Vasculita: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Ce este vasculita?

Vasculita reprezinta inflamatia vaselor de sange din organism, de la cele mai mici (capilare) pana la cele mai mari (aorta). Aceasta inflamatie poate afecta captuseala vaselor de sange sau peretele unei artere sau vene, ceea va duce la ingrosarea acestora si va restrictiona fluxul de sange catre organe si tesuturi.[6]

Inflamatia din vasculita nu ramane statica, ci evolueaza in timp, influentand treptat functionarea vaselor afectate. La nivel microscopic, celulele imune se aduna in peretii vasculari, provocand edem si slabirea structurii acestora. Aceasta reactie inflamatorie poate determina atat obstructia fluxului sanguin, cat si fragilitatea vaselor, crescand riscul de hemoragie sau microtromboze.

Pe masura ce boala progreseaza, modificarile structurale din vase pot genera un cerc vicios: inflamatia conduce la deteriorarea endoteliului, iar aceasta deteriorare stimuleaza si mai mult reactia imuna. In anumite situatii, vasele se pot dilata anormal sau se formeaza anevrisme mici, ceea ce poate afecta perfuzia organelor si functionarea lor optima.

Dinamica vasculitei este, de asemenea, caracterizata de oscilatii in intensitatea inflamatiei. Pot aparea perioade de acutizare, in care inflamatia si deteriorarea vasculara se accelereaza, urmata de perioade de remisiune, cand procesul inflamator se reduce temporar, dar modificarile deja produse in peretii vaselor pot persista si influenta pe termen lung sanatatea vasculara.

Vasculita: cauze si factori de risc

Vasculita cauze

Faptul ca vasculita este considerata o afectiune autoimuna, ceea ce inseamna ca apare atunci cand propriul sistem imunitar ataca din greseala tesuturile sanatoase, in cazul de fata, vasele de sange.[8] Motivele care ar putea duce la un astfel de „atac” sunt numeroase, dar cauza exacta nu este de deplin inteleasa. Posibili factori declansatori sunt: 

• infectiile (ex: hepatita B, hepatita C); 
• cancerele de sange (ex: leucemie, limfom);
• afectiunile autoimune (ex: artrita reumatoida, lupusul, sclerodermia); 
• medicamentele.[7]

Alte posibile cauze: 

• expunerea la anumite toxine sau chimicale (ex: solventi industriali, metale grele);
• reactiile alergice severe sau hipersensibilitatea la anumite substante;
• traumatismele sau interventiile chirurgicale majore, care pot perturba sistemul imunitar;
• infectii virale sau bacteriene mai rare (ex: streptococ, HIV) care pot declansa un raspuns autoimun.

Vasculita factori de risc

Vasculita ne poate afecta pe oricare dintre noi, dar exista anumiti factori care cresc riscul aparitiei acesteia, inclusiv: 

• varsta - desi poate aparea la orice varsta, unele tipuri de vasculita sunt mai frecvente in randul persoanelor de anumite varste; 
• istoricul familial;
• stilul de viata - fumatul si consumul de droguri ilegale pot creste riscul de vasculita; 
• medicamentele - anumite medicamente pot, de asemenea, declansa vasculita; 
• alte afectiuni - riscul de vasculita este mai ridicat in randul persoanelor care sufera de tulburari autoimune precum lupusul, artrita reumatoida sau sclerodermia, hepatita B sau C ori cancer al sangelui; 
• rasa - unele tipuri de vasculita sunt mai frecvente in anumite parti ale lumii; 
• sexul - anumite tipuri de vasculita sunt mai frecvente in randul barbatilor, in timp ce altele afecteaza mai des femeile.[8]

Tipuri de vasculita

Exista aproape 20 de tipuri de vasculita, unele mai grave, altele mai usoare.[3] In continuare vom vorbi despre cateva dintre acestea.

Arterita Takayasu

Este un tip de vasculita sistemica destul de rar, fiind mai des intalnit in anumite parti ale Asiei si Orientului Mijlociu. Afecteaza, de obicei, aorta si ramurile ei majore, si este mai frecventa in randul femeilor. De regula, este diagnosticata intre varstele de 10 si 40 de ani, iar simptomele pot include durere la nivelul picioarelor in timpul mersului (claudicatie), dureri abdominale sau dureri in piept.[6]

Pe masura ce boala progreseaza, inflamatia persistenta poate duce la ingustarea treptata a arterelor, reducand fluxul sanguin catre membre si organe. In timp, organismul poate incerca sa compenseze prin dezvoltarea de vase colaterale, dar acestea nu pot intotdeauna sa compenseze lipsa perfuziei normale.

