Obezitate: ce este, cauze, tratament, preventie

Ce este obezitatea

Este important de spus ca exista o diferenta intre a fi supraponderal si a fi obez. Supraponderalitatea implica o greutate mai mare decat cea considerata sanatoasa pentru o anumita inaltime, in timp ce obezitatea este definita ca avand un exces de grasime corporala. Obezitatea poate fi clasificata in functie de gradul de severitate, folosindu-se termenii de obezitate de gradul I, II si III. Obezitatea este considerata cea mai frecventa afectiune metabolica din lumea contemporana si se asociaza, de foarte multe ori, cu boli cronice severe, inclusiv sindromul metabolic, artrita si unele tipuri de cancer. In Romania, incidenta obezitatii este de aproximativ 17% in mediul rural si 20 % in mediul urban, fiind mai frecventa la femei, in timp ce la copii variaza intre 5 - 10 %.

In conditii normale, corpul unui barbat are un procent de 15-20% tesut adipos, iar o femeie, 25-30%. Obezitatea este caracterizata printr-un exces de tesut adipos, adica, de grasime. Excesul poate fi acumulat pe fondul unui consum excesiv de calorii, poate fi o consecinta unei vieti sedentare, a unui regim alimentar deficitar sau poate fi provocat de alte cauze. Mentinerea unei greutati moderate sau pierderea kilogramelor in plus prin dieta si exercitii fizice pot ajuta la prevenirea sau reducerea obezitatii. Insa, in unele cazuri, o persoana poate avea nevoie de o interventie chirurgicala.

Obezitatea este o boala cronica, ceea ce inseamna ca este de lunga durata si necesita gestionare pe termen lung. Nu este o problema care poate fi rezolvata rapid, ci necesita schimbari constante in stilul de viata si posibil interventii medicale. Tratamentul obezitatii poate include modificari ale dietei, cresterea activitatii fizice, terapie comportamentala, interventii chirurgicale si medicamente.

Important de retinut! 

Comorbiditatile de tipul obezitatii si diabetului intra in calculul riscului de infectie cu SARS CoV-2.

Diagnostic de obezitate: cum se calculeaza Indicele de Masa Corporala (IMC)

Indicele de masa corporala (IMC) este un instrument de calcul al greutatii unei persoane, care ia in considerare numarul de kilograme si inaltimea, pentru a masura dimensiunea corpului. In acest fel se evalueaza daca o persoana are sau nu o greutate adecvata pentru varsta, sexul si inaltimea sa. Indicele de masa corporala este o metoda care poate fi folosita atat de barbati cat si de femei, cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani. Indicele de masa corporala nu este o metoda de calcul a greutatii potrivita pentru copii, femei insarcinate, persoane cu masa musculara mare (sportivi) si seniori. Calculul IMC se efectueaza prin impartirea greutatii unei persoane in kilograme la patratul inaltimii sale in metri.

De asemenea, indicele de masa corporala poate fi folosit pentru calcularea numarului de kilograme pe care o persoana trebuie sa le piarda sau sa le castige, pentru a atinge greutatea sa ideala. Valori normale ale indicelui masei corporale (IMC) sunt:

• 24 - 26 kg/m2 pentru femei;
• 24 - 27 kg/m2 pentru barbati.

Persoanele cu indicele de masa corporala cuprins intre 25 - 29,9 kg/m2 sunt considerate supraponderale. Cele care au indice de masa corporala (IMC) sub 18 kg/m2 sunt se incadreaza la subponderale. Totusi, IMC nu face diferenta intre excesul de grasime, muschi sau masa osoasa si nici nu ofera informatii asupra distributiei tesutului adipos.

Factori precum varsta, sexul, etnia si masa musculara pot influenta relatia dintre IMC si grasimea corporala. Alti factori, cum ar fi raportul circumferinta talie/circumferinta sold al unei persoane, grosimea pliului cutanat, raportul talie/inaltime, circumferinta taliei (valori normale sub 80 cm la femei, sub 94 cm la barbati), cantitatea si distributia grasimii joaca un rol in determinarea sanatatii unei persoane prin prisma greutatii. Toti acesti parametrii ajuta la stabilirea claselor de risc clinic prin ajustarea valorilor IMC. In ciuda acestor limitari, IMC continua sa fie utilizat pe scara larga ca o modalitate de a masura dimensiunea corpului.

Ce este obezitatea infantila?

