VSH: Ce este si care este rolul acestuia?

16. 8. 2021 · Farmacistul Dr.Max · 10 minute de citit

VSH este o prescurtare si inseamna Viteza de Sedimentare a Hematiilor sau viteza de sedimentare a eritrocitelor. Hematia, adica globula rosie sau eritrocit, este o celula a sangelui specializata in transportul oxigenului si al dioxidului de carbon.

Ce este VSH-ul?

Hematiile au culoarea rosie, data de hemoglobina (Hb), un pigment din componenta lor. Sangele este un tesut compus din celule - globule rosii, globule albe si trombocite si o substanta intracelulara lichida - plasma, formata din apa, care contine in solutie substante proteice si saruri. Plasma are un procent de 6-8% proteine in compozitia sa. Disproteinemia reprezinta orice abatere de la raportul normal dintre proteine si volumul lichidului in care se gasesc.

Testele pentru descoperirea disproteinemiei sunt acele analize de sange care ofera indicatii despre variatii cantitative sau calitative ale proteinelor din plasma. Testul VSH este cel mai frecvent utilizat pentru acest tip de analize. 

Prin intermediul testului VSH se masoara viteza de sedimentare a globulelor rosii, a hematiilor, in tubul de test cu o proba de sange venos recoltat pe anticoagulant in timp de o ora. Cu alte cuvinte, cu cat mai multe globule rosii se asaza pe fundul tubului in acest interval de timp, cu atat mai mare este nivelul de sedimentare, acest lucru indicand o inflamatie. 

VSH-ul este un indicator de raspuns de faza acuta, de inflamatie. Cresterea valorii VSH, a numarului hematiilor, se datoreaza maririi concentratiei in sange a fractiunii proteice de gamaglobulina, o proteina din familia imunoglobulinelor, mai cunoscutii anticorpi. O crestere a VSH-ului apare la cel putin 24 ore de la aparitia inflamatiei acute, urmand sa scada in 4-6 zile dupa disparitia acesteia. VSH ramane crescut in cazul inflamatiilor cronice.

Care este scopul testelor VSH?

Testele VSH sunt utilizate pentru a investiga:

  • daca exista o inflamatie care a aparut din cauza unei infectii sau a unei afectiuni din organism;
  • pentru a verifica evolutia bolii;
  • pentru a verifica eficienta tratamentului medical.

Atunci cand este instalata o inflamatie in organismul uman, globulele rosii se lipesc unele de altele si cad mai repede pe suprafata fundului tubului de test VSH. Fenomenul se produce in cazul unor:

  • infectii;
  • boli autoimune (ex. lupus eritematos, poliartrita reumatoida);
  • artrite sau afectiuni musculare;
  • boli degenerative – tuberculoza, cancer, dereglari ale unor organe interne.

Testul VSH nu este un test diagnostic specific pentru o anumita boala, el nefiind folosit pentru diagnosticarea pacientilor asimptomatici. Pentru diagnosticarea corecta a unei boli, un medic va recomanda si folosi analiza VSH impreuna cu alte teste ale inflamatiei, cum ar fi proteina C Reactiva - CRP, anticorpii antinucleari - ANA sau factorul reumatoid - FR.

Un test VSH este necesar atunci cand o persoana se confrunta cu simptome inflamatorii, precum:

  • dureri de incheieturi sau rigiditate in incheieturi care dureaza mai mult de 30 de minute dimineata;
  • dureri de cap insotite de cele mai multe ori de dureri de umeri;
  • scaderi anormale in greutate;
  • dureri de umeri, la nivelul gatului, la nivelul pelvisului;
  • tulburari de digestie precum diareea, sange in scaun;
  • febra;
  • dureri abdominale neobisnuite.

 Cum se realizeaza testul VSH? 

Testul VSH este un test de sange care se recolteaza din vena si nu presupune o pregatire speciala a pacientului. Nu este totusi indicata efectuarea de probe de laborator de sange dupa mese bogate in lipide, grasimi si care pot determina modificari la nivelul plasmei sau efectuarea testelor pe durata unor tratamente medicale specifice ce pot altera disproportionat valorile rezultante.

Atentie! Comunicati specialistului tratamentul medicamentos urmat sau alte conditii speciale in care va aflati inainte de realizarea unei analize VSH.

Testul implica riscuri minime, insa pot aparea mici complicatii in anumite cazuri, precum:

  • sangerari, usoare sau mai intense;
  • stari de ameteala si lesin;
  • hematoame;
  • inflamatii.

