Cinci moduri in care poti ajuta un copil care a pierdut un parinte

Datorita parteneriatului din 2019 intre Fundatia Sensiblu si Asociatia „Exista viata dupa doliu”, zeci de persoane din Bucuresti vor beneficia de sedinte individuale de psihoterapie gratuite dupa pierderea partenerului de viata. Scopul este de a oferi sustinere emotionala in perioada grea de acomodare fara persoana draga, atat parintilor singuri, cat si copiilor lor. Copilaria dureaza cat viata parintilor nostri. Cat timp avem cui spune „Mama” sau „Tata”, ne simtim in siguranta.

Ce putem facem pentru copiii afectati de pierderea unuia dintre parinti?

1 Sa ii ajutam sa se simta in siguranta: parintele ramas trebuie sa aiba grija de propria sanatate fizica si psihica, pentru a nu ingrijora copilul. Membrii familiei pot comunica mesaje pozitive: „Suntem aici si vom avea grija de tine, esti in siguranta”. La fel de important este ca membrii familiei sa nu faca in primul an schimbari majore in viata copiilor (renovare, mutare, transfer la alta scoala). Copiilor intre 3-6 ani trebuie sa li se explice clar ca nu este vina lor ca mama sau tata au plecat.

2 Sa ii ajutam sa aiba un confort al vietii zilnicesi o rutina „normala, acest lucru inseamna stabilitate emotionala si siguranta. La scoala, cadrele didactice trebuie sa mentina disciplina obisnuita, totusi acest lucru trebuie temperat prin compasiune pentru efectul adanc si puternic al pierderii persoanei dragi. Obiceiurile si limitele ii pot reda senzatia de confort copilului, dar pe de alta parte pot deveni si sufocante in situatia in care nu exista flexibilitate din partea profesorilor.

3 Sa ii ajutam sa nu mai simta durere sufleteasca, sa primeasca sedinte de consiliere psihologica atat timp cat e necesar, sa cunoasca alti copii care sunt in aceeasi situatie. Indiferent de varsta, copiii au nevoie sa fie incurajati sa isi exprime emotiile negative intr-un mediu securizant, fara sa fie certati ca plang sau incurajati sa „fie tari”. Il putem ajuta cu stabilirea unui moment pe zi cand poate fi „un copil furios”.

4 Sa ii ajutam sa copilareasca, sa se distreze, sa traiasca la fel ca orice alt copil de varsta lui. Sportul poate fi o cale de a scapa de tensiuni generate de anxietatea de a nu sti ce sa faca cu emotiile sale, cum sa le exprime in prezenta adultului. O excursie poate fi modul perfect in care cunoaste alti copii aflati in aceeasi situatie ca a lui. Pentru familiile cu venituri mici, exista excursii accesibile si tabere terapeutice gratuite (www.planurideviitor.ro).

5.Sa ii ajutam sa aiba iar incredere in sine. Acasa, responsabilizarea copilului e bine sa fie facuta in limitele varstei sale. Impartirea sarcinilor cu mama/tata poate fi prilejul de a discuta despre parintele disparut. La scoala si in lume, contactul cu cei de aceeasi varsta il ajuta pe copil sa se readapteze la noua identitate. Grupurile de sprijin ofera cadrul in care copilul poate sa isi dezvolte increderea in propriile calitati.

Articol scris de Asociatia;" Exista viata dupa doliu" 

E-mail:mihaela@planurideviitor.ro

Site: www.planurideviitor.ro