VSH: Ce este si care este rolul acestuia?

Ce este VSH-ul?

Hematiile au culoarea rosie, data de hemoglobina (Hb), un pigment din componenta lor. Sangele este un tesut compus din celule - globule rosii, globule albe si trombocite si o substanta intracelulara lichida - plasma, formata din apa, care contine in solutie substante proteice si saruri. Plasma are un procent de 6-8% proteine in compozitia sa. Disproteinemia reprezinta orice abatere de la raportul normal dintre proteine si volumul lichidului in care se gasesc. Testele pentru descoperirea disproteinemiei sunt acele analize de sange care ofera indicatii despre variatii cantitative sau calitative ale proteinelor din plasma. Testul VSH este cel mai frecvent utilizat pentru acest tip de analize. Prin intermediul testului VSH se masoara viteza de sedimentare a globulelor rosii, a hematiilor, in tubul de test cu o proba de sange venos recoltat pe anticoagulant in timp de o ora. Cu alte cuvinte, cu cat mai multe globule rosii se asaza pe fundul tubului in acest interval de timp, cu atat mai mare este nivelul de sedimentare, acest lucru indicand o inflamatie. 

VSH-ul este un indicator de raspuns de faza acuta, de inflamatie. Cresterea valorii VSH, a numarului hematiilor, se datoreaza maririi concentratiei in sange a fractiunii proteice de gamaglobulina, o proteina din familia imunoglobulinelor, mai cunoscutii anticorpi. O crestere a VSH-ului apare la cel putin 24 ore de la aparitia inflamatiei acute, urmand sa scada in 4-6 zile dupa disparitia acesteia. VSH ramane crescut in cazul inflamatiilor cronice.

Testul VSH are si limitari. Este un test nespecific, ceea ce inseamna ca, desi poate indica prezenta unei probleme, nu poate identifica exact ce provoaca acea problema. De asemenea, anumite conditii, cum ar fi sarcina sau anemia, pot afecta rezultatele testului. De aceea, este important sa se ia in considerare si alte teste si investigatii pentru a stabili un diagnostic precis.

Care este scopul testelor VSH?

Testele VSH sunt utilizate pentru a investiga:

• daca exista o inflamatie care a aparut din cauza unei infectii sau a unei afectiuni din organism;
• pentru a verifica evolutia bolii;
• pentru a verifica eficienta tratamentului medical.

Atunci cand este instalata o inflamatie in organismul uman, globulele rosii se lipesc unele de altele si cad mai repede pe suprafata fundului tubului de test VSH. Fenomenul se produce in cazul unor:

• infectii;
• boli autoimune (ex. lupus eritematos, poliartrita reumatoida);
• artrite sau afectiuni musculare;
• boli degenerative – tuberculoza, cancer, dereglari ale unor organe interne.

Testul VSH nu este un test diagnostic specific pentru o anumita boala, el nefiind folosit pentru diagnosticarea pacientilor asimptomatici. Pentru diagnosticarea corecta a unei boli, un medic va recomanda si folosi analiza VSH impreuna cu alte teste ale inflamatiei, cum ar fi proteina C Reactiva - CRP, anticorpii antinucleari - ANA sau factorul reumatoid - FR.

Un test VSH este necesar atunci cand o persoana se confrunta cu simptome inflamatorii, precum:

• dureri de incheieturi sau rigiditate in incheieturi care dureaza mai mult de 30 de minute dimineata;
• dureri de cap insotite de cele mai multe ori de dureri de umeri;
• scaderi anormale in greutate;
• dureri de umeri, la nivelul gatului, la nivelul pelvisului;
• tulburari de digestie precum diareea, sange in scaun;
• febra;
• dureri abdominale neobisnuite.

Cum se realizeaza testul VSH?

Testul VSH este un test de sange care se recolteaza din vena si nu presupune o pregatire speciala a pacientului. Nu este totusi indicata efectuarea de probe de laborator de sange dupa mese bogate in lipide, grasimi si care pot determina modificari la nivelul plasmei sau efectuarea testelor pe durata unor tratamente medicale specifice ce pot altera disproportionat valorile rezultante.

Important de retinut!

Comunicati specialistului tratamentul medicamentos urmat sau alte conditii speciale in care va aflati inainte de realizarea unei analize VSH.

Testul VSH implica riscuri minime, insa pot aparea mici complicatii in anumite cazuri, precum:

• sangerari, usoare sau mai intense;
• stari de ameteala si lesin;
• hematoame;
• inflamatii.

