Tuberculoza: Cauze, simptome, transmitere si tratament

2. 6. 2021 · Lavinia Serbu

Tuberculoza (TBC) este o boala infectioasa care afecteaza, de obicei, plamanii. Cunoscuta si ca „ftizie” sau „oftica,” era, in trecut, una dintre principalele cauze de deces in Europa. Odata cu aparitia masurilor de preventie si a vaccinurilor impotriva TBC, a imbunatatirii nivelului de trai si a evolutiei tratamentului, mortalitatea a scazut. Totusi, in tarile in curs de dezvoltare, tuberculoza afecteaza, inca, numerosi oameni. La nivel global, aproximativ 1,5 milioane de oameni au murit in 2019 de aceasta boala. Din fericire, tuberculoza se poate trata in majoritatea cazurilor. Descopera, in continuare, cauzele, simptomele, modul de transmitere dar si de tratament al acestei boli.

De ce apare tuberculoza

Bacteria Mycobacterium tuberculosis, numita si bacilul Koch, dupa numele descoperitorului ei, este responsabila pentru aparitia tuberculozei. Exista mai multe variante ale acestei bacterii, unele dintre ele devenind, in timp, rezistente la antibiotice. TBC poate exista atat sub forma activa, cand boala se manifesta, cat si sub forma latenta (inactiva). Aceasta din urma apare cand sistemul imunitar nu reuseste sa ucida bacilul, dar, ii opreste raspandirea in organism. Bacteria ramane in organism fara sa provoace simptome, iar persoana afectata nu o transmite celorlalti. In timp, daca sistemul imunitar slabeste sau apar anumite afectiuni, boala se poate activa.

Simptomele tuberculozei

Evolutia simptomatologiei

Simptomele tuberculozei variaza in functie de ce parte a corpului este afectata. TBC evolueaza, de obicei, incet si poate dura cateva saptamani pana sa observi ca este ceva in neregula cu tine. Simptomele apar dupa luni sau chiar ani de la infectare si se dezvolta treptat.

Simptome generale

TBC provoaca anumite simptome generale la nivelul organismului. Acestea pot avea si alte cauze, asa ca, trebuie sa mergi la medic, pentru ca doar acesta poate sa depisteze adevaratul vinovat. Simptomele generale sunt:

  • febra si frisoane;
  • lipsa apetitului si scaderea in greutate;
  • transpiratii nocturne;
  • senzatie de oboseala sau epuizare;

Simptome ale afectarii pulmonare

Pentru ca tuberculoza afecteaza preponderent plamanii, persoanele afectate manifesta frecvent:

  • tuse care dureaza mai mult de 3 saptamani
  • tuse cu mucus sau sange
  • durere in piept, in special, la respiratie profunda sau tuse

Simptome ale tuberculozei localizate in alte zone ale corpului

Infectia cu bacilul Koch se poate dezvolta, in cazuri mai rare, in alte zone ale corpului cum ar fi: ganglionii limfatici, mici glande care fac parte din sistemul imunitar, coloana vertebrala, creierul si sistemul nervos, oasele si articulatiile, sistemul digestiv, vezica urinara si aparatul reproducator. Tuberculoza cu localizare in alta zona decat plamanii este specifica, in special, persoanelor imunodeprimate. Simptomele care apar in aceste cazuri variaza, dar, cele mai comune sunt:

  • inflamatia persistenta a ganglionilor limfatici;
  • durerea abdominala;
  • durerea la nivelul articulatiilor sau oaselor;
  • pierderea mobilitatii la nivelul articulatiilor;
  • confuzia;
  • durere de cap persistenta;
  • convulsiile.

Transmiterea tuberculozei

Cum se realizeaza imbolnavirea

TBC se transmite pe cale aeriana, prin picaturi microscopice de fluid purtatoare de bacterii. Odata ajunse in aer, persoanele din apropierea bolnavului le pot inhala si dezvolta afectiunea. O persoana poate transmite boala doar daca are o forma activa, prin tuse, stranut, vorbire, scuipat, ras sau cantat. Desi, tuberculoza este contagioasa, nu se transmite foarte usor. De obicei, oamenii se infecteaza de la o persoana alaturi de care lucreaza, traiesc sau alaturi de care petrec mult timp, cum sunt prietenii sau familia.

