Dementa: cauze, simptome, tratament

Ce este dementa?

Dementa nu reprezinta o afectiune de sine statatoare, ci este mai degraba un termen general pentru incapacitatea de a-si aminti, de a rationa sau de a lua decizii, care interfera cu activitatile de zi de zi. Boala Alzheimer este cea mai frecvent intalnita forma de dementa. 

Dementa este determinata de modificari structurale de la nivelul creierului. Acestea afecteaza abilitatile cognitive ale pacientului, intr-un mod care ii reduce acestuia independenta si abilitatea de a indeplini sarcini zilnice. Ele afecteaza memoria, limbajul, comportamentul, emotiile si relatiile interumane.

Iata o serie de cifre privind dezvoltarea dementei la persoanele in varsta: 

• 5-8% din totalul persoanelor de peste 65 de ani au o anumita forma a acestei afectiuni;
• acest procent se dubleaza la fiecare 5 ani, dupa pragul de 66 de ani; 
• aproape 50% din totalul persoanelor de peste 80 de ani se confrunta cu dementa;
• 60-80% din totalul persoanelor cu dementă sunt diagnosticate cu Alzheimer. [2]

Tipuri de dementa

Principalele tipuri de dementa sunt:

• dementa cauzata de boala Alzheimer;
• dementa cauzata de boala Parkinson; 
• dementa cu corpi Lewy;
• dementa vasculara; 
• dementa frontotemporala; 
• boala Creutzfeldt-Jakob. [2] 

In funcție de zona creierului afectata, putem vorbi despre:

• dementa corticala. Apare din cauza unor probleme la nivelul cortexului cerebral, stratul exterior al creierului. Acestea afecteaza in mod critic memoria si limbajul. Boala Alzheimer si boala Creutzfeldt-Jakob sunt forme ale dementei corticale. [2] 
• dementa subcorticala. Apare din cauza unor probleme ale partilor de creier de sub cortex. Persoanele cu dementa subcorticala tind sa se confrunte cu schimbari ale vitezei de gandire si ale capacitatii de a demara anumite activitati. Boala Parkinson, boala Huntington si HIV-ul pot provoca acest tip de dementa. [2] 

Anumite forme ale dementei afecteaza ambele parti ale creierului. De exemplu, dementa cu corpi Lewy este atat corticala, cat si subcorticala. [2] 

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este tipul de dementa cel mai frecvent diagnosticat in practica medicala. De fapt, este atat de des identificata, incat este frecvent folosita ca sinonim pentru diagnosticul de dementa. Cauza bolii Alzheimer este reprezentata de acumularea, la nivel cerebral, a unor complexe denumite placi de amiloid, care altereaza structura fibrelor nervoase si determina simptomele specifice. 

Dementa cu corpi Lewy

In dementa cu corpi Lewy, simptomele comune ale dementelor sunt insotite de aparitia de halucinatii, tremor, rigiditate si dificultati de coordonare. Toate acestea sunt determinate de acumularea, in tesutul nervos, a unor depozite proteice care afecteaza functiile celulare. 

Dementa vasculara

Dementa vasculara este determinata de alterarea vaselor de sange, consecutiv unui eveniment (de tipul unui AVC) care a afectat structura tesutului nervos. Cel mai adesea sunt afectati barbatii, factori de risc pentru aceasta forma de dementa fiind hipertensiunea, diabetul zaharat, hiperlipidemia sau fumatul. 

In dementa vasculara, memoria este mai putin afectata decat in alte forme de dementa. In schimb, pacientul are dificultati de concentrare, manifesta raspuns intarziat fata de stimuli si dificultati de rezolvare a unor situatii sociale inconfortabile. 

Dementa frontotemporala

Dementa frontotemporala are ca semn caracteristic afectarea structurilor nervoase de la nivelul lobilor cerebrali fontali si temporali. Avand in vedere zonele afectate, se manifesta prin simptome din sfera limbajului, cu modificari de comportament si schimbari de personalitate. 

Care sunt cauzele dementei?