La copilul peste 2 ani, obezitatea este definita prin valori crescute ale IMC in comparatie cu valorile populatiei de referinta ale OMS (reprezentata de copii de aceasi varsta si sex din 8 tari din lume). La copilul sub 2 ani, in diagnosticul obezitatii, se calculeaza greutatea raportata la inaltime. Pentru ca un medic sa diagnosticheze un copil de peste 2 ani sau un adolescent obez, IMC-ul lor trebuie sa fie in percentila 95 pentru persoanele de aceeasi varsta si sex:

Gama percentilei clasei IMC

>5% subponderali;

5% pana la <85% greutate „normala”;

85% pana la <95% supraponderali;

95% sau peste obezitate.

Grade de obezitate

IMC ajuta la stabilirea grupei de greutate in care se incadreaza o persoana (gradul de obezitate).

Obezitatea prezinta mai multe grade de severitate, astfel:

• obezitate gradul I: IMC 30-34,9 kg/mp;
• obezitate gradul II: IMC 35-39,9 kg/mp;
• obezitate gradul III cunoscuta si sub denumirea de obezitate morbida, extrema sau severa: peste 40 kg/mp.

Tipuri de obezitate

Stabilirea tipului de obezitate are o importanta clinica majora. Se cunosc doua modele de baza ale distributiei tesutului adipos la persoane obeze:

• obezitate abdominala sau androida, centrala cu doua componente, viscerala si subcutanata;
• obezitate gluteofemurala sau ginoida.

Obezitate abdominala (centrala)

Obezitatea abdominala centrala sau androida este acea obezitate in care tesutul adipos se acumuleaza, in special, in partea superioara a corpului. Persoanele afectate pot prezenta hiperinsulinism, un risc crescut de diabet zaharat, dislipidemie, ateroscleroza, hipertensiune si cancer. Acest tip de obezitate este legat de factori de mediu precum sedentarismul, consumul de tutun, nivel socio-economic redus, stres, nivelul scazut de educatie. Afectiunea poate fi tratata cu rezultate foarte bune.

Obezitate gluteofemurala

Obezitatea ginoida sau gluteofemurala se intalneste mai frecvent in randul femeilor, tesutul adipos acumulandu-se in jumatatea inferioara a corpului, pe fese si coapse si se asociaza frecvent cu boala varicoasa si artroze. Manifestari particulare ale afectiunii includ sindroame genetice, paralipodistrofii, lipomatoze nodulare.

Afectiunea este mai rezistenta la diferitele forme de tratament.

Cauzele obezitatii

Obezitatea este rezultatul unei interactiuni complexe intre genetica, comportament, hormoni, psihologie si mediu. Intelegerea acestor factori este esentiala pentru prevenirea si gestionarea afectiunii.

Factori genetici

Predispozitia la obezitate poate fi influentata puternic de mostenirea genetica. Persoanele care au rude apropiate supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta obezitate. Unele mutatii hormonale sau genetice pot afecta reglarea apetitului, depozitarea grasimii si metabolismul energetic, favorizand acumularea excesiva de tesut adipos.

Factori comportamentali

Alimentatia nesanatoasa si aportul caloric crescut reprezinta printre cele mai frecvente cauze ale obezitatii. Consumul regulat de alimente bogate in zaharuri, grasimi saturate si calorii, combinat cu sedentarismul si lipsa activitatii fizice regulate, conduce la un dezechilibru energetic, in care caloriile consumate depasesc caloriile arse, favorizand cresterea in greutate.

Factori hormonali si metabolici

Anumite afectiuni hormonale sau metabolice pot contribui la obezitate. Rezistenta la insulina favorizeaza acumularea de grasime si dificultatea de a pierde kilogramele. Hipotiroidismul, caracterizat prin scaderea ratei metabolice, poate duce la cresterea ponderala. De asemenea, sindromul Cushing, prin supraproductia de cortizol, poate provoca depuneri excesive de grasime, mai ales in zona abdominala.

Factori psihologici

Stresul, anxietatea si depresia pot influenta obiceiurile alimentare, conducand la supraalimentatie sau consum emotional de alimente bogate in calorii. Tulburarile de alimentatie, cum sunt mancatul compulsiv sau binge-eating, sunt adesea asociate cu obezitatea si necesita interventie psihologica pentru a fi corect gestionate.

Factori de mediu

Mediul in care traim joaca un rol important in aparitia obezitatii. Accesul facil la alimente procesate si bogate in calorii, stilul de viata urban cu activitate fizica redusa, lipsa spatiilor pentru miscare sau transportul predominant cu masina contribuie la cresterea ponderala. Obiceiurile culturale si sociale legate de alimentatie pot, de asemenea, favoriza consumul excesiv si sedentarismul.

