Boala Parkinson: Cauze, manifestari si optiuni de tratament

16. 6. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 7 minute de citit

Boala Parkinson

Se estimeaza ca peste 8,5 milioane de persoane din intreaga lume sufera de boala Parkinson. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, prevalenta bolii s-a dublat in ultimii 25 de ani, iar numarul deceselor si dizabilitatilor cauzate de aceasta afectiune creste intr-un ritm mai alert decat al oricarei alte tulburari neurologice.[2] Continua sa citesti pentru a afla tot ce trebuie sa stii despre boala Parkison. 

Ce este boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa care poate afecta drastic calitatea si durata vietii unei persoane. Este asociata cu o varietate de simptome motorii si non-motorii, ce apar treptat si se inrautatesc odata cu trecerea timpului. De obicei, persoanele afectate au peste 60 de ani, dar boala poate debuta si inainte de aceasta varsta.[3]

Din pacate, nu exista metode dovedite de prevenire a bolii Parkinson. Unele studii au aratat ca exercitiile aerobice efectuate in mod regulat ar putea reduce riscul acestei afectiuni.[4]

Cauzele bolii Parkinson

Principalele semne si simptome ale bolii Parkinson apar atunci cand celulele nervoase responsabile de productia de dopamina, o substanta-mesager cu rol in controlul miscarilor si coordonarii, se deterioreaza si mor. Cand nivelul de dopamina din creier scade, partea creierului care controleaza miscare nu mai poate functiona la fel de bine ca in mod normal si apar simptomele motorii asociate cu aceasta afectiune. In ceea ce priveste simptomele non-motorii ale bolii, aparitia acestora ar fi legata de pierderea terminatiilor nervoase care produc norepinefrina, principalul mesager chimic al sistemului nervos simpatic, ce controleaza multe functii ale corpului. 

Ce anume cauzeaza aceasta deteriorare a neuronilor nu se stie insa cu exactitate, dar se crede ca ar putea fi vorba de o combinatie de factori genetici si de mediu. S-a demonstrat, de exemplu, ca o serie de factori genetici cresc riscul de a dezvolta boala Parkinson, dar nu este clar de ce anumite persoane sunt mai susceptibile la aceasta afectiune. De asemenea, in cazuri rare, boala poate aparea ca urmare a transmiterii genelor defecte de la parinti la copii. Unii cercetatori considera si ca factori precum expunerea la pesticidele si erbicidele si poluarea industriala pot contribui la cresterea riscului dezvoltarii acestei afectiuni, dar nu exista deocamdata dovezi concludente in acest sens.[3] Alti factori de risc pentru boala Parkinson sunt: 

  • Varsta - riscul aparitiei bolii creste odata cu inaintarea in varsta; dupa cum am mentionat mai sus, de cele mai ori, apare in jurul varstei de 60 de ani; cazurile in randul adultilor tineri sunt rare.  
  • Sexul - barbatii par sa fie mai predispusi decat femeile riscului de a suferi de aceasta boala.[4]

Simptomele bolii Parkinson

Simptomele bolii Parkinson
Principalele simptome ale bolii Parkinson sunt: 

  • Tremor - primele afectate sunt mainile sau bratele, de obicei atunci cand sunt relaxate sau in repaus; mai poate afecta picioarele, barbia sau fata; 
  • Bradikinezie - miscarile sunt mai lente decat in mod normal, ceea ce poate ingreuna efectuarea unor sarcini simple si afecta viata de zi cu zi;  
  • Rigiditate musculara - poate afecta orice parte a corpului si limiteaza gama de miscari. 

Alte simptome ce pot aparea sunt: 

  • Tulburari de echilibru; 
  • Anosmie (pierderea simtului mirosului); 
  • Durere nervoasa; 
  • Tulburari urinare; 
  • Constipatie; 
  • Disfunctii sexuale, atat la barbati, cat si la femei; 
  • Ameteala, vedere incetosata sau lesin la ridicarea in picioare, aparute pe fondul scaderii bruste a tensiunii arteriale; 
  • Transpiratie excesiva; 
  • Dificultati de inghitire - pot duce la malnutritie si deshidratare; 
  • Productia excesiva de saliva; 
  • Insomnie; 
  • Depresie si anxietate; 
  • Probleme de memorie; 
  • Dementa - un grup de simptome printre care se numara problemele severe de memorie,
  • tulburarile de personalitate, halucinatiile si delirul.[1]

Simptomele apar treptat, iar progresia acestora poate varia de la o persoana la alta. Primele simptome sunt subtile: persoanele bolnave pot observa ca le este greu sa se ridice de pe scaun, ca vorbesc prea incet sau ca scrisul lor de mana s-a schimbat si este mai mic si inghesuit. Adesea, dezvolta un fel specific de mers: aplecate inainte, cu pasi mici si rapizi si fara a-si balansa prea mult bratele; de asemenea, pot avea probleme la initierea sau continuarea unei miscari.[3]