Arterita cu celule gigante

Acest tip de vasculita afecteaza tot aorta si ramurile ei principale, in special arterele carotide si cele vertebrale. Mai este cunoscuta si sub denumirea de arterita temporala si se manifesta prin simptome precum dureri de cap, tulburari de vedere sau pierderea vederii si oboseala la nivelul muschilor maxilarului.[6]

Inflamatia arteriala poate provoca deteriorarea peretilor vaselor si formarea de depozite care restrictioneaza fluxul sanguin. Aceasta evolutie poate duce la modificari permanente ale arterelor, afectand aprovizionarea cu sange a creierului si ochilor.

Poliarterita nodoasa

Este un tip de vasculita ce afecteaza arterele medii si mici, reducand sau blocand fluxul sangvin catre piele, rinichi, intestine, inima, nervi si nu numai. Poate provoca dureri musculare sau simptome intestinale precum arsurile la stomac.[6][8] Vasele afectate pot dezvolta noduli si microanevrisme, ceea ce perturba circulatia sanguina in diverse organe. Pe termen lung, aceste leziuni vasculare pot determina ischemii locale si afectarea functiilor organelor implicate.

Boala Kawasaki

Afecteaza arterele mari, medii si mici, in special pe cele ale inimii (arterele coronare) si se dezvolta, de regula, la copiii mici. Mai este numita si sindromul ganglionilor limfatici mucocutanati. Simptomele bolii Kawasaki includ febra mare, inrosirea ochilor, buzelor si a mucoasei gurii, gingivita, inflamarea ganglionilor limfatici de la nivelul gatului si o eruptie cutanata pe maini si picioare.[6][1]

Inflamatia extinsa a arterelor poate duce la dilatarea sau formarea de anevrisme, in special la nivelul arterelor coronare. Aceasta dinamica poate afecta fluxul de sange catre inima chiar si dupa ce simptomele acute dispar.

Vasculite ANCA asociate

Vasculita asociata cu anticorpi anti-citoplasma neutrofile (ANCA) este un grup de trei boli care au simptome similare: granulomatoza eozinofilica cu poliangeita (GEPA), numita si sindromul Churg-Strauss, granulomatoza cu poliangeita (GPA) sau granulomatoza Wegener si poliangeita microscopica. 

Prima afecteaza exclusiv persoanele care sufera de astm si poate provoca leziuni ale plamanilor si ale altor tesuturi, granulomatoza cu poliangeita afecteaza, de cele mai multe ori, nasul, sinusurile, plamanii si rinichii, iar poliangeita microscopica afecteaza de obicei plamanii, rinichi sau nervii.[6] Inflamatia persistenta poate provoca leziuni ireversibile ale organelor implicate, precum rinichii sau plamanii. Oscilatiile intre perioadele de acutizare si remisiune pot influenta gravitatea si progresia bolii.

Sindromul Behçet

Numit si boala Behçet, este o afectiune inflamatorie care poate afecta atat vasele de sange mici, cat si pe cele mari si poate duce la blocarea acestora, anevrism si formarea unor cheaguri de sange. Lista simptomelor include: ulcere in interiorul gurii sau in zona genitala, probleme oculare, eruptii cutanate si dureri articulare.[6] Blocajele vasculare si formarea cheagurilor pot genera complicatii sistemice, deoarece organismul incearca sa mentina fluxul sanguin normal. 

Angeita primara a sistemului nervos central

Numita si vasculita cerebrala, acest tip de vasculita afecteaza doar arterele de dimensiuni medii si mici ale creierului. Tinde sa apara la persoanele de varsta mijlocie si poate duce la aparitia unor simptome precum: dureri de cap, confuzie, paralizie sau slabiciune musculara, tulburari de vedere, depresie sau convulsii.[6][1]

Vasculita de hipersensibilitate

Cunoscuta si sub denumirile de vasculita alergica, vasculita cutanata sau vasculita leucocitoclastica, este o reactie extrema la un medicament, o infectie sau o substanta straina si poate duce la inflamatia si deteriorarea vaselor de sange.

De obicei, afecteaza pielea.[4] Procesul inflamator poate determina fragilizarea vaselor si aparitia de microhemoragii in piele. In majoritatea cazurilor, boala are o evolutie fluctuantă, cu perioade de activitate intensa urmata de remisiuni.

Vasculita reumatoida

Este o complicatie grava, dar rara, a cazurilor de poliartrita reumatoida. Poate afecta vasele de sange de dimensiuni mici si mijlocii din orice organ al corpului, dar implica cel de mai adesea pielea, nervii si degetele de la maini si de la picioare. Poate provoca simptome precum febra, oboseala, pierderea poftei de mancare, scaderea in greutate, slabiciune musculara, dureri abdominale si in piept.[5]

Cum se manifesta vasculita: simptome

Simptomele vasculitei pot varia de la o persoana la alta, in functie de tipul de vasculita si tesuturile si organele afectate. Printre simptomele comune mai multor tipuri de vasculita se numara (dupa cum ai vazut cu siguranta daca ai cautat pe internet poze cu vasculita picioarelor sau, pur si simplu, poze cu vasculita) eruptiile cutanate sau leziunile pielii. 

Alte simptome ce pot aparea sunt: 

• oboseala; 
• febra; 
• durerile musculare; 
• durerile articulare; 
• pierderea apetitului; 
• scaderea in greutate; 
• vedere incetosata; 
• inrosirea ochilor; 
• dificultati de respiratie; 
• tuse; 
• dureri abdominale; 
• dureri de cap severe; 
• amorteala;
• urina cu sange (hematurie) sau de culoare inchisa; 
• neuropatie.[3]

Cum se diagnosticheaza vasculita?

Deoarece simptomele vasculitei sunt similare cu cele ale altor afectiuni, aceasta poate fi destul de greu de diagnosticat. Procesul de diagnosticare poate include efectuarea mai multor teste si investigatii: 

• biopsie - pentru detectarea specifice inflamatiei si leziunilor tisulare; 
• teste de sange - analizele pentru vasculita pot detecta nivelurile anumitor celule si anticorpi din sange; 
• radiografie toracica - pentru a stabili daca vasculita afecteaza plamanii sau arterele mari; 
• tomografie computeriza - pentru a examina arterele mari si ramurile acestora; 
• ecocardiografie sau ecografie cardica - permite examinarea inimii si structurilor acesteia; 
• angiografie coronariana - ajuta la detectarea eventualelor leziuni, inflamatii, blocaje sau anevrisme de la nivelul vaselor de sange; 
• tomografie cu emisie de pozitroni (PET) - detecteaza inflamatia de la nivelul vaselor de sange.
• teste de urina - contribuie la identificarea unei probleme la nivelul rinichilor.[8][6]

Pe langa testele enumerate, medicii pot urmari si evolutia simptomelor in timp, folosind monitorizarea periodica a tensiunii arteriale, a functiei renale si a parametrilor inflamatori din sange. Uneori, este nevoie de imagistica repetata pentru a observa modificarile arteriale in timp si pentru a evalua eficienta tratamentului.

Daca te intrebai la ce fel de specialist ar trebui sa mergi pentru efectuarea acestor teste sau ce medic trateaza vasculita, trebuie sa stii ca raspunsul depinde de simptomele pe care le prezinti. In functie de acestea, va trebui sa te programezi la un cardiolog, un dermatolog, un neurolog, un nefrolog, un oftalmolog, un reumatolog, un urolog sau un pulmonolog.[8]

Cum se trateaza vasculita?

Tratamentul vasculitei se stabileste in functie de tipul sau si de organele si tesuturile afectate. Se poate recurge la tratament medicamentos sau la anumite proceduri si interventii chirurgicale.

Tratament medicamentos

Pentru reducerea inflamatiei si ameliorarea simptomelor ti s-ar putea prescrie mai multe tipuri de medicamente, intre care si: 

• corticosteroizi - reduc inflamatia vaselor de sange; in unele cazuri, este necesara administrarea acestora timp de luni sau ani; 
• antagonisti duali ai receptorilor de endotelina - blocheaza actiunea unei substante care poate reduce fluxul sangvin; 
• imunomodulatoare - reduc inflamatia; 
• imunosupresoare - suprima sau slabesc sistemul imunitar; 
• Antiinflamatoare nesteroidiene - reduc inflamatia; 
• inhibitori de fosfodiesteraza - cresc fluxul sangvin.[8] 

Tratamentul medicamentos poate fi ajustat pe parcurs, in functie de raspunsul organismului si de aparitia eventualelor efecte secundare. In anumite cazuri, combinarea mai multor tipuri de medicamente poate fi necesara pentru a controla inflamatia si pentru a preveni deteriorarea organelor.

