Hipotiroidismul: Cauze, manifestări și opțiuni de tratament

8. 4. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 7 minute de citit

Hipotiroidismul semnifică o disfuncție a glandei tiroide. Aceasta presupune un deficit de hormoni tiroidieni, fapt care afectează buna funcționare a întregului corp. Îți prezentăm în acest articol informații despre ce este hipotiroidismul, prin ce se caracterizează, ce complicații pot apărea, cum se stabilește diagnosticul și care sunt opțiunile de tratament. De asemenea, poți afla și cine este afectat de această disfuncție.

Ce este hipotiroidismul?

Glanda tiroidă are o formă asemănătoare cu cea a unui fluture și este poziționată la nivelul gâtului, în partea inferioară. Această glandă endocrină produce hormonii tiroidieni care ajung prin sânge în toate țesuturile din organism, contribuind la nivelul optim de energie și la funcționarea adecvată a creierului, a inimii, a mușchilor și a restului organelor.

Hipotiroidismul se caracterizează printr-o disfuncție a glandei tiroide. Acesteia îi scade capacitarea de a produce îndeajuns de mulți hormoni tiroidieni pentru buna funcționare a corpului, motiv pentru care apare hipotiroidismul, care este opusul hipertiroidismului.

Iată ce înseamnă TSH mărit: acesta este hormonul de stimulare tiroidiană care indică hipotiroidismul. Glanda pitulară secretă o cantitate mai mare de TSH cu scopul de a stimula activitatea glandei tiroide în situațiile în care este lentă. Există câteva tipologii de hipotiroidism, clasificate în funcție de mecanismul ce favorizează apariția:

  1. Hipotiroidismul primar (denumit și “periferic”), ce se poate încadra în:
    1. Congenital, din cauza hipoplaziei sau aplaziei glandei tiroide, ori provocat de unele sinteze realizate în mod greșit de hormonii tiroidieni;
    2. Dobândit, de pildă, prin Tiroidita Hashimoto.
  2. Hipotiroidismul secundar (cunoscut și ca “hipofazar”), ce apare pe fondul hipopituitarismului și implică un TSH scăzut;
  3. Hipotiroidism terțiar (se mai numește “hipotalamic”) ce se remarcă prin activitatea redusă sau calitatea scăzută a receptorilor pe care îi au hormonii tiroidieni.

Cauzele hipotiroidismului

De regulă, hipotiroidismul este provocat de o boală preexistentă sau de un tratament medical care a fost administrat anterior și care a cauzat disfuncția tiroidei. Hipotiroidismul se poate clasifica în două părți, în funcție de cauză: permanent sau reversibil.

Hipotiroidismul permanent poate avea următoarele cauze:

  • O boală de tip autoimun. Una dintre cauzele comune ale formei permanente a hipotiroidismului este boala Hashimoto. O alta cauză poate fi, de pildă, tiroidita atrofică.
  • Intervențiile chirurgicale. În urma îndepărtării totale sau parțiale a glandei tiroide se instalează hipotiroidismul.
  • Expunerea la radiații sau urmarea unui tratament bazat pe acest procedeu. În cazul unor persoane diagnosticate cu hipertiroidism se poate administra iod radioactiv, care implică distrugerea totală sau parțială a glandei tiroide, ajungându-se, astfel, la declanșarea hipotiroidismului.
  • Tulburări la nivelul glandei pitulare. 
  • Hipotiroidism congenital.

Hipotiroidismul temporar se caracterizează prin natura reversibilă și poate avea aceste cauze:

  • Tiroidita. Aceasta reprezintă o inflamație a glandei tiroide care este provocată de un atac autoimun sau un virus. Pe o perioadă determinată poate conduce la tireotoxicoză (adică la hormonii tiroidieni ce sunt secretați în exces), fapt ce atrage cu sine hipotiroidismul temporar.
  • Medicația. Unele medicamente pot cauza apariția hipotiroidismului, mai ales la persoanele predispuse genetic la boli tiroidiene de tip autoimun.
  • Consumul excesiv de iod, în cazul celor care au risc ridicat de a dezvolta boli autoimune.
  • Deficitul de iod. 

Semne și simptome

Semnele, simptomele și intensitatea lor pot varia în funcție de persoană. Simptomele hipotiroidismului depind de perioada în care s-a instalat deficitul de hormoni tiroidieni.

Hipotiroidism (TSH mărit) - Simptome:

  • La copii presupune întârzierea dezvoltării fizice, numită și “nanism hipofizar”, și a celei psihice, care este cunoscută și ca “retard mintal”;
  • La adulți are următoarele caracteristici: oboseală de tip cronic, hipertrofia glandei tiroide (“gușa tiroidiană”), unghii fragile, intoleranță la frig, piele uscată, căderea părului, scăderea ritmului cardiac, dereglări hormonale și ale menstruației, constipație, sindromul de tunel carpian, luarea în greutate și pierderea apetitului. 
  • În cazul persoanelor în vârstă se pot observa o creștere a nivelului colesterolului și insuficiența cardiacă, ar putea prezenta dureri musculare și articulare ușoare. Pot apărea și tulburări de comportament (de exemplu, depresie, delir, psihoze), afectarea creierului ce duce la dificultăți în menținerea echilibrului. Numărul simptomelor și impactul lor se resimt diferit. Unele persoane pot avea puține astfel de semne, altele pot resimți mai multe, iar câteva sunt lipsite de simptome clasice.