Valorile VSH pot inregistra variatii in functie de varsta, sex, cu valori mai ridicate la femei, acestea fiind crescatoare in paralel cu inaintarea in varsta sau pot sa varieze de la un laborator la altul, in functie de metoda folosita. Rezultatele analizei VSH sunt masurate in mm/h sau milimetri pe ora.

Metode de testare

  • Metoda manuala Westergren. Testul presupune asezarea unui tub Westergren - Katz in pozitie verticala intr-un suport gradat milimetric (care urca pana la 200 mm) si citirea nivelului de sedimentare a hematiilor in mm dupa o ora. In cazul unor teste este citit dupa un interval de doua ore, dar fara a furniza informatii suplimentare.
  • Metoda Wintrobe este similara metodei Westergren, doar tubul de test folosit fiind mai subtire si avand o lungime de 100 mm.
  • Metoda automata de citire VSH presupune testarea cu ajutorul unui sistem de raze infrarosii.
  • Metoda microfotometrica capilara se efectueaza prin masurarea capacitatii de agregare a hematiilor in prezenta aglomerinelor (proteine de faza acuta), la 37°C.

Urmatoarele valori sunt considerate ca fiind rezultate normale la testul VSH. Valorile normale, numite si valori de referinta, difera in functie de sex, varsta, conditia persoanei. De aceea, nu putem considera generic un VSH marit la valoarea de 20mm/h, fara a lua in considerare variabilele enuntate mai sus.

Femeile sub 50 ani ar trebui sa aiba VSH sub 20 mm/h, femeile cu varste cuprinse in intervalul 50-85 ani ar trebui sa aiba VSH sub 30 mm/h, iar femeile cu varsta peste 85 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 42 mm/h. 

Femeile in perioada de sarcina, saptamanile 1-20 ar trebui sa aiba VSH de 18 - 48 mm/h iar in saptamanile 21 - 40 ar trebui sa aiba VSH de 30 - 70 mm/h.

Barbatii sub 50 ani ar trebui sa aiba VSH sub 15 mm/h, barbatii cu varste cuprinse in intervalul 50-85 ani ar trebui sa aiba VSH sub 20 mm/h, iar barbatii cu varsta peste 85 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 30 mm/h.

Analizele copiilor care nu au atins varsta pubertatii inca (0-18 ani) ar trebui sa indice VSH intre 3 si 13 mm/h sau chiar sub 10 mm/h, iar nou-nascutii un VSH de 0-2 mm/h.

Atentie! In functie de varsta, conditii de sanatate generala a organismului, alti factori particulari, medicul poate sa interpreteze diferit anumite valori ca fiind normale sau marite in circumstante diferite. 

Asadar, chiar daca valoarea VSH rezultata in urma testelor se situeaza in afara limitelor valorilor de referinta prezentate, aceasta valoare poate fi considerata normala pentru conditii specifice unui organism sau pentru cadrul de interpretare al unui laborator. Daca o valoare a VSH de 50 mm/h este considerata mare in cazul unui barbat sau al unei femei la varsta maturitatii, pentru o femeie insarcinata poate fi acceptabila, daca se inregistreaza in anumite saptamani de sarcina.

Interpretarea valorilor testului VSH

Rezultatele testelor VSH pot fi disponibile in aceeasi zi sau la diferenta de maximum una-doua zile, daca testele sunt transmise unui laborator extern. Variatii ale valorilor analizei VSH pot indica prezenta sau diminuarea unei infectii, a unei inflamatii. Valorile VSH pot inregistra fluctuatii mari in cazul unor afectiuni inflamatorii cronice. Inflamatiile se pot manifesta pe termen scurt, adica inflamatii acute sau pe termen lung sau cronice si pot fi cauze de diferite afectiuni si conditii de sanatate.

Atentie! In cazul unor valori crescute peste normal, testul VSH trebuie repetat dupa doua saptamani, deoarece in acest fel se verifica evolutia unei boli descoperite sau se inlatura erorile de testare si, pe de alta parte, sunt ocolite conditiile fiziologice sau patologice din timpul recoltarii sangelui.

Atentie!

  1. Un rezultat VSH crescut moderat trebuie investigat. Cauzele unui VSH marit pot fi variate, de la infectii, inflamatii pana la boli cronice.
  2. Valori critice – cresteri mari ale VSH apar in limfoame, carcinoame maligne de colon/san, mielom multiplu si artrita reumatoida.
  3. VSH crescut de peste 100 mm/h apare in: metastaze, boli renale, infectii severe (ex.osteomielita), polimialgie reumatica.
  4. Un VSH normal nu exclude o boala organica non-inflamatorie, disfunctie de organ/neoplazie.