Cele mai cunoscute cauze ale dementei sunt: anumite boli neurologice degenerative, unele tulburari vasculare, dar si cauze cu un posibil caracter reversibil:

Bolile neurologice degenerative

• boala Alzheimer; 
• boala Parkinson; 
• boala Huntington; 
• anumite tipuri de scleroza multipla.

Manifestarile acestor probleme medicale se agraveaza odata cu trecerea timpului. [2] 

Tulburarile vasculare 

• leziuni cerebrale traumatice, cauzate de accidente de masina, caderi, comotii etc; 
• infectii ale sistemului nervos central: meningita, HIV, boala Creutzfeldt-Jakob;
• consumul indelungat de alcool sau droguri; 
  anumite forme ale hidrocefaliei. [2] 

Cauze posibil reversibile ale dementei

• anumite tumori; 
• dependenta de alcool;
• hematoamele subdurale;
• tulburarile neurocognitive asociate HIV;
• tulburarile metabolice (deficienta de vitamina B12);
• cheagurile de sange subcorticale;
• hipotiroidismul; 
• hipoglicemia. [2]

Factori de risc pentru dementa

Anumiti factori de natura genetica, sau asociati stilului de viata si conditiei fizice, pot contribui la cresterea riscului pentru dezvoltarea dementei: 

• varsta; 
• istoricul familial;
• diabetul; 
• sindromul Down;
• scleroza multipla;
• bolile de inima;
• apneea in somn;
• depresia;
• fumatul; 
• consumul de alcool;
• dieta precara; 
• sedentarismul;
• poluarea;
• obezitatea; 
• leziunile cerebrale;
• AVC-urile; 
• infectiile cerebrale. [1][2]

Care sunt simptomele dementei?

Dementa afecteaza mai multe aspecte ale functiilor creierului, de la memorie si gandire la comportament si activitati zilnice. Simptomele pot varia in functie de tipul de dementa si de stadiul bolii, dar de obicei se manifesta progresiv.

Simptome cognitive

Simptomele cognitive sunt cele mai frecvente si adesea primele care apar.

• Pierderi de memorie pe termen scurt si lung: Persoanele pot uita evenimente recente, nume, intalniri sau informatii importante, dar pot avea dificultati si in a-si aminti evenimente mai vechi.
• Dificultati de concentrare si rezolvare a problemelor: Planificarea sau luarea deciziilor devin mai greu de gestionat. De exemplu, o persoana poate uita cum sa foloseasca aparatele casnice sau poate avea probleme in a calcula sumele simple de bani.

Simptome comportamentale si psihologice

Pe masura ce boala progreseaza, apar schimbari in comportament si starea emotionala:

• Confuzie: Persoanele pot fi dezorientate in timp sau spatiu, uitand unde se afla sau ce zi este.
• Anxietate si agitatie: Pot aparea episoade de frustrare, iritabilitate sau neliniste fara motiv aparent.
• Depresie: Scaderea interesului pentru activitati cotidiene si retragerea sociala sunt frecvente.
• Schimbari de personalitate: Unele persoane devin mai suspicioase, retrase sau impulsive, comportamente care nu erau caracteristice anterior.

Simptome fizice si functionale

Dementa afecteaza si abilitatile practice, ceea ce poate reduce independenta pacientului:

• Dificultati in activitatile zilnice: Alimentatia, imbracatul sau igiena personala pot necesita asistenta.
• Orientare spatiala: Persoanele pot avea dificultati in a se orienta in locuri cunoscute sau se pot pierde in drum spre locuri familiare.
• Coordonare si mobilitate: In stadii avansate, pot aparea probleme de mers sau echilibru, crescand riscul de caderi.

Complicatii ale dementei 

Dezvoltarea simptomelor specifice dementei poate cauza:

• Un consum de alimente precar. Persoanele cu dementa pot inceta sa mai manance, fiind afectat astfel aportul optim de nutrienti. In cele in urma, este posibil ca acestea sa nu mai poata mesteca sau inghiti alimentele consumate. [1] 
• Incapacitatea de a se ingriji. Pe masua ce dementa avanseaza, simptomele specifice pot interfera cu grija pentru igiena personala si aspectul fizic: imbaierea, imbracarea, periajul parului si al danturii, utilizarea toaletei, administrarea medicamentatiei recomandate. [1] 
• Provocari la adresa sigurantei personale. Activitati de zi cu zi pot prezenta un risc ridicat pentru persoanele cu dementa: condusul, gatitul, plimbatul. [1] 
• Decesul. Dementa in stadii avansate duce la coma si deces, ca urmare a dezvoltarii infectiilor in organism. [1] 

Care sunt stadiile dementei?

