Dureri articulare: cauze, simptome si metode de tratament

Durerile articulare pot fi resimtite in mai multe parti ale corpului (maini, picioare, solduri, genunchi, coloana vertebrala) si pot fi agravate de factori de risc precum varsta, greutate, leziuni anterioare, suprasolicitare, alte afectiuni medicale. Disconfortul poate fi constant sau repetitiv, uneori articulatia se poate simti rigida (mai ales dimineata), dureroasa sau inflamata. Durerea poate limita capacitatea pacientului de a desfasura activitatile obisnuite, iar durerea severa poate afecta calitatea vietii. Tratamentul durerilor articulare trebuie sa se concentreze nu numai asupra durerii, ci si asupra functiilor afectate (1).

Cine prezinta risc mai mare de a suferi dureri articulare?

Prezinta un risc mai mare de a avea dureri articulare persoanele care:

• au o varsta inaintata;

• au avut leziuni anterioare la o articulatie;

• utilizeaza in mod repetat o anumita articulatie (miscari mecanice);

• sufera de artrita sau alte afectiuni cronice;

• sufera de depresie, anxietate sau stres;

• au exces de greutate corporala;

• au o sanatate precara (1).

In timpul examinarii, medicul va consulta pacientul si va pune intrebari pentru a-si da seama ce ar putea declansa durerea. Pacientul trebuie sa informeze medicul cu privire la leziunile anterioare ale articulatiei, cand a inceput durerea articulara, care este istoricul familial de dureri articulare. Va urma o examinare a articulatiei afectate, pentru a vedea daca exista durere sau daca miscarea este afectata. De asemenea, medicul va cauta semne de afectare a muschilor, tendoanelor, ligamentelor.

In cazul in care este necesar, medicul poate solicita pacientului efectuarea de raze X (pentru a vedea daca exista deteriorari articulare, lichid in articulatii, pinteni ososi sau alte probleme), sau teste de sange (ajuta la confirmarea unui diagnostic si la excluderea unor afectiuni care pot provoca durere) (1). In acest artricol iti spunem care sunt cauzele, simptomele si optiunile de tratament in cazul durerilor articulare.

Cauzele durerilor articulare

Durerea este cel mai important simptom al afectiunilor articulare, aceasta putand fi de origine mecanica sau cu caracter inflamator.

• durerea mecanica a articulatiilor apare in urma unui efort fizic, este insotita de rigiditate de scurta durata si cedeaza la repaus;

• durerea cu caracter inflamator a articulatiilor se instaleaza in timpul noptii sau dimineata, dupa repaus, este insotita de rigiditate, dureaza mai mult timp si se amelioreaza prin miscare.

Un alt aspect important de avut in vedere este iradierea durerii, deoarece in afectiuni ale coloanei vertebrale durerea poate iradia pana la nivelul genunchiului.

Articulatiile care pot cauza durerea sunt:

• articulatii axiale: coloana vertebrala, articulatiile sacroiliace, articulatiile coxo-femurale, scapulo-humerale, temporomandibulare;

• articulatii periferice: articulatiile mainilor (pumnul, cotul), articulatiile piciorului (glezna, genunchiul).

In cazul instalarii unor afectiuni articulare dureroase, la nivelul articulatiilor se pot observa prezenta unor deformari, modificari de culoare. Acestea sunt semne de inflamatie (tumefactie, eritem, prezenta unor traumatisme).

Cele mai frecvente cauze ale durerii cronice la nivelul articulatiilor depind de tipul de afectiune dezvoltat:

• osteoartrita: este un tip de artrita care afecteaza cartilajul (tesutul care protejeaza oasele de uzura). Ca urmare, articulatiile devin dureroase si rigide. Osteoartrita se dezvolta lent si apare la varste medii;

• artrita reumatoida: este o boala cronica ce provoaca umflaturi si dureri la nivelul articulatiilor. Uneori articulatiile in artrita reumatoida se pot deforma (la degetele de la mana de exemplu);

• guta: este o afectiune in care cristalele de acid uric se colecteaza in articulatie, provocand durere si inflamatie;

• bursita: este cauzata de suprasolicitare. Bursita afecteaza in principal soldul, genunchiul, cotul sau umarul;

• infectiile virale: eruptiile cutanate sau febra pot provoca durere la miscarea articulatiilor;

• leziunile: poate fi vorba de oase rupte sau entorse;

• tendinita: este o inflamatie a tendoanelor. Durerile apar mai ales la cot, calcai sau umar si sunt cauzate mai ales de suprasolicitare (1).

Alte cauze ale durerilor articulare pot fi: 

• fibromialgia;

• osteoporoza;

• infectia osului;

• exercitiu fizic excesiv;

• traume fizice in urma unor accidentari;

• modificari ale conditiilor climatice: schimbari de temperatura, presiune atmosferica.

Factorii de risc ai durerilor articulare

Literatura medicala mentioneaza cativa factori de risc care favorizeaza aparitia durerilor articulare, conducand la deteriorarea articulatiilor si a starii de sanatate a pacientului. Factorii de risc importanti in cazul durerilor articulare sunt urmatorii:

• varsta: mai multe tipuri de artrita sunt frecvente cu precadere in randul persoanelor de peste 40-50 de ani. In cazul artrozei, riscul de aparitie creste odata cu inaintarea in varsta, manifestandu-se mai ales in randul persoanelor de peste 65 de ani, deoarece articulatiile se degradeaza;

• sexul: femeile sunt mai predispuse la a dezvolta poliartrita reumatoida, in vreme ce barbatii sunt mai predispusi in a dezvolta guta. De asemenea, femeile prezinta un risc mai mare de a dezvolta gonartroza (artroza la genunchi) si artroza mainii. Barbatii au un risc mai mare de a dezvolta coxartroza (artroza la sold);

• predispozitia genetica: daca un membru al familiei sufera de afectiuni articulare, acest fapt creste riscul de a dezvolta anumite tipuri de artrita in cazul persoanelor inrudite;

• greutatea: excesul de greutate este un factor de risc sistemic, mai ales la nivelul genunchiului. Tesutul adipos are un rol central in activarea cascadei inflamatorii, datorita presiunii exercitate de greutate pe articulatii. De asemenea, medicii avertizeaza ca obezitatea poate cauza artrita si la nivelul articulatiilor mici, precum cele ale mainilor;

• traumatismele: accidentele si infectiile constituie un factor de risc in deteriorarea articulatiilor si pot determina aparitia afectiunilor articulare la varste tinere. Agentii infectiosi pot fi virusurile si bacteriile. Articulatiile traumatizate sunt mai predispuse sa dezvolte in timp artrita decat cele neafectate;

• istoricul medical (deformarile articulare): existenta unor articulatii deformate sau a unor malformatii poate creste riscul de artroza. Tulburarile de aliniament articular (inegalitatea de membre inferioare, tulburari de statica) si traumatisme osteoarticulare (luxatii, exercitiu fizic excesiv) pot determina aparitia afectiunilor la varste tinere;

• ocupatia si stilul de viata: persoanele care au o anumita ocupatie sau desfasoara in mod sustinut o activitate fizica sportiva (care le solicita mai mult anumite articulatii) sunt supuse unui risc mai mare de a dezvolta afectiuni articulare cronice, chiar si la varste tinere.

Simptomele durerilor articulare

Simptomele durerii articulare variaza de la usoare la severe. In lipsa cartilajului, oasele se freaca unul de altul, pe masura ce articulatia se misca. Simptomele pot include:

• inflamare;

• rigiditate (mai ales in cursul diminetii);

• amorteala;

• miscari dureroase;

• dificultate la indoirea sau indreptarea articulatiei;

• cresterea temperaturii la nivelul articulatiei;

• inrosirea articulatiei;

• instabilitatea articulatiei (2).

Cand se recomanda un consult medical?

Daca durerea articulatiei interfereaza cu activitatea cotidiana, este indicat consultul medical. Este de asemenea recomandat sa fie diagnosticata rapid cauza durerii si sa se inceapa tratamentul pentru a o ameliora, cu scopul de a mentine articulatiile sanatoase si functionale. Medicul trebuie consultat daca:

• durerea este insotita de febra;

• apare o pierdere in greutate inexplicabila;

• durerea afecteaza mersul.

Stabilirea diagnosticului durerilor articulare

Pentru diagnosticarea artritei sau a artrozei sunt desfasurate mai multe investigatii.

Examenul clinic al persoanei

Sunt analizate:

• simptomele si caracteristicile durerii: cum si cand apare durerea, care este durata si intensitatea acesteia, tipul de durere, unde este localizata, unde iradiaza, evolutia durerii si raspunsul la tratament;

• numarul articulatiilor implicate;

• traumatismele sau infectiile;

• medicatia asociata;

• alte probleme de sanatate ale persoanei investigate.

Investigatiile de laborator

Testele de sange sunt efectuate pentru viteza de sedimentare a hematiilor, pentru a se depista markerii de inflamatie sau infectie, factorul reumatoid, analiza lichidului sinovial.

Examenele imagistice

Radiografia este una dintre cele mai utilizate metode. Artroscopia este o radiografie articulara pentru identificarea degenerarii articulatiei, putand fi vizualizat cartilajul si este folosita in diagnosticul artrozei. Ecografia poate fi utilizata pentru a examina articulatia, cartilajul in toate planurile, ajuta la diagnosticul diferential al artrozei de alte afectiuni osteoarticulare. Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) este cea mai sensibila metoda de diagnostic a unor afectiuni articulare. 