Valorile VSH pot inregistra variatii in functie de varsta, sex, cu valori mai ridicate la femei, acestea fiind crescatoare in paralel cu inaintarea in varsta sau pot sa varieze de la un laborator la altul, in functie de metoda folosita. Rezultatele analizei VSH sunt masurate in mm/h sau milimetri pe ora.

Metode de testare ale VSH

Durata testului in sine este de aproximativ o ora, dar timpul de asteptare pentru rezultate poate varia in functie de laborator. Metodele de testare ale VSH-ului sunt: 

• metoda manuala Westergren: testul presupune asezarea unui tub Westergren - Katz in pozitie verticala intr-un suport gradat milimetric (care urca pana la 200 mm) si citirea nivelului de sedimentare a hematiilor in mm dupa o ora. In cazul unor teste este citit dupa un interval de doua ore, dar fara a furniza informatii suplimentare.
• metoda Wintrobe: este similara metodei Westergren, doar tubul de test folosit fiind mai subtire si avand o lungime de 100 mm.
• metoda automata de citire VSH: presupune testarea cu ajutorul unui sistem de raze infrarosii.
• metoda microfotometrica capilara: se efectueaza prin masurarea capacitatii de agregare a hematiilor in prezenta aglomerinelor (proteine de faza acuta), la 37°C.

Exista valori care sunt considerate ca fiind rezultate normale la testul VSH. Valorile normale, numite si valori de referinta, difera in functie de sex, varsta, conditia persoanei. De aceea, nu putem considera generic un VSH marit la valoarea de 20mm/h, fara a lua in considerare variabilele enuntate.

• Femeile sub 50 ani ar trebui sa aiba VSH sub 20 mm/h, femeile cu varste cuprinse in intervalul 50-85 ani ar trebui sa aiba VSH sub 30 mm/h, iar femeile cu varsta peste 85 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 42 mm/h.
• Femeile in perioada de sarcina, saptamanile 1-20 ar trebui sa aiba VSH de 18 - 48 mm/h iar in saptamanile 21 - 40 ar trebui sa aiba VSH de 30 - 70 mm/h.
• Barbatii sub 50 ani ar trebui sa aiba VSH sub 15 mm/h, barbatii cu varste cuprinse in intervalul 50-85 ani ar trebui sa aiba VSH sub 20 mm/h, iar barbatii cu varsta peste 85 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 30 mm/h.
• Analizele copiilor care nu au atins varsta pubertatii inca (0-18 ani) ar trebui sa indice VSH intre 3 si 13 mm/h sau chiar sub 10 mm/h, iar nou-nascutii un VSH de 0-2 mm/h.

Asadar, chiar daca valoarea VSH rezultata in urma testelor se situeaza in afara limitelor valorilor de referinta prezentate, aceasta valoare poate fi considerata normala pentru conditii specifice unui organism sau pentru cadrul de interpretare al unui laborator. Daca o valoare a VSH de 50 mm/h este considerata mare in cazul unui barbat sau al unei femei la varsta maturitatii, pentru o femeie insarcinata poate fi acceptabila, daca se inregistreaza in anumite saptamani de sarcina.

Important de retinut!

In functie de varsta, conditii de sanatate generala a organismului, alti factori particulari, medicul poate sa interpreteze diferit anumite valori ca fiind normale sau marite in circumstante diferite. 

Interpretarea valorilor testului VSH

Rezultatele testelor VSH pot fi disponibile in aceeasi zi sau la diferenta de maximum una-doua zile, daca testele sunt transmise unui laborator extern. Variatii ale valorilor analizei VSH pot indica prezenta sau diminuarea unei infectii, a unei inflamatii. Valorile VSH pot inregistra fluctuatii mari in cazul unor afectiuni inflamatorii cronice. Inflamatiile se pot manifesta pe termen scurt, adica inflamatii acute sau pe termen lung sau cronice si pot fi cauze de diferite afectiuni si conditii de sanatate.

Important de retinut!

• In cazul unor valori crescute peste normal, testul VSH trebuie repetat dupa doua saptamani, deoarece in acest fel se verifica evolutia unei boli descoperite sau se inlatura erorile de testare si, pe de alta parte, sunt ocolite conditiile fiziologice sau patologice din timpul recoltarii sangelui.
• Un rezultat VSH crescut moderat trebuie investigat. Cauzele unui VSH marit pot fi variate, de la infectii, inflamatii pana la boli cronice.
• Valori critice – cresteri mari ale VSH apar in limfoame, carcinoame maligne de colon/san, mielom multiplu si artrita reumatoida.
• VSH crescut de peste 100 mm/h apare in: metastaze, boli renale, infectii severe (ex.osteomielita), polimialgie reumatica.
• Un VSH normal nu exclude o boala organica non-inflamatorie, disfunctie de organ/neoplazie.