Factori de risc

Infectia cu HIV

Dupa 1980, cazurile de TBC au crescut dramatic, odata cu raspandirea virusului HIV, care poate produce SIDA. HIV scade capacitatea sistemului imunitar de a lupta cu virusurile si bacteriile, astfel ca, atunci cand o persoana intra in contact cu bacilul Koch, corpul lor este mai putin capabil sa opreasca infectarea. Odata ce au contractat boala, pacientii cu HIV sunt mai predispusi sa dezvolte forma activa a acesteia decat persoanele sanatoase.

Calatorii in tari cu o rata ridicata de infectare

Anumite zone ale lumii, in special, tarile nedezvoltate sau in curs de dezvoltare au inca un numar mare de bolnavi de tuberculoza, astfel ca o calatorie pe teritoriul lor reprezinta un factor de risc. Zonele lumii cu o rata mare de imbolnavire sunt:

  • Africa subsahariana;
  • Africa de Vest;
  • Asia de Sud, in special, India, Bangladesh, Pakistan si Indonezia;
  • Rusia;
  • China;
  • America de Sud;
  • tarile din Pacificul de Vest, ca Vietnam, Filipine si Cambodgia;

Un sistem imunitar slabit

Un sistem imunitar puternic omoara, de obicei, bacteria care provoaca TBC. Totusi, anumite afectiuni, cum sunt cele de mai jos, il pot slabi:

  • diabet;
  • boli cronice de rinichi;
  • anumite tipuri de cancere;
  • malnutritia;

Tratamentele care suprima sistemul imunitar pot creste riscul de tuberculoza activa. Chimioterapia si medicamentele care impiedica respingerea organelor transplantate se incadreaza in aceasta categorie. Alte medicamente care au acelasi efect sunt cele care trateaza:

  • cancerul;
  • artrita reumatoida;
  • psoriazisul;
  • lupusul;
  • boala Crohn;

Adictii

Anumite activitati care provoaca dependenta cresc riscul de a contracta TBC:

  • fumatul; aceasta dependenta creste masiv riscul de imbolnavire si deces din cauza TBC-ului.
  • abuzul de anumite substante; Alcoolul in exces si drogurile maresc vulnerabilitatea organismului in fata tuberculozei, pentru ca afecteaza functionalitatea sistemului imunitar.

Situatii sociale

Locul in care traim, lucram sau anumite situatii impuse de statutul social sau contextul economic pot predispune la imbolnavire:

  • Traiul intr-un centru destinat unor grupuri specifice. Persoanele care traiesc in aziluri, spitale psihiatrice, inchisori, orfelinate, centre de ingrijire a persoanelor fara adapost au un risc de imbolnavire mai mare, din cauza aglomerarii si ventilatiei insuficiente.
  • Traiul sau lucrul alaturi de o persoana infectata. Contactul apropiat cu persoane bolnave de tuberculoza duce, deseori, la imbolnavire.
  • Lucrul in sistemul sanitar. Interactiunea regulata cu persoane bolnave creste riscul de contractare a bacteriei responsabile de imbolnavirea cu TBC. Purtarea mastii de protectie si spalatul des pe maini scad mult riscul de infectare.
  • Majoritatea cazurilor de TBC se inregistreaza in tarile in care veniturile locuitorilor sunt mici. Si in tarile dezvoltate boala afecteaza, in general, comunitatile sarace, persoanele marginalizate de societate sau care nu isi permit accesul la servicii medicale.
  • Fie din cauza conditiilor precare sau a stilului de viata, unii oameni nu consuma destui nutrienti, lucru care scade capacitatea organismului de a se apara in fata agentilor patogeni.
  • Riscul de imbolnavire cu TBC este mai mare la tineri si la varstnici.

Diagnosticarea tuberculozei

Testul fizic si testul cutanat

Diagnosticarea bolii este primul pas spre tratarea acesteia. Medicul discuta cu pacientul, examineaza ganglionii limfatici si asculta plamanii cu un stetoscop pentru a identifica modificari in functionarea acestora. Daca suspecteaza ca pacientul are TBC, va recurge la investigatii suplimentare. Una dintre cele mai utilizate metode de detectie a tuberculozei este testul cutanat, care presupune injectarea unei substante numita tuberculina sub pielea antebratului. Dupa un interval de 48-72 de ore, se examineaza locul intepaturii. O umflatura tare si rosie cu dimensiuni mai mari de 5 mm indica infectia cu TBC.

Injectarea tuberculinei nu ofera mereu rezultate relevante. Uneori, indica rezultate fals-negative, mai ales, daca infectia este recenta. Alteori, rezultatele sunt fals-pozitive, mai ales, in cazul persoanelor carora li s-a administrat recent vaccinul BCG.

Teste de sange

Testele de sange pot confirma existenta tuberculozei latente sau active. Acestea masoara raspunsul imun la Mycobacterium tuberculosis. Testele de sange necesita o singura vizita la medic si sunt mai exacte decat testul cutanat.

Investigatii imagistice

Daca testul cutanat sau cel de sange indica prezenta tuberculozei, urmatorul pas va fi, cel mai probabil, o radiografie toracica sau o tomografie computerizata. Medicul va putea identifica pete mici pe plamani, care arata ca organismul incearca sa izoleze bacteria. Daca radiografia toracica nu arata schimbari la nivelul plamanilor, infectia este in stadiul latent. Exista si posibilitatea ca primele teste sa fie incorecte, asa ca, procedura de diagnosticare trebuie reluata.

Alte investigatii

Daca radiografia sau tomografia computerizata prezinta semne de TBC, medicul poate recomanda analiza sputei, adica a mucusului din plamani. Aceasta indica la ce medicamente raspunde bacteria care a provocat boala sau daca este o varianta rezistenta la antibiotice. Alte investigatii pe care medicul le poate recomanda sunt biopsia pulmonara si bronhoscopia.

Tratamentul tuberculozei

Tuberculoza pulmonara

Tratamentul tuberculozei pulmonare active presupune administrarea unei combinatii de antibiotice, minim 6 luni. Medicul hotareste dozajul si modul de administrare, in functie de specificul si starea pacientului. Pot trece mai multe saptamani pana apar primele semne de ameliorare, in functie de severitatea bolii si de starea generala a persoanei afectate. De obicei, dupa doua saptamani de tratament, aceasta se simte mai bine si nu mai este contagioasa. Este important, insa, ca pacientul sa continue tratamentul pe toata perioada indicata de medic si sa respecte modul de administrare al medicatiei. Intreruperea tratamentului prea devreme sau omiterea unei doze pot determina dezvoltarea rezistentei la medicamente.

Tuberculoza extrapulmonara

Tuberculoza extrapulmonara raspunde la acelasi tratament ca tuberculoza pulmonara. Daca aceasta afecteaza creierul sau pericardul (formatiunea mebranoasa care inveleste inima), este posibil ca medicul sa prescrie administrarea unui corticosteroid in paralel cu antibioticele, timp de cateva saptamani, pentru a reduce orice inflamatie care poate aparea in aceste zone.

Tuberculoza rezistenta la medicamente

Unele tulpini dezvolta rezistenta la medicamentele utilizate in mod obisnuit pentru tratarea bolii. In functie de tulpina responsabila, tuberculoza de acest tip necesita tratament mai indelungat, de la 9 la 24 de luni. In acest caz, medicul poate prescrie medicamente suplimentare sau mai puternice.

Tuberculoza latenta

Tratamentul pentru tuberculoza latenta se recomanda in cazul persoanelor cu varsta mai mica de 65 de ani, pentru ca medicamentele anti TBC pot afecta ficatul persoanelor cu varsta inaintata. Medicatia pentru tuberculoza latenta se administreaza timp de 3-9 luni. In acest timp, persoana infectata trebuie monitorizata pentru a nu dezvolta forma activa a bolii.

Tuberculoza este o boala cu potential grav, dar care poate fi tratata in majoritatea cazurilor. In plus, se poate preveni prin vaccinare si un stil de viata sanatos. Daca ai simptome specifice acestei boli mergi urgent la medic. Daca diagnosticul este pozitiv, urmeaza cu strictete tratamentul indicat, astfel incat sa te vindeci si sa revii la o viata normala.

Referinte:

Kathri, Minesh. “Tuberculosis (TB): Symptoms, Causes, Treatment, and Prevention.” WebMD, WebMD, 7 June 2020, www.webmd.com/lung/understanding-tuberculosis-basics.

Mayo Clinic. “Tuberculosis.” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 3 Apr. 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tuberculosis/diagnosis-treatment/drc-20351256.

Nall, Rachel. “Tuberculosis.” Healthline, Healthline Media, 17 Apr. 2018, www.healthline.com/health/tuberculosis.

NHS Staff. “Tuberculosis Symptoms (TB).” NHS Choices, NHS, 19 Nov. 2019, www.nhs.uk/conditions/tuberculosis-tb/symptoms/.

Lavinia Serbu