Tratarea durerilor articulare

Durerea articulara poate fi gestionata pentru a ajuta pacientul. Uneori, durerea poate disparea ca urmare a administrarii de medicamente sau in urma efectuarii unor exercitii simple. Alteori, durerea poate fi ameliorata cu medicamente prescrise de medicul specialist, sau prin interventii chirurgicale. Iata cele mai cunoscute optiuni de tratament!

Tratarea durerilor articulare la domiciliu

• Aplicarea compreselor reci sau calde pe zona afectata, perioade scurte de timp, de mai multe ori pe zi.

• Efectuarea de exercitii: mersul pe jos, exercitii aerobice, inot, intinderi. Se recomanda informarea medicului inainte de a incepe un program de exercitii fizice.

• Pierderea in greutate: poate fi o metoda de ameliorare a disconfortului, daca este necesara diminuarea presiunii asupra articulatiilor.

• Tratamente topice: sunt unguente sau geluri care se aplica peste zona articulara afectata.

Daca aceste tratamente nu usureaza disconfortul, medicul poate prescrie:

• dispositive de sustinere;

• terapie fizica sau ocupationala: presupune un program de fitness care ajuta la imbunatatirea flexibilitatii si la ameliorarea durerii;

• antidepresive: in cazul in care durerile articulare afecteaza somnul, antidepresivele pot fi recomandate;

• relaxante musculare: sunt recomandate pentru tratarea spasmelor musculare;

• steroizi injectabili: amelioreaza durerea si inflamatia pe termen scurt. Se recomanda mai ales in cazul pacientilor cu artrita si tendinita (3);

• analgezice: amelioreaza durerea (1).

Tratamente chirurgicale

Chirurgia poate fi o optiune daca durerea articulara este de durata si nu se diminueaza prin terapie medicamentoasa si exercitii. Exista mai multe optiuni chirurgicale:

• artroscopie: chirurgul face 2-3 incizii pentru a intra in articulatie, iar cu ajutorul unui artroscop repara cartilajul;

• inlocuirea articulatiilor: daca este vorba despre un cartilaj uzat, poate fi necesara inlocuirea articulatiei (soldului, genunchiului, umarului). Articulatia artificiala poate fi din metal sau plastic (3).

Complicatiile afectiunilor articulare

Afectarea articulatiilor inseamna pierderea partiala sau completa a functionarii articulatiilor respective, iar acest lucru afecteaza puternic stilul de viata si calitatea vietii pacientului, indiferent de varsta. In plus, daca boala se agraveaza in timp durerile se pot intensifica, se poate ajunge chiar la un handicap major. 

Sfaturi utile pentru mentinerea sanatatii articulatiilor

Principiile generale care asigura o buna calitate a vietii unei persoane au in vedere atat actiuni de prevenire a unor accidente care pot cauza traume si afectiuni cronice, cat si adoptarea unui stil de viata sanatos. In cazul in care desfasuram activitati fizice, este de preferat sa utilizam echipament sportiv adecvat, sa efectuam un set de exercitii de incalzire, sa evaluam si sa evitam situatiile de risc si care pot produce traume motorii (ex. activitati sportive in anotimpul rece).

Daca suferim de afectiuni articulare, chiar minore, trebuie sa folosim un echipament de suport pentru articulatii, sa evitam suprasolicitarea fizica si sa desfasuram exercitii medicale sub supravegherea unui specialist.

Stilul de viata sanatos este sustinut de o alimentatie adecvata, aport de vitamine si minerale, controlul greutatii si elasticitatii corpului. Mentinerea unui organism activ se realizeaza cu ajutorul unor activitati de intretinere, plimbari in aer liber, urmarirea controlului posturii corpului si respectarea unor pauze de lucru de dezmortire a articulatiilor in cazul muncii de birou.

Ce trebuie retinut?

Este bine sa apelam la recomandarea unui medic specialist in cazul in care ne confruntam cu dureri ale articulatiilor, deoarece disconfortul poate ascunde afectiuni care pot fi tratate mai usor, daca sunt descoperite la timp. Un stil de viata sanatos poate ajuta la prevenirea aparitiei afectiunilor articulare. Chiar daca nu ne confruntam cu dureri articulare, este indicat sa consultam un specialist daca facem parte dintr-o categorie de risc.

Disclaimer

Daca ai intrebari sau nelamuriri medicale, te rugam sa discuti cu medicul. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. Cleveland Clinic, Joint pain: https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/17752-joint-pain

2. Medical News Today, What to know about joint pain: https://www.medicalnewstoday.com/articles/joint-pain

3.  WebMD, Joint Pain: https://www.webmd.com/pain-management/guide/joint-pain