Proceduri sau interventii chirurgicale

In cazurile mai severe, poate fi necesara efectuarea si a unor proceduri sau interventii chirurgicale precum: 

• plasmafereza - presupune inlocuirea plasmei sangvine pentru a reduce nivelurile de anticorpi; 
• bypass chirurgical al vaselor de sange - poate ajuta la restabilirea fluxului sagvin in anumite zone.[8]

Numai medicul tau iti poate spune de ce fel de tratament ai nevoie. Ca in cazul oricarei alte afectiuni, nu ar trebui sa incerci sa te tratezi singur acasa. Daca vrei sa incerci un anumit unguent pentru vasculita sau sa testezi efectul unor ceaiuri pentru vasculita, cere mai intai sfatul unui medic. Intreba-l si daca exista remedii naturiste ce ar putea ajuta la ameliorarea unora dintre simptome. 

Alimente interzise in vasculita

Nu se poate spune neaparat ca exista anumite alimente ce sunt interzise in vasculita, dar unele dintre persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune ar putea fi nevoie sa evite unele mancaruri. Este cazul, de exemplu, persoanelor cu hipertensiune arteriala, carora li s-ar putea recomanda sa adopte o dieta saraca in sare sau a pacientilor cu insuficienta renala, carora li s-ar putea spune sa aiba grija la aportul de proteine si potasiu. 

In general, este indicat sa ai o alimentatie sanatoasa si echilibrata. Daca este necesar sa respecti un anumit regim alimentar in vasculita, medicul tau iti va oferi informatiile necesare sau te va indruma catre un specialist care te poate ajuta.[2]

Complicatiile vasculitei

Daca vasculita nu este diagnosticata si tratata la timp, pot aparea complicatii grave, inclusiv: 

• afectarea si insuficienta organelor; 
• formarea unor cheaguri de sange; 
• anevrisme; 
• probleme cardiace; 
• pierderea vederii; 
• hipertensiune arteriala severa;
• afectarea functiei cardiace si renale pe termen lung;
• risc crescut de infectii secundare in zonele cu flux sanguin compromis;
• tromboze recurente sau embolii.
• neuropatie. 

Mergi la medic daca observi simptome ce pot fi asociate cu vasculita sau cu orice alta afectiune![3]

Cum poate fi prevenita vasculita?

Nu toate tipurile de vasculita pot fi prevenite. In unele cazuri insa, pe langa administrarea anumitor medicamente, se mai poate recomanda modificarea stilului de viata pentru a preveni agravarea simptomelor. Acest lucru presupune, printre altele, adoptarea unei diete echilibrate, efectuarea de exercitii fizice in mod regulat, renuntarea la fumat si evitarea consumului de droguri.[8]

Vasculita ne poate afecta pe oricare dintre noi, indiferent de varsta sau sex si poate duce la aparitia unor complicatii grave. Prognosticul depinde de tipul de vasculita, organele afectate, severitatea acesteia, starea ta generala, dar si cat de repede mergi la medic. Cu cat este diagnosticata mai curand, cu atat mai bine.[3]

Disclaimer: Acest articol are un caracter strict informativ. Nu poate inlocui un consult medical de specialitate. Daca observi aparitia unor simptome noi ori agravarea unora deja existente, consulta un medic si respecta indicatiile acestuia!

Surse: 

1. Brazier, Yvette. „What Is Vasculitis?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 18 Dec. 2017, www.medicalnewstoday.com/articles/189281. Accesat pe 20.10.2022.
2. „Frequently Asked Questions - Vasculitis Foundation.” Vasculitis Foundation, 27 Oct. 2021, www.vasculitisfoundation.org/education/faqs/#1543838878993-9c841fae-5e24. Accesat pe 20.10.2022.
3. „General Vasculitis - Vasculitis Foundation.” Vasculitis Foundation, 9 May 2022, www.vasculitisfoundation.org/vasculitis/#1545129976387-fd136823-13d7. Accesat pe 20.10.2022.
4. „Hypersensitivity Vasculitis: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2021, medlineplus.gov/ency/article/000874.htm. Accesat pe 20.10.2022.
5. „Rheumatoid Vasculitis - Vasculitis Foundation.” Vasculitis Foundation, 9 May 2022, www.vasculitisfoundation.org/education/forms/rheumatoid-vasculitis/#1545129433813-d79cdfcc-43bd. Accesat pe 20.10.2022.
6. „UpToDate.” Uptodate.com, 2022, www.uptodate.com/contents/vasculitis-beyond-the-basics/print. Accesat pe 20.10.2022.
7. „Vasculitis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/vasculitis/symptoms-causes/syc-20363435. Accesat pe 20.10.2022.
8. „What Is Vasculitis?” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/vasculitis. Accesat pe 20.10.2022.

Intrebari frecvente