Stadiile bolii Parkinson

Simptomele, intensitatea lor si ordinea in care apar pot varia. Exista insa anumite etape sau stadii de progresie ale bolii:

  • Stadiul I - simptomele sunt usoare, afecteaza doar o parte a corpului si nu interfereaza cu activitatile zilnice; apar schimbari in postura, mers si expresii faciale; 
  • Stadiul II - simptomele incep sa se agraveze, sunt afectate ambele parti ale corpului, iar sarcinile zilnice devin mai dificile; 
  • Stadiul III - tulburarile de echilibru si bradikinezia se agraveaza si caderile sunt tot mai frecvente; bolnavul se poate descurca singur, dar activitati precum imbracatul sau mancatul sunt afectate semnificativ; 
  • Stadiul IV - simptomele sunt severe si limitative; bolnavul are nevoie de suport pentru a se misca (cum ar fi, de exemplu, un cadru de mers) si nu mai poate trai singur;   
  • Stadiul V - este stadiul cel mai avansat si debilitant; persoana bolnava nu mai poate merge sau sta in picioare si are nevoie de un scaun cu rotile pentru a se putea deplasa si de ingrijire non-stop; in acest stadiu pot aparea halucinatiile si delirul.[5]

Diagnosticul bolii Parkinson

Nu exista un test anume cu ajutorul caruia se poate diagnostica boala Parkinson. Medicul va stabili diagnosticul pe baza istoricului medical al pacientului, semnelor si simptomelor pe care le prezinta acesta, a unui examen fizic si neurologic, precum si pe baza raspunsului la tratament. Pentru a confirma diagnosticul, mai poate fi efectuata o tomografie prin emisie simpla de fotoni (SPECT). Alte teste imagistice si analize pot fi folosite pentru a exclude afectiuni cu simptome similare.[4]

Tratamentul bolii Parkinson

Tratamentul bolii Parkinson
Boala Parkinson nu se vindeca, dar exista medicamente cu ajutorul carora pot fi tinute sub control simptomele. In general, este vorba de medicamente ce cresc nivelul dopaminei, actioneaza asupra celorlalte substante chimice din creier si ajuta la controlul simptomelor non-motorii. In cazul pacientilor care nu raspund la terapia medicamentoasa, medicul poate recomanda stimularea profunda a creierului, o procedura ce presupune implantarea in anumit zone ale creierului a unor electrozi.[3]

Pentru gestionarea simptomelor se mai poate apela si la terapii alternative. De exemplu, masajul in boala Parkinson poate ajuta la reducerea tensiunii musculare, iar Tai Chi si yoga pot imbunatati flexibilitatea si echilibru si ajuta la prevenirea caderilor.[4] Terapiile fizice, ocupationale si de vorbire pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea unor simptome precum tulburarile de mers si de vorbire, tremorul, rigiditatea musculara si problemele cognitive.[3]

Tratamentul naturist pentru boala Parkinson presupune si anumite schimbari in alimentatie:

  • Cresterea consumului de fibre si de lichide - pentru a reduce constipatia; 
  • Cresterea cantitatii de sare din alimentatie si consumul de mese mici si frecvente - pentru a
  • evita problemele cauzate de tensiunea arteriala scazuta; 
  • Modificarea regimului alimentar pentru a evita pierderea neintentionata in greutate.[1]

Medicul tau iti va spune daca este necesar sa iei si suplimente de vitamine pentru boala Parkinson. 

Viata cu boala Parkinson nu este intotdeauna usoara. Pe masura ce simptomele se agraveaza, devine tot mai dificil sa desfasori activitati de zi cu zi. Evolutia bolii variaza de la un pacient la altul, iar unele persoane raspund mai bine la tratament decat altele. Se poate chiar muri de la Parkinson. Desi nu provoaca in mod direct decesul, aceasta boala le poate face pe unele persoane mai vulnerabile la infectii grave si alte afectiuni care le pun viata in pericol. Cat poti trai cu Parkinson depinde de mai multi factori, dar majoritatea persoanelor care sufera de aceasta boala au acum o speranta de viata normala sau aproape normala.[1]

Surse de referinta: 

  1. NHS Choices. Overview - Parkinson’s Disease. 2022, www.nhs.uk/conditions/parkinsons-disease/. Accessed 16 June 2022.
  2. “Parkinson Disease.” Who.int, World Health Organization: WHO, 13 June 2022, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/parkinson-disease. Accessed 16 June 2022.
  3. “Parkinson’s Disease: Causes, Symptoms, and Treatments.” National Institute on Aging, 2022, www.nia.nih.gov/health/parkinsons-disease. Accessed 16 June 2022.
  4. “Parkinson’s Disease - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/parkinsons-disease/symptoms-causes/syc-20376055. Accessed 16 June 2022.
  5. “Stages of Parkinson’s.” Parkinson’s Foundation, 2020, www.parkinson.org/Understanding-Parkinsons/What-is-Parkinsons/Stages-of-Parkinsons. Accessed 16 June 2022.