VSH marit

Valorile marite ale VSH pot fi cauzate de:

• inflamatii ale incheieturilor;
• obezitate;
• varsta inaintata;
• boli inflamatorii precum boala inflamatorie pelvina acuta, apendicita, artrita, nefroza;
• boli autoimune, cum ar fi lupus eritematos sau artrita reumatoida;
• inflamatii ale glandei tiroide - hipotiroidism, hipertiroidism;
• infectii virale, pneumonii, sifilis, tuberculoza, endocardita bacteriana subacuta;
• boli cronice ale rinichilor;
• cresterea imunoglobulinelor serice, mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenström;
• intoxicatii acute cu metale grele;
• distructii tisulare/celulare, infarct miocardic acut, postoperator;
• anemia acuta sau din bolile cronice;
• cancer, cum ar fi cancerul limfatic;
• infectii ale rinichilor, oaselor, pielii sau ale valvelor cardiace;
• sarcina.

VSH-ul marit indica prezenta unei inflamatii sau a unei infectii in organism. Un nivel ridicat al VSH-ului nu produce simptome specifice. Totusi, semnele si simptomele asociate cu bolile care cauzeaza VSH marit pot include oboseala, pierdere in greutate, febra sau dureri articulare. Aceste simptome pot varia in functie de boala de baza si de severitatea acesteia.

In cazul in care testul VSH indica o valoare marita, medicul poate recomanda alte teste pentru a stabili cauza. De exemplu, se pot efectua analize de sange suplimentare pentru a evalua nivelul de hemoglobina, leucocite si plachete, precum si pentru a identifica markeri ai inflamatiei sau infectiilor. Tratamentul va depinde de boala de baza care a cauzat cresterea VSH-ului. De exemplu, in cazul infectiilor bacteriene, poate fi necesara administrarea de antibiotice, in timp ce in cazul bolilor autoimune, se pot utiliza medicamente imunosupresoare. Este esential sa monitorizam valorile VSH pentru a evalua evolutia bolii si eficacitatea tratamentului. Daca valorile VSH se normalizeaza, acest lucru poate indica faptul ca tratamentul este eficient si ca inflamatia sau infectia este sub control.

VSH scazut

Nivelul scazut al VSH este mai rar intalnit si poate fi cauzat de afectiuni precum policitemia (cresterea numarului de globule rosii), insuficienta cardiaca congestiva sau anumite tulburari ale sangelui. Valorile scazute ale VSH pot fi cauzate de:

• anemie cu celule falciforme (boala ereditara a sangelui);
• boli grave ale ficatului;
• glicemie crescuta;
• policitemie.

Simptomele asociate cu un VSH scazut pot varia in functie de cauza care sta la baza acestuia. Este important de inteles ca VSH-ul scazut nu este o boala in sine, ci un simptom al unei alte probleme de sanatate. Tratamentul si prevenirea unui VSH scazut depind de cauza acestuia si pot varia in consecinta. Este important sa discutam despre optiunile de tratament disponibile si despre modul in care oamenii pot preveni sau gestiona un VSH scazut.

Valori normale VSH

Valori normale ale VSH pot indica:

• alergie acuta;
• anemie feripriva – cu carenta de fier;
• boala renala activa cu insuficienta cardiaca;
• infectii virale, mononucleoza infectioasa;
• insuficienta cardiaca congestiva;
• policitemia vera (o boala rara manifestata cu o crestere cronica a numarului eritrocitelor, scazand astfel fluiditatea sangelui);
• ulcer peptic.

Valorile normale VSH (Viteza de Sedimentare a Hematiilor) pot varia in functie de sex si varsta. In general, pentru barbati, valorile normale sunt de 1-10 mm/ora, in timp ce pentru femei acestea sunt de 1-20 mm/ora. Pentru copii, valorile normale sunt de 3-13 mm/ora. Acestea sunt valorile standard, insa anumite factori pot influenta rezultatele testului VSH. Factorii specifici care pot afecta valorile VSH includ varsta, sexul, sarcina, menstruatia sau utilizarea anumitor medicamente. De exemplu, in timpul sarcinii, valorile VSH pot creste datorita inflamatiei si a modificarilor hormonale. De asemenea, utilizarea unor medicamente precum corticosteroizii poate creste valorile VSH.

