Cum recunoastem simptomele depresiei si cand mergem la medic

17. 4. 2021 · Karina Pana

Depresia este o afectiune greu de suportat si acceptat, din cel putin doua motive: in primul rand, avem multe momente in viata cand ne simtim stresati, obosit, anxiosi. Este greu de spus cand oboseala si anxietatea se transforma in depresie, din punct de vedere medical. In al doilea rand, depresia are un prost renume in societate pentru că este o tulburare mentala si trebuie tratata ca atare. Trebuie spus de la inceput, depresia se poate vindeca. Dar pentru asta, afectiunea trebuie constientizata, inteleasa, acceptata. In plus, trebuie sa existe o colaborare intre pacient si medicul specialist pe de o parte si cei din jurul lui pe de alta parte.

De retinut!

Chiar si pacientii care sufera de depresie intr-o forma grava pot avea perioade in care se simt fericiti si foarte activi.

Iti spunem in acest articol cele mai importante lucruri pe care trebuie sa le cunosti despre depresie, astfel incat sa stii sa gestionezi o asemenea afectiune daca vreodata te va afecta pe tine sau pe cei din jurul tau: ce este depresia, cate tipuri de depresie se cunosc, care sunt simptomele afectiunii, cand trebuie sa mergi de urgenta la medic, cum se trateaza si mai ales cum previi depresia.

Ce este depresia

Depresia este o afectiune a psihicului si a fizicului, in egala masura. Este o afectiune difuză, cel mai adesea pacientul nu poate spune ca sufera de depresie, dar spune ca se simte rau. Abia medicul poate sa discearna daca simptomele resimtite de pacient au acoperire clinica, sau daca adevarata cauza o reprezinta depresia.

Tipuri de depresie

Fara a insista pe acest subiect, trebuie spus ca exista mai multe tipuri de depresie:

  • tulburare depresiva majora;
  • tulburare bipolara;
  • depresia postpartum;
  • tulburare afectiva sezoniera;
  • tulburare disforica premenstruala;
  • depresia atipica.

Cauzele depresiei

Nu intotdeauna cauzele depresiei sunt usor de stabilit, tocmai pentru ca fiecare pacient este diferit si are propriul sau stil sau experienta de viata. Cu toate acestea, specialistii au identificat cateva cauze care se regasesc la cei mai multi dintre pacienti:

  • sexul: femeile prezinta un risc mai mare de a suferi de depresie, acest lucru poate fi explicat si prin dublarea stresului, pe de o parte stresul profesional, pe de alta parte stresul familial, grija fata de propria familie.
  • istoricul de familie: asta nu inseamna ca daca ai avut un parinte care a suferit de depresie te vei confrunta la randul tau cu aceasta afectiune, dar riscul este mai mare.
  • tipul de personalitate: unele personalitati prezinta un risc mai mare de a se confrunta cu manifestari depresive de-a lungul vietii, dar depinde de experienta si de stilul de viata, plus componenta ereditara care joaca un rol semnificativ de asemenea.
  • diferitele afectiuni: pe de o parte sunt boli care pun viata in pericol, cum ar fi cancerul de pilda, sau bolile de inima. Pe de alta parte, este vorba despre boli care se manifesta prin simptome dureroase sau un disconfort crescut, iar aceste manifestari duc, pe termen lung, la depresie, mai ales atunci cand bolnavul nu intrevede o iesire din acea problema.
  • tulburarile psihiatrice: pot fi de asemenea o cauza a depresiei. Este cazul tulburarile bipolare (maniaco-depresive) de exemplu.
  • unele medicamente induc starea de depresie: betablocante, diuretice, analgezice, opioide, corticosteroizi.
  • stresul/supararile foarte mari: pot declansa episoade de depresie puternice. Este normal ca dupa un episod dureros (pierderea locului de munca, divort, moartea unei persoane apropiate) sa vorbesti despre asta si sa fii trist . Dupa un timp insa, in mod normal, ar trebui sa te consolezi si sa accepti ceea ce s-a intamplat. Daca acest lucru nu se intampla, este posibil sa se instaleze un episod depresiv.
  • singuratatea poate fi de asemenea o cauza a depresiei: daca singuratatea este insotita de stres, epuizare fizica si psihica lucrurile se complica si mai mult.
  • consum excesiv de alcool.
  • consum de droguri.
  • fumat.

Factori de risc sociali

Suntem fiinte sociale prin excelenta, iar acest lucru are avantaje si dezavantaje. Unele dintre dezavantaje pot deveni factori declansatori ai depresiei:

  • mediul urban;
  • statutul socio-economic (lipsa unui adapost/lipsa unui job);
  • discriminarea rasiala, etnica, sexuala;
  • conditiile de la locul de munca (epuizare nervoasa, lipsa colaborarii, conditii de munca, sefi imposibili);
  • abuzuri suferite in copilarie.

De retinut!

Retine ca depresia poate aparea si fara un motiv evident, chiar si in conditii de viata indestulatoare si la persoane cu un statut social ridicat. In astfel de cazuri, poate fi vorba despre componenta genetica sau despre tipul de personalitate.

Cum se manifesta depresia

Depresia poate avea manifestari fizice si psihice.

Simptomele fizice ale depresiei

Cei mai multi pacienti care sunt diagnosticati cu depresie reclama dureri cronice, dar si alte manifestari precum:

  • dureri de cap: este probabil cel mai frecvent simptom;
  • dureri de spate;
  • dureri musculare sau articulare;
  • senzatia de gheara in piept/durere in piept;
  • manifestari gastrointestinale;
  • epuizare/oboseala extrema;
  • insomnie/tulburari de somn: ori nu dorm destul, ori dorm prea mult;
  • tulburari de alimentatie: persoana depresiva ori mananca pe fond nervos, ori nu mananca deloc. Oricum, greutatea normala este afectata;
  • ameteli, confuzie;
  • intoleranta la zgomote puternice, sensibilitate la lumina;
  • amorteli in maini si picioare, fara justificare;
  • palpitatii;
  • tulburari menstruale.

Simptomele psihice ale depresiei

  • tristete;
  • indispozitie;
  • pierderea interesului pentru orice fel de activitate;
  • lipsa de energie;
  • pierderea increderii in sine;
  • senzatia ca viata nu are rost/sens;
  • lipsa de concentrare;
  • memorie afectata;
  • oboseala permanenta;
  • schimbarea temperamentului;
  • agresivitate nejustificata;
  • incapacitatea de a te relaxa;
  • Incapacitatea de a lua o decizie.

Cand ar trebui sa te adresezi medicului

 

Este normal sa ai perioade in care te simti epuizat, obosit, anxios, nervos, trist. In mod normal insa, acestea sunt stari episodