generala;
• convulsii.

Simptomele encefalitei pot fi impartite in:

Simptome usoare

• febra;
• durere de cap;
• varsaturi;
• gat intepenit;
• slabiciune generala, letargie (o stare permanenta de epuizare).

Simptome mai putin frecvente

• rigiditate la nivelul gatului (gat intepenit), este un simptom care poate conduce la o diagnosticare gresita, meningita);
• rigiditate a membrelor (pacientul se misca mai greu, devine neindemanatic);
• somnolenta, letargie accentuata;
• tuse.

Simptome grave

In cazurile foarte grave, encefalita se manifesta prin:

• dureri de cap foarte severe;
• febra de peste 39,4 grade Celsius;
• greata;
• varsaturi;
• confuzie;
• dezorientare;
• pierderi de memorie;
• tulburari de vorbire;
• deficiente de auz;
• Iritabilitate;
• sensibilitate la lumina;
• convulsii;
• coma;
• agresivitate (uneori).

Simptome care necesita interventie medicala urgenta

Exista o serie de simptome care necesita interventie medicala de urgenta:

• pierderea constientei;
• coma;
• slabiciune musculara;
• paralizie;
• dureri grave de cap;
• amnezie;
• letargie.

Simptomele encefalitei la copii

Encefalita este mai greu de identificat la copii si la bebelusi, dar exista o serie de semne care ar putea da de banuit:

• varsaturi;
• fontanela bombata;
• rigiditatea corpului;
• lipsa apetitului;
• iritabilitate;
• somnolenta;
• deficit motor;
• plans continuu.

Cand trebuie mers la medic

Se impune mersul la medic atunci cand tu sau copilul tau aveti simptome asociate encefalitei. De exemplu, cefaleea severa, constienta alterata, febra necesita ajutor medical imediat. De altfel bebelusii si copiii mici care prezinta orice simptom sau semn de encefalita trebuie de urgenta dusi la doctor.

Diagnosticarea encefalitei

Pentru stabilirea unui tratament corect, trebuie sa exista un diagnostic exact. Punerea diagnosticului presupune anamneza, analize si investigatii neuroimagistice. Simptomele encefalitei pot avea multe alte cauze posibile, tocmai de aceea sunt necesare mai multe teste pentru diagnosticarea acesteia. Encefalita este dificil de diagnosticat, in principal pentru ca simptomele sale se aseamana cu cele ale altor afectiuni (meningita de exemplu).

Anamneza si examenul clinic

Examenul fizic poate indica:

• reflexe anormale;
• presiune intracraniana crescuta;
• confuzie mentala;
• slabiciune musculara;
• gat rigid;
• dificultati de vorbire;
• manifestari la nivelul altor organe (ficat sau plamani).

Probe de laborator

• hemoleucograma completa;
• sindromul secretiei inapropiate a ADH (frecventa in encefalita cu virus St. Louis);
• ureea si creatinina serice ajuta atunci cand se evalueaza hidratarea si functiile hepatice (pentru a se identifica eventualele disfunctii ale organelor);
• testarea electrolitilor urinari (daca se suspecteaza secretia inadecvata de ADH).

Electroencefalograma

Electroencefalograma (EEG) este o analiza in care sunt asezati electrozi mici pe scalp. Acesti electrozi preiau semnale electrice din creier si indica o activitate anormala a creierului.

Punctia lombara cu analiza LCR

Pentru aceasta procedura, pacientul se culca pe o parte si isi ridica genunchii spre barbie. Se utilizeaza un anestezic local pentru a amorti partea inferioara a spatelui. Se introduce un ac in partea inferioara a coloanei vertebrale si se preleveaza o mostra de lichid. Proba prelevata este analizata pentru a se vedea daca exista semne de infectie sau daca exista o problema cu sistemul imunitar (principala cauza a encefalitei).

CT cerebral sau RMN cerebral pentru excluderea altor patologii

Scanarea creierului ajuta la diagnosticarea encefalitei, sau poate scoate in evidenta si alte probleme medicale grave, cum ar fi:

• accident vascular cerebral;
• tumora cerebrala;
• anevrism cerebral.

La pacientii cu encefalita se efectueaza o scanare CT a capului, cu sau fara substanta de contrast. Aceasta analiza se realizeaza inainte de punctia lombara sau daca se descopera semne de hipertensiune intracraniana. Scanarea CT ajuta si la excluderea hemoragiei cerebrale sau a infarctului. De asemenea, RMN-ul este mai sensibil decat CT-ul pentru a demonstra anomaliile si disfunctiile cerebrale.

Tratamentul encefalitei

In cazul encefalitei, tratamentul consta in ameliorarea simptomelor, adica tratamentul este unul suportiv. Pentru anumite etiologii se administreaza si medicamente antivirale.