Complicațiile hipotiroidismului

Complicațiile hipotiroidismului apar în situațiile în care hipotiroidismul nu este tratat corespunzător. Iată care pot fi acestea! 

  • Prezența gușii tiroidiene - glanda tiroidă lentă își va mări volumul pentru a încerca să producă mai mulți hormoni tiroidieni;
  • Dezvoltarea unor afecțiuni de natură cardiacă, pe fondul creșterii colesterolului LDL (“rău”) în sânge;
  • Depresia;
  • Nașterea unui copil cu malformații;
  • Alte complicații pe care le poate avea o persoană cu hipotiroidism netratat: neuropatia periferică, infertilitatea.

Diagnostic

Stabilirea diagnosticului se poate face cu dificultate, din cauza simptomelor variate. Mai întâi, medicul endocrinolog realizează un examen fizic. Medicul poate solicita și investigații paraclinice. Acestea presupun analizele pentru determinarea TSH (hormonului de stimulare tiroidiană), al T4 (tiroxinei totale) și al celei de tip liber (free T4 test) - FT4, care este tiroxina neconjugată. TSH crescut indică hipotiroidismul.

Analizele se mai realizează și asupra anticorpilor de natură anti-tireoperoxidază, al celor anti-TPO și al anti-tireoglobulinei - acestea au rol în stabilirea mecanismelor autoimune ale prezenței hipotiroidismului. Se mai pot cere investigații imagistice.

 Acesta va palpa gâtul pentru a observa ce mărime are glanda tiroidă și va evalua și alți indici de natură fizică, precum căderea părului, păr cu textură aspră, aspect palid, piele uscată sau îngălbenită. De asemenea, ar putea testa reflexele, dacă sunt sau nu întârziate, greutatea, tensiunea arterială și nivelul colesterolului.

Important de reținut: analizele de tiroidă nu sunt incluse în testele care se fac de rutină, ci sunt specifice și se realizează separat. Discută cu medicul de familie dacă suspectezi că ai putea suferi de hipotiroidism sau dacă remarci că prezinți simptome asociate cu el. Acesta îți va da trimitere la un endocrinolog, în vederea consultului și a investigațiilor aferente. 

Opțiuni de tratament pentru hipotiroidism

În cadrul hipotiroidismului de tip permanent, nu există vindecare, dar poate fi ținut sub control prin intermediul unei medicații specifice. Medicamentele sunt bazate pe hormoni ce substituie funcția obișnuită a tiroidei. De regulă, acestea se administrează pe o perioadă nedeterminată.

Nu există tratament naturist în hipotiroidism și nici o dietă anume, deoarece sunt necesari doar hormonii substituenți. Efectele secundare ale acestora sunt rare, la fel și reacțiile alergice, care pot surveni în urma contactului cu unii coloranți utilizați în pastile. Dozele de hormoni substituenți sunt stabilite în funcție de greutate, vârstă și alte afecțiuni sau medicații, dar și pe baza nivelului de gravitate a hipotiroidismului. 

Cine este afectat de hipotiroidism și cum trăiești cu această afecțiune?

Unele categorii de persoane pot fi mai afectate decât altele. Iată cine poate prezenta riscuri mai mari de a dezvolta hipotiroidism:

  • Persoanele cu vârsta de peste 35 de ani, în special cele de sex feminin. 
  • Cele care au suferit intervenție chirurgicală prin care s-a îndepărtat total sau parțial glanda tiroidă.
  • Din cauza expunerii la radiații sau în urma unui tratament ce le implică, unele persoane pot dezvolta hipotiroidism. De pildă, persoanele care sunt tratate pentru limfoame, boala Hodgkin, cancere la nivelul capului și gâtului.

Ai grijă de sănătatea ta și adoptă o dietă echilibrată, pune accentul pe îngrijirea de sezon și folosește suplimente alimentare numai cu acordul medicului. În cazul în care ai simptome care se încadrează în cele specifice hipotiroidismului, discută cu medicul de familie, care îți va da trimitere la cel endocrinolog sau poți merge direct la acesta din urmă. Endocrinologul îți va spune dacă sunt necesare investigații și în ce va consta tratamentul, dacă va fi cazul.

Surse:

  1. https://www.niddk.nih.gov/health-information/endocrine-diseases/hypothyroidism
  2. https://www.healthdirect.gov.au/hypothyroidism
  3. https://medlineplus.gov/hypothyroidism.html