Valorile marite ale VSH pot fi cauzate de:

  • Inflamatii ale incheieturilor;
  • Obezitate;
  • Varsta inaintata;
  • Boli inflamatorii precum boala inflamatorie pelvina acuta, apendicita, artrita, nefroza;
  • Boli autoimune, cum ar fi lupus eritematos sau artrita reumatoida;
  • Inflamatii ale glandei tiroide - hipotiroidism, hipertiroidism;
  • Infectii virale, pneumonii, sifilis, tuberculoza, endocardita bacteriana subacuta;
  • Boli cronice ale rinichilor;
  • Cresterea imunoglobulinelor serice, mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenström;
  • Intoxicatii acute cu metale grele;
  • Distructii tisulare/celulare, infarct miocardic acut, postoperator;
  • Anemia acuta sau din bolile cronice;
  • Cancer, cum ar fi cancerul limfatic;
  • Infectii ale rinichilor, oaselor, pielii sau ale valvelor cardiace;
  • Sarcina.

Valori normale ale VSH pot indica:

  • Alergie acuta;
  • Anemie feripriva – cu carenta de fier;
  • Boala renala activa cu insuficienta cardiaca;
  • Infectii virale, mononucleoza infectioasa;
  • Insuficienta cardiaca congestiva;
  • Policitemia vera (o boala rara manifestata cu o crestere cronica a numarului eritrocitelor, scazand astfel fluiditatea sangelui);
  • Ulcer peptic.

Valorile scazute ale VSH pot fi cauzate de:

  • Anemie cu celule falciforme (boala ereditara a sangelui);
  • Boli grave ale ficatului;
  • Glicemie crescuta;
  • Policitemie.

Ce poate afecta rezultatele testului VSH?

Variatii normale, fiziologice, pot determina schimbari temporare ale valorilor testului VSH:

  • Menstruatia: VSH-ul creste pe durata ciclului menstrual, are un nivel maxim in faza premenstruala si apoi incepe sa scada in timpul menstruatiei;
  • Femei cu varsta de peste 70 de ani (70-89 ani) fara alte probleme de sanatoase pot avea un VSH foarte mare de pana la 60 mm/h;
  • Sarcina: VSH-ul va prezenta o valoare ascendenta continua incepand cu a 4-a saptamana de sarcina pana in a 3-a saptamana dupa sarcina, cu un nivel maxim de pana la 45 mm/h in prima saptamana postnatal;
  • Nou-nascuti: La fat nivelul VSH-ului este scazut, deoarece hematocritul este crescut si nivelul de fibrinogen este redus.

Factori care pot afecta rezultatele testului si pot induce o crestere a VSH:

  • Sangele refrigerat;
  • Anemia feripriva (anemie cu deficit de fier);
  • Macrocitoza (anemie macrocitara);
  • Medicamente precum contraceptive orale, anticonvulsivante si altele.

Factori care pot afecta rezultatele testului si pot induce o scadere a VSH-ul:

  • Conditii de temperatura de peste 20 pana la 24°C;
  • Hiperglicemia - cresteri ale glicemiei peste 125 mg/dl;
  • Hiperlipoproteinemia – cresteri ale colesterolului si/sau ale trigliceridelor peste valorile plasmatice normale;
  • Hipofibrinogenemia – deficit sanguin al factorului de coagulare fibrinogen, care duce la cresterea tendintei de sangerare;
  • Hiperleucocitoza – cresterea numarului de globule albe in sange;
  • Prezenta de eritrocite anormale;
  • Scaderea masiva in greutate;
  • Medicamente precum cele antiinflamatorii nesteroidiene, unele antibiotice si altele.

Concluzie

Valorile testului VSH difera de la persoana la persoana in functie de factori precum conditia de sanatate sau cea fiziologica. Valori in afara celor normale, de referinta, pot indica o infectie, un fenomen inflamator sau manifestarea unor boli cronice, grave, de aceea, este recomandata consultarea unor medici specialisti pentru a urmari un set de investigatii complex si adaptat nevoilor fiecarei persoane.

Surse:

  • Distribuiti pe Twitter
  • Distribuiti pe Facebook
  • Distribuiti pe LinkedIn
    • inapoi la lista