Factori de risc

Anumite conditii de sanatate pot duce la cresterea in greutate care poate avea drept consecinta obezitatea. Acestea includ:

• sindromul ovarului polichistic:  afectiune care cauzeaza un dezechilibru al hormonilor reproductivi feminini;
• sindromul Prader-Willi: afectiune rara prezenta la nastere care provoaca foame excesiva;
• sindromul Cushing: afectiune cauzata de un nivel ridicat de cortizol (hormonul stresului) in organism;
• hipotiroidism (tiroida subactiva): afectiune in care glanda tiroida nu produce suficienti hormoni importanti;
• leptina: un hormon produs de celulele adipoase, obezitatea este cel mai frecvent asociata cu niveluri ridicate de leptina;
• deficitul de vitamina D: conduce la cresterea obezitatii abdominale;
• osteoartrita si alte afectiuni care provoaca durere–conduc la reducerea mobilitatii persoanei.

Printre factorii care pot favoriza aparitia afectiunii se numara si:

• mediul si comunitatea–pot influenta cat si ce mananca o persoana si gradul de sedentarism;
• depresia–unii oameni pot apela la alimente pentru confort emotional;
• renuntarea la fumat–poate conduce la un consum mai ridicat de alimente in prima etapa;
• medicamente–steroizi, anticonceptionale, antipsihotice atipice;
• anticonvulsivante, medicamente hipoglicemie, glucocorticoizi pentru poliartrita reumatoida, unele antidepresive;
• conducerea unui stil de viata sedentar–munca la birou, jocuri pe calculator, mersul excesiv cu masina;
• consumul de fructoza lichida–care este un tip de zahar–in bauturi poate modifica metabolismul lipidelor si al glucozei si poate duce la ficat gras si sindrom metabolic;
• gena obezitatii–gena asociata obezitatii (FTO) este responsabila pentru unele cazuri de obezitate.

Este important sa intelegem ca acesti factori nu actioneaza izolat, ci se pot influenta reciproc si pot contribui la dezvoltarea obezitatii. Prin urmare, abordarea obezitatii trebuie sa fie una holisitica, luand in considerare toti acesti factori si adaptand un stil de viata sanatos.

Complicatii ale obezitatii

Obezitatea poate duce la mai mult decat o simpla crestere in greutate. Ea a fost legata de o serie de complicatii de sanatate, dintre care unele pot pune viata in pericol daca nu sunt tratate:

• diabet zaharat de tip 2; excesul de grasime corporala, mai ales abdominala, duce la rezistenta la insulina, care este un factor major de risc pentru diabetul zaharat tip 2. Aceasta afectiune poate determina hiperglicemie cronica si necesita tratament medicamentos pe termen lung.
• boli cardiovasculare; persoanele obeze au un risc crescut de hipertensiune arteriala, infarct miocardic, accident vascular cerebral si insuficienta cardiaca. Depozitele de grasime viscerala contribuie la inflamatia cronica si la afectarea vaselor de sange, favorizand ateroscleroza si alte probleme cardiovasculare.
• anumite tipuri de cancer (mamar, colon si endometrial);
• boala vezicii biliare;
• boala ficatului gras
• apnee in somn si alte probleme respiratorii;
• artrita; greutatea excesiva pune presiune asupra articulatiilor, in special genunchi, solduri si coloana, crescand riscul de osteoartrita si dureri articulare cronice. Acest lucru poate limita mobilitatea si reduce calitatea vietii.
• infertilitate.

Tratament pentru obezitate

Diagnosticul de obezitate poate rezulta in urma masurarii IMC, dar, si prin alte masuratori mai precise de distributie a grasimii corporale, teste de screening precum ultrasunete, tomografii si scanari RMN.

Medicul specialist poate recomanda realizarea unor teste pentru a investiga riscurile de sanatate legate de obezitate. Acestea pot include:

• teste de sange pentru a examina nivelul colesterolului si al glucozei;
• teste ale functiei hepatice;
• un screening pentru diabet zaharat;
• teste tiroidiene;
• teste cardiace, asa cum este, spre exemplu, o electrocardiograma.

Medicul poate recomanda un tratament adecvat impreuna cu o echipa care poate include un dietetician, un terapeut sau alt personal medical. Pot fi recomandate:

• schimbari ale stilului de viata;
• unele medicamente;
• interventii chirurgicale.