Persoanele cu dementa pot trece prin urmatoarele stadii de avansare:

Stadiul 1: Fara efecte vizibile

In aceasta etapa incipienta, simptomele specifice dementei sunt nu sunt sesizabile, insa testele de specialitate ar putea identifica inca de pe acum aceasta problema de sanatate. [2]

Stadiul 2. Declinul foarte usor 

Este posibila observarea unor schimbari de comportament usoare, insa persoana in cauza ramane independenta de ajutorul altcuiva. [2]

Stadiul 3. Declinul usor 

Se pot observa mai multe schimbari in comportamentul persoanei cu dementa. Putem vorbi despre dificultati in stabilirea si efectuarea planurilor sau despre repetari ale acelorasi intrebari. De asemenea, intervin problemele privind memoria de scurta durata. [2] 

Stadiul 4. Declinul moderat

Problemele privind amintirea unor evenimente recente sau realizarea de planuri, se inmultesc. Activitati precum deplasarile sau gestionarea banilor pot deveni dificile. [2]

Stadiul 5. Declinul moderat-sever

Este posibil ca persoana in cauza sa nu isi aminteasca propriul numar de telefon sau numele persoanelor dragi. Poate exista o confuzie vizibila, privind ora sau ziua din saptamana. In acest stadiu, devine utila asistenta pentru realizarea anumitor activitati zilnice. [2]

Stadiul 6. Declinul sever

Persoana necesita ajutor pentru a manca sau pentru a merge la toaleta. Se pot observa schimbari ale emotiilor aratate, precum si la nivelul personalitatii. [2]

Stadiul 7. Declinul foarte sever

Gandurile si sentimentele nu mai pot fi verbalizate. Persoana suferinda isi va petrece in pat majoritatea timpului. [2]

Cum sa recunosti semnele timpurii ale dementei?

Recunoasterea semnelor timpurii ale dementei este esentiala pentru a putea interveni cat mai curand posibil si pentru a incerca sa incetineasca sau sa opreasca evolutia bolii. Primele semne ale acestei boli pot fi usor de trecut cu vederea deoarece deseori par a fi schimbari normale legate de imbatranire. Cu toate acestea, exista unele semne distinctive care ar trebui sa ridice semnale de alarma.

• Pierderi de memorie pe termen scurt. Toata lumea uita lucruri din cand in cand, dar unul dintre cele mai comune semne ale dementei este uitarea informatiilor recente - cum ar fi ce s-a intamplat mai devreme in acea zi, numele unei persoane recent intalnite sau de ce au mers intr-o anumita camera.
• Probleme cu sarcinile familiare. O alta caracteristica comuna a dementei este dificultatea de a completa sarcini familiare, cum ar fi prepararea unui ceai sau folosirea unui telefon mobil.
• Probleme cu limbajul. Persoanele cu dementa pot avea dificultati in a gasi cuvintele potrivite, sa descrie un obiect sau sa urmeze o conversatie.
• Dezorientare in timp si spatiu. Persoanele cu dementa pot uita unde se afla sau cum au ajuns acolo si pot avea dificultati in a intelege sau a urmari timpul.
• Schimbari ale personalitatii sau ale comportamentului. Unele persoane pot deveni confuze, suspicioase, tematoase sau dependente de un membru al familiei.