Encefalita trebuie tratata in spital, iar spitalizarea dureaza de la cateva zile la saptamani, sau chiar luni. Cu cat mai devreme este inceput tratamentul, cu atat se va dovedi mai eficient, iar pacientul se va recupera mai repede.

Tratamentul encefalitei cuprinde:

• Medicamente antivirale: scopul acestora este de a scurta evolutia clinica a bolii, a preveni complicatiile, dezvoltarea recurentelor, diminuarea transmiterii;
• Corticosteroizi: administrati pentru a reduce inflamatia creierului (in cazurile de encefalita post-infectioasa (secundara);
• Tratamente pentru intarirea sistemului imunitar;
• Antibiotice;
• Antifungice;
• Antialgice pentru reducerea febrei;
• Medicamente pentru controlul convulsiilor;
• Suport pentru respiratie (masca de oxigen, ventilator);
• Sedative: in cazul pacientilor cu convulsii, stare de agitatie, iritabilitate.

In cazul encefalitei herpetice se incepe tratamentul cu aciclovir. Terapia simptomatica presupune tratamentul febrei (paracetamol), deshidratarii, tulburarilor electrolitice si convulsiilor (fenobarbital). Pacientii care acuza slabiciune musculara determinata de encefalita pot fi indrumati spre fiziokinetoterapie.

Daca encefalita nu este tratata corespunzator, se poate ajunge la deces, iar pacientii care supravietuiesc pot ramane cu sechele neurologice sau diverse dizabilitati.

Recuperarea encefalitei

Unii pacienti se pot recupera complet dupa encefalita, chiar daca perioada de recuperare este lunga. Cei mai multi bolnavi insa nu se recupereaza complet si raman cu probleme pe termen lung cum ar fi:

• deficiente de memorie;
• convulsii frecvente;
• modificari de comportament;
• modificari de personalitate;
• deficienta de atentie;
• probleme de concentrare;
• oboseara persistenta.

Faza acuta a encefalitei dureaza cam 1-2 saptamani, iar febra si simptomele dispar gradual sau brusc. In multe cazuri, pacientii au nevoie de cateva luni pentru a-si reveni complet.

In ceea ce priveste tratamentul suportiv necesar persoanelor spitalizate, cu forme grave de encefalita, acesta presupune:

• respiratie asistata;
• monitorizarea tensiunii arteriale si a pulsului;
• perfuzii intravenoase;
• medicamente antiinflamatorii (corticosteroizi): scad edemul cerebral;
• medicamente antiepileptice (pentru stoparea si controlul crizelor epileptice, daca este cazul);

Recuperarea dupa encefalita poate fi un proces dureros, lung, frustrant, Unii bolnavi nu se recupereaza cu adevarat niciodata. Exista servicii de specialitate pentru a ajuta la recuperare sau reabilitare (ajuta la adaptarea bolnavului la noul stil de viata).

Reabilitarea presupune implicarea:

• neuropsihologului (specialist in leziuni cerebrale si reabilitare);
• terapeutului profesionist (ofera solutii practice pentru problemele cotidiene);
• fizioterapeutului (ajuta cu problemele de miscare);
• logopedului/specialist in limbaj (ajuta la comunicare).

Prevenirea encefalitei

Encefalita poate fi prevenita, iar preventia presupune sa nu te expui la virusii care pot provoca boala. Iata ce ar trebui sa faci:

• spala-te bine pe maini cu apa si sapun, mai ales inainte de masa;
• foloseste tacamuri si pahare care sunt doar ale tale;
• inainte de a pleca in vacanta in diverse destinatii, consulta medicul pentru a afla daca este nevoie sa te vaccinezi preventiv;
• protejeaza-te de tantari si capuse;
• imbraca-te pentru a te proteja de insecte: poarta camasi cu maneci lungi si pantaloni lungi, mai ales daca iesi la iarba verde;
• evita contactul cu orice persoana bolnava de encefalita, preventiv.

Unele infectii care provoaca encefalita pot fi prevenite prin vaccinare:

• vaccinul impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei;
• vaccinul impotriva encefalitei japoneze (este recomandat pentru calatoriile in zone din Asia);
• vaccinul impotriva encefalitei de capusa;
• vaccinare antirabica.

Atenție!
Acest articol este informativ si nu inlocuieste un consult medical specializat.

Mai multe informatii:

Mayo Clinic, "Encephalitis": https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/encephalitis/symptoms-causes/syc-20356136

NHS, "Encephalitis": https://www.nhs.uk/conditions/encephalitis/causes/

Healthline, "Encephalitis": https://www.healthline.com/health/encephalitis

Medical News Today, "What is encephalitis": https://www.medicalnewstoday.com/articles/168997

Johns Hopkins Medicine, "Encephalitis": https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/encephalitis