O alta componenta importanta a tratamentului obezitatii este suportul psihologic. Obezitatea poate fi adesea legata de probleme emotionale sau de sanatatea mintala, iar terapia poate fi utila in abordarea acestor probleme. Suportul psihologic poate ajuta la abordarea comportamentelor nesanatoase legate de mancare si poate incuraja un stil de viata mai sanatos. Grupurile de consiliere sau de sprijin pot identifica factorii declansatori nesanatosi si te pot ajuta sa faci fata oricaror probleme de anxietate, depresie sau alimentatie emotionala.

Un program structurat de exercitii fizice si o activitate zilnica crescuta–pana la 300 de minute pe saptamana–pot fi recomandate pentru construirea puterii, a rezistentei si a metabolismului. Stilul de viata si schimbarile comportamentale sunt metodele preferate de pierdere in greutate pentru copii, cu exceptia cazului in care sunt extrem de obezi. Monitorizarea si urmarirea progresului sunt esentiale in tratamentul obezitatii. Acest lucru implica o monitorizare continua a greutatii, nivelului de activitate fizica si aportului alimentar. 

Ce medicamente sunt prescrise pentru pierderea in greutate?

Medicul poate prescrie anumite medicamente pentru pierdere in greutate pe baza de prescriptie medicala, in plus fata de dieta si programul de recuperare fizica. Medicamente sunt, de obicei, recomandate numai in cazul in care alte metode de pierdere in greutate nu au functionat si daca persoana are un IMC de peste 27.0 si/sau sufera si de alte afectiuni medicale. Medicamentele de pierdere in greutate se elibereaza numai pe baza de prescriptie medicala si pot avea rolul de a preveni absorbtia de grasime sau de a suprima pofta de mancare.

Medicamentele pentru pierderea in greutate actioneaza in moduri diferite. Unele medicamente pot reduce apetitul, astfel incat persoana sa consume mai putine calorii, in timp ce altele pot incetini absorbtia grasimilor, astfel incat organismul sa primeasca mai putine calorii din alimente. Este important de mentionat ca aceste medicamente nu ar trebui sa fie utilizate ca solutie unica, ci in combinatie cu un plan de tratament mai amplu, care include modificari ale dietei si exercitii fizice regulate.

Utilizarea medicamentelor pentru pierderea in greutate poate avea efecte secundare si riscuri asociate. Acestea pot varia de la greata, diaree si oboseala usoara pana la probleme mai grave, cum ar fi probleme cardiace sau hepatice. Este important ca persoanele care iau aceste medicamente sa fie monitorizate de catre medicul curant si sa raporteze orice simptome neobisnuite sau efecte secundare.

Atentie!

Prezentarea are un caracter strict informativ. Tratamentele medicale sunt urmate doar la recomandarea unui specialist.

Care sunt tipurile de interventii chirurgicale pentru pierderea in greutate?

• bandajul gastric reglabil (sau banda gastrica): se realizeaza laparoscopic si implica utilizarea unei benzi de silicon nepermanente care micsoreaza dimensiunea stomacului;
• chirurgia bypass gastric: are rolul de a diminua cantitatea de alimente pe care o persoana este capabila sa o manance prin indepartarea unei portiuni din stomac;
• balonul gastric: tehnica minim invaziva care implica plasarea unui balon in stomac, care este apoi umflat pentru a reduce spatiul gastric;
• gastrectomia cu maneca sau „maneca gastrica”: se are in vedera reducerea ireversibila a stomacului cu aproximativ 15%, eliminand o portiune asemanatoare cu organul;
• gastroplastia cu banda verticala sau capsarea stomacului sau procedura Mason implica sigilarea permanenta a stomacului pentru a crea o punga de stomac mai mica.

Important de retinut!

Pierderea in greutate prin chirurgie nu este un remediu rapid si este o interventie chirurgicala majora care poate avea riscuri serioase. Persoanele care sufera o astfel de interventie chirurgicala trebuie sa-si schimbe modul in care se alimenteaza pentru a nu se imbolnavi.

Importanta unui stil de viata sanatos

Obezitatea se manifesta de multe ori pe fondul unui stil de viata sedentar si al unei diete nesanatoase. Mai exact, consumul excesiv de alimente procesate si lipsa exercitiului fizic pot duce la cresterea in greutate si obezitate. De aceea, este bine sa evitati consumul de alimente precum:

• mancarea fast-food;
• alimentele prajite;
• carnea grasa si prelucrata;
• produsele lactate;
• alimentele cu adaos de zahar;
• alimentele care contin zaharuri ascunse (ketchup, mezeluri,etc);
• sucuri indulcite;
• bauturi alcoolice;
• alimente procesate, bogate in carbohidrati.

O dieta alimentara bazata, in principal, pe fructe, legume, cereale integrale si apa contribuie la reducerea riscului de a creste in greutate. De asemenea, activitatea fizica afecteaza modul in care hormonii unei persoane functioneaza, iar acestia au un impact asupra felului in care organismul proceseaza alimentele. Activitatea fizica sustinuta poate ajuta la mentinerea unui nivel stabil de insulina. Activitatea fizica poate include pe lângă gimnastica si mersul pe jos sau cu bicicleta.

Cum poate fi prevenita obezitatea

Prevenirea obezitatii este esentiala, atat pentru mentinerea sanatatii generale, cat si pentru reducerea riscului de complicatii cronice. Strategiile preventive se bazeaza pe modificari ale stilului de viata, educatie nutritionala si promovarea activitatii fizice.

Alimentatie echilibrata

O dieta sanatoasa, bogata in fructe, legume, cereale integrale si proteine slabe, ajuta la mentinerea unei greutati optime. Reducerea consumului de alimente procesate, zaharuri adaugate si grasimi saturate contribuie la prevenirea acumularii excesive de calorii. Controlul portiilor si evitarea gustarilor nesanatoase intre mese sunt, de asemenea, importante.

Activitate fizica regulata

Miscarea zilnica sustine arderea caloriilor, mentinerea masei musculare si sanatatea cardiovasculare. Se recomanda cel putin 150 minute de activitate fizica moderata pe saptamana, precum mers rapid, alergare usoara, ciclism sau inot. Activitatea fizica trebuie integrata in rutina zilnica si poate fi combinata cu exercitii de forta pentru rezultate optime.

Monitorizarea greutatii

Urmarirea periodica a greutatii, circumferintei taliei si indicelui de masa corporala (IMC) ajuta la detectarea timpurie a cresterii in greutate si permite interventii rapide. Menținerea unui jurnal alimentar si a unui plan de miscare poate imbunatati constientizarea obiceiurilor si preveni recaderile.

Educatie si stil de viata sanatos

Informarea corecta privind alimentatia, nutritia si beneficiile activitatii fizice este cruciala. Adoptarea unui stil de viata activ, reducerea timpului petrecut in fata ecranelor si implicarea in activitati recreative contribuie la prevenirea obezitatii. Suportul familiei si al comunitatii este esential pentru mentinerea motivatiei.

Suport psihologic

Gestionarea stresului, evitarea mancatului emotional si mentinerea unei atitudini pozitive sunt factori cheie in prevenirea obezitatii. Tehnici de relaxare, consiliere si interventii comportamentale pot sprijini adoptarea unui stil de viata sanatos si sustinerea eforturilor preventive pe termen lung. 

Intrebari frecvente despre obezitate

Ce este obezitatea si cum se masoara?

Obezitatea este acumularea excesiva de grasime corporala care afecteaza sanatatea. Cel mai utilizat instrument de evaluare este indicele de masa corporala (IMC), calculat ca greutatea (kg) impartita la patratul inaltimii (m²):

• IMC 25–29,9 kg/m²: supraponderal
• IMC ≥30 kg/m²: obezitate
  Alte masuratori utile includ circumferinta taliei si raportul talie-sold, care reflecta distributia grasimii si riscul metabolic.

Care sunt principalele cauze ale obezitatii?

Obezitatea apare datorita unei combinatii de factori:

• Genetici: predispozitie familiala, mutatii hormonale care afecteaza apetitul si metabolismul
• Comportamentali: alimentatie bogata in calorii, sedentarism
• Hormonali si metabolici: rezistenta la insulina, hipotiroidism, sindrom Cushing
• Psihologici: stres, depresie, tulburari de alimentatie
• De mediu: acces la alimente procesate, stil de viata urban, lipsa activitatii fizice

Ce riscuri pentru sanatate are obezitatea?

Obezitatea creste riscul de:

• Boli cardiovasculare: hipertensiune, infarct, AVC
• Diabet zaharat tip 2: rezistenta la insulina si hiperglicemie
• Probleme osteoarticulare: osteoartrita, dureri de genunchi si solduri
• Probleme respiratorii: apnee in somn, dificultati respiratorii
• Probleme psihologice: anxietate, depresie, scaderea stimei de sine

Cum pot preveni obezitatea?

Masurile preventive includ:

• Alimentatie echilibrata, bogata in fructe, legume si proteine slabe
• Activitate fizica regulata (cel putin 150 minute pe saptamana)
• Monitorizarea greutatii si a circumferintei taliei
• Educatie nutritionala si adoptarea unui stil de viata sanatos
• Gestionarea stresului si suport psihologic daca este nevoie

Care sunt optiunile de tratament pentru obezitate?

Tratamentul poate include:

• Modificari ale stilului de viata: dieta echilibrata, miscare regulata
• Consiliere psihologica si interventii comportamentale: schimbarea obiceiurilor si motivatie
• Tratament medicamentos: inhibitori de apetita, blocanti de absorbtie a grasimilor
• Chirurgie bariatrica: gastric sleeve, bypass gastric pentru obezitatea severa

Pot slabi doar prin dieta sau exercitii fizice?

In forme usoare sau moderate, modificarea stilului de viata poate fi suficienta. Totusi, in obezitatea severa sau cu comorbiditati, tratamentul medicamentos sau chirurgical poate fi necesar pentru rezultate sustinute. Succesul depinde de aderenta la dieta, exercitii si monitorizare regulata.

Care sunt efectele secundare ale medicamentelor pentru slabit?

Medicamentele pot avea efecte adverse, precum:

• Tulburari digestive (diaree, crampe)
• Cresteri ale tensiunii arteriale sau palpitatii
• Schimbari ale apetitului sau tulburari de somn
  Tratamentul trebuie urmarit de un medic pentru ajustarea dozei si monitorizarea parametrilor vitali.

Cine poate beneficia de chirurgia bariatrica?

Chirurgia bariatrica este recomandata pacientilor cu:

• IMC ≥40 kg/m² sau
• IMC ≥35 kg/m² cu comorbiditati (diabet, hipertensiune, apnee)
  Succesul depinde de respectarea dietetelor postoperatorii, activitate fizica si suport psihologic.

Exista riscuri asociate cu chirurgia bariatrica?

Riscurile includ:

• Complicatii chirurgicale (sangerare, infectii)
• Deficiente nutritionale daca dieta nu este corect monitorizata
• Recadere in greutate daca nu se mentin obiceiurile sanatoase

Ce rol are suportul psihologic?

Suportul psihologic este esential pentru:

• Reducerea mancatului emotional
• Gestionarea stresului si anxietatii
• Cresterea motivatiei pentru schimbarea stilului de viata
• Sustine aderenta la tratament si prevenirea recaderilor

Cat timp dureaza pana apar rezultate vizibile?

• Modificari ale stilului de viata: cateva saptamani pentru scaderi initiale in greutate
• Tratament medicamentos: 1–3 luni pentru observarea efectelor
• Chirurgie bariatrica: pierdere semnificativa de greutate in primele 6–12 luni, cu ajustari continue

Cum pot preveni recaderile?

• Mentine o dieta echilibrata si control caloric
• Practica activitate fizica regulata
• Monitorizeaza greutatea si circumferinta taliei
• Continua suportul psihologic si consilierea comportamentala
• Evita dietele extreme sau restrictiile severe, care favorizeaza recaderile.

Obezitatea este o afectiune comuna in societatea contemporana care poate fi, insa, deopotriva tratata, dar, si prevenita. In cazul in care suferi de aceasta boala, adreseaza-te unui medic pentru a beneficia de cea mai adecvata formula de tratament. In cazul in care nu suferi de obezitate, urmeaza un stil de viata echilibrat pentru a-ti mentine sanatatea si greutatea normala pe termen lung.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Surse suplimentare de informare:

1. Brazier, Yvette. Rev. Gregory Minnis. “What is obesity, and what causes it?” Medical News Today, 2021.
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/323551. Accesat in 3.11.2025.
3. Moores, Danielle. rev. Alana Biggers. “Obesity.” Healthline, 2020.
4. https://www.healthline.com/health/obesity. Accesat in 3.11.2025.
5. Ministerul Sanatatii. Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Prof. Dr. Alfred Rusescu”, “Protocol de diagnostic şi tratament în obezitate la copil.”, INSMC, 2011, accesat in 3.11.2025
6. https://www.insmc.ro/wp-content/uploads/2021/01/Protocol_de_diagnostic_in_obezitate.pdf. Accesat in 3.11.2025.

Intrebari frecvente