Diagnosticarea dementei

Medicul specialist va analiza cu atentie istoricul pacientului, realizand, totodata, examinari fizice si teste de natura cognitiva. De la caz la caz, expertul este cel care poate decide efectuarea de verificari si analize suplimentare: 

• analize de sange si urina; 
• radiografii ale toracelui; 
• scanarea CT a creierului; 
• electroencefalograma; 
• analiza lichidului spinal. [2]

Testele de natura cognitiva se concentreaza pe: 

• atentie; 
• orientare; 
• memorie; 
• determinare;
• abilitati lingvistice
• abilitati motorii. [2] 

Optiuni de tratament pentru dementa

Aproximativ 20% din totalurile cauzelor pentru dementa sunt reversibile. In acest context, medicii specialisti vor recomanda un tratament pentru abordarea acestor factori determinanti. Daca exista cauze cu un caracter ireversibil, tratamentul pentru dementa se concentreaza pe gestionarea simptomelor, in special, a celor de natura emotionala. [2]

Mai multe simptome ale dementei, precum si problemele de comportament specifice, se pot aborda in stadiile incipiente prin metode de lucru non-medicamentale, precum: 

Ergoterapia 

Ergoterapia, cunoscuta si sub denumirea de terapie ocupationala, are un rol important in deprinderea comportamentului de adaptare. Scopul ergoterapiei este prevenirea accidentelor si pregatirea pentru stadiile avansate ale dementei. [1]

Modificarea factorilor din mediul inconjurator

Expunerea la un nivel al poluarii fonice mai redus ii permite persoanei cu dementa sa se concentreze mult mai bine. De asemenea, se recomanda eliminarea din spatiul respectiv a unor obiecte ce pot afecta siguranta acesteia (ex: obiectele taietor-intepatoare). Sistemele de monitorizare, instalate in casa unei persoane cu dementa senila, pot fi deosebit de utile. [1] 

Simplificarea sarcinilor de zi cu zi

Impărțirea sarcinilor zilnice in pasi simplu de urmat, precum si respectarea aceleiasi rutine, ajuta la reducerea nivelurilor de confuzie si agitatie, in cazul persoanelor cu dementa. [1] 

Comunicarea continua cu cei dragi 

Dialogul cu o persoana care sufera de aceasta problema medicala trebuie realizat prin contact vizual si propozitii scurte. Gesticularea din timpul vorbirii si indicarea obiectelor despre care se vorbeste sunt, de asemenea, utile. [1]

Dansul, pictura, gradinaritul, cantatul, precum si alte activitati recreationale simple, pot sustine relatia dintre pacient si persoanele de sprijin. Suportul oferit in timpul realizarii acestora poate stimula puterea de concentrare. [1]

Realizarea de exercitii fizice 

In cazul persoanelor cu dementa senila, miscarea fizica are rolul de a imbunatati forta, echilibrul si activitatea sistemului cardiovascular. Exercitiile fizice pot reduce, de asemenea, agitatia. [1]

Exista tot mai multe dovezi care atesta faptul ca sportul poate proteja creierul impotriva dezvoltarii simptomelor specifice dementei, in combinatie cu o dieta sanatoasa si un tratament pentru factorii ce cauzeaza bolile cardiovasculare. [1]

De asemenea, unele cercetari arata ca activitatea fizica poate incetini progresia tulburarilor de gandire la persoanele cu boala Alzheimer si poate diminua simptomele depresiei. [1]

Pastrarea la vedere a unui calendar 

Mentinerea la vedere a unui program actualizat poate ajuta persoana cu dementa sa cunoasca programul de sport, orele la care trebuie administrata medicamentatia recomandata de specialist sau zilele de nastere ale celor dragi. [1] 

Pregatirea pentru orele nopții

Se recomanda lasarea unei surse de lumina aprinse in timpul noptii, pentru a se reduce nivelul de confuzie cu care se poate confrunta o persoana cu dementa. De asemenea, spatiul in care aceasta doarme trebuie sa fie cat mai ferit posibil de zgomote. Limitarea cofeinei si realizarea de exercitii fizice in timpul zilei pot reduce nivelul de agitatie nocturna. [1] 

Cum sa abordezi o persoana cu dementa?

Dementa nu este o boala specifica, ci un termen general pentru o serie de afectiuni caracterizate prin deteriorarea cognitiva. Aceasta inseamna ca fiecare persoana cu dementa poate avea simptome diferite si poate reactiona diferit la diferite abordari. 

• Fii calm si rabdator. Intelege ca persoana cu dementa se lupta cu probleme cognitive si poate avea dificultati in a-si exprima gandurile si sentimentele. Incearca sa ramai calm, rabdator si incurajator.
• Simplifica mesajele. Incearca sa comunici in propozitii scurte si simple. Evita sa pui mai multe intrebari odata si da-i timp persoanei sa proceseze informatiile si sa raspunda.
• Fii prezent fizic. Mentine contactul vizual si foloseste limbajul trupului pozitiv pentru a transmite ca esti acolo pentru a ajuta si a sustine.
• Nu contrazice si nu veni cu argumente noi. Daca persoana cu dementa isi aminteste gresit un eveniment, este mai bine sa ii sustii perceptia decat sa incerci sa o corectezi.

Cum poate fi prevenita dementa?

Chiar daca unele tipuri de dementa nu pot fi complet prevenite, adoptarea unui stil de viata sanatos si a unor obiceiuri benefice pentru creier poate reduce riscul aparitiei sau poate incetini progresia simptomelor. Iata principalele recomandari:

Stil de viata sanatos

• Activitate fizica regulata: Exercitiile aerobice, mersul pe jos, inotul sau yoga imbunatatesc circulatia sanguina si oxigenarea creierului, ceea ce contribuie la mentinerea functiilor cognitive. Chiar si 30 de minute pe zi de miscare moderata poate aduce beneficii.
• Dieta echilibrata: Alimentele bogate in antioxidanti, vitamine si minerale (fructe, legume, peste gras, nuci) sustin sanatatea creierului. Dieta de tip mediteranean, cu grasimi sanatoase si reducere a zaharurilor si grasimilor saturate, este asociata cu un risc mai scazut de dementa.
• Somn regulat: Somnul de calitate ajuta la consolidarea memoriei si eliminarea toxinelor din creier. Persoanele care dorm 7-9 ore pe noapte au un risc mai scazut de declin cognitiv.

Menținerea activității sociale și cognitive

• Stimularea mentala: Cititul, jocurile de strategie, invatarea unei limbi straine sau a unui instrument muzical mentin creierul activ si pot intarzia aparitia simptomelor cognitive.
• Activitate sociala: Mentinerea relatiilor cu familia, prietenii sau participarea la grupuri si activitati comunitare ajuta la reducerea stresului si previne izolarea, care poate accelera declinul cognitiv.

Monitorizarea stării de sănătate și controale medicale regulate

• Evaluari medicale periodice: Controlul tensiunii arteriale, al colesterolului, glicemiei si al altor factori de risc cardiovascular este esential, deoarece afectiunile cardiovasculare cresc riscul de dementa vasculara.
• Consulturi neurologice si cognitive: Testele cognitive periodice permit depistarea timpurie a modificarilor mentale si adaptarea masurilor preventive sau terapeutice.
• Gestionarea factorilor de risc: Renuntarea la fumat, limitarea consumului de alcool si controlul greutatii corporale contribuie semnificativ la reducerea riscului de dementa.

Concluzii

Cele mai frecvente simptome ale dementei sunt alterarea memoriei, problemele de comunicare si scaderea capacitatii de a gandi. Nu toate persoanele cu dementa se confrunta cu acelasi set de simptome, acest aspect fiind influentat de cauzele determinante pentru aceasta problema. 

Formele dementei pot afecta in mod diferit functiile congnitive, comportamentale si fizice ale pacientilor. Boala Alzheimer este cel mai des intalnita cauza pentru dementa, fiind o patologie cu un caracter progresiv, ale carei simptome se agraveaza in timp.

Odata ce specialistul stabileste diagnosticul, pe baza evaluarilor specifice realizate, persoanele cu dementa si apropiatii acestora pot evalua optiunile de tratament disponibile, concentrate de cele mai multe ori pe atingerea unei calitati a stilului de viata cat mai ridicate posibil.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

REFERINTE

1. “Dementia.” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research. www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dementia/symptoms-causes/syc-20352013. Published June 17, 2021. Accesat la 28.01.2026 

2. WebMD. “Dementia: Stages, Causes, Symptoms, and Treatments.”, WebMD, www.webmd.com/alzheimers/types-dementia. Published August 31, 2022. Accesat la 28.01.2026

Intrebari frecvente