Este important de mentionat ca valorile normale VSH nu indica neaparat ca o persoana este sanatoasa sau bolnava. Acestea sunt utilizate mai degraba ca un instrument de screening pentru a indica prezenta unei infectii, inflamatii sau alte conditii medicale care ar putea necesita investigatii suplimentare. Prin urmare, rezultatele testului VSH trebuie interpretate in contextul simptomelor si istoricului medical al individului. Pentru a monitoriza valorile VSH in mod regulat, se recomanda efectuarea testului periodic, in special in cazul pacientilor cu afectiuni inflamatorii cronice sau boli autoimune. Monitorizarea regulata poate ajuta la identificarea si evaluarea evolutiei acestor conditii medicale in stadii incipiente.

Ce poate afecta rezultatele testului VSH?

Variatii normale, fiziologice, pot determina schimbari temporare ale valorilor testului VSH:

• menstruatia: VSH-ul creste pe durata ciclului menstrual, are un nivel maxim in faza premenstruala si apoi incepe sa scada in timpul menstruatiei;
• femei cu varsta de peste 70 de ani (70-89 ani) fara alte probleme de sanatoase pot avea un VSH foarte mare de pana la 60 mm/h;
• sarcina: VSH-ul va prezenta o valoare ascendenta continua incepand cu a 4-a saptamana de sarcina pana in a 3-a saptamana dupa sarcina, cu un nivel maxim de pana la 45 mm/h in prima saptamana postnatal;
• nou-nascuti: la fat nivelul VSH-ului este scazut, deoarece hematocritul este crescut si nivelul de fibrinogen este redus.

Factori care pot afecta rezultatele testului si pot induce o crestere a VSH:

• sangele refrigerat;
• anemia feripriva (anemie cu deficit de fier);
• macrocitoza (anemie macrocitara);
• medicamente precum contraceptive orale, anticonvulsivante si altele.

Factori care pot afecta rezultatele testului si pot induce o scadere a VSH-ul:

• conditii de temperatura de peste 20 pana la 24°C;
• hiperglicemia - cresteri ale glicemiei peste 125 mg/dl;
• hiperlipoproteinemia – cresteri ale colesterolului si/sau ale trigliceridelor peste valorile plasmatice normale;
• hipofibrinogenemia – deficit sanguin al factorului de coagulare fibrinogen, care duce la cresterea tendintei de sangerare;
• hiperleucocitoza – cresterea numarului de globule albe in sange;
• prezenta de eritrocite anormale;
• scaderea masiva in greutate;
• medicamente precum cele antiinflamatorii nesteroidiene, unele antibiotice si altele.

Concluzie

Valorile testului VSH difera de la persoana la persoana in functie de factori precum conditia de sanatate sau cea fiziologica. Valori in afara celor normale, de referinta, pot indica o infectie, un fenomen inflamator sau manifestarea unor boli cronice, grave, de aceea, este recomandata consultarea unor medici specialisti pentru a urmari un set de investigatii complex si adaptat nevoilor fiecarei persoane.

Disclaimer

Atentie! Acest articol are un scop strict informativ si nu inlocuieste un consult medical de specialitate. Daca apar simptome, adreseaza-te medicului.

Surse suplimentare de informare:

1. Fischbach Frances; Dunning III Marshall B., 2014, A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests, 9th Edition - North American Edition, Lippincott Williams & Wilkins. Holm, Gretchen; Gabbey, Amber Erickson; Jewell, Tim; medically revised by Sampson Stacy, 2019, „Erythrocyte Sedimentation Rate Test (ESR Test)” in Healthline, disponibil la adresa: https://www.healthline.com/health/esr, accesat la data de 24.05.2020.
2. Kellner, Christopher MD, 2014, actualizat 2019, „Erythrocyte Sedimentation Rate, Medscape Reference” in Emedicine, disponibil la adresa: https://emedicine.medscape.com/article/2085201-overview#a4, accesat la data de 24.05.2020.
3. Muntean, Danina, coord; L. Norvan, O. Duicu, A. Sturza, M. Danila, “Indreptar practic de fiziopatologie clinica”, Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes, 2016, Ed. Victor Babes, Timisoara.
4. Wallach, Jacques, 2006, Interpretation of Diagnostic Tests, 8th Edition, Lippincott Williams & Wilkins.
5. „Erythrocyte Sedimentation Rate (ESR)” in Merck Manuals, disponibil la adresa:
6. https://www.merckmanuals.com/professional/SearchResults?query=ESR#, accesat la data de 24.05.2020.
7. „Sed rate (erythrocyte sedimentation rate)” in Mayoclinic, disponibil la adresa: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/sed-rate/about/pac-20384797, accesat la data de 24.05.2020.
8. „What Is Your Sedimentation Rate?” in Webmd, disponibil la adresa: https://www.webmd.com/a-to-z-guides/your-sedimentation-rate#1, accesat la data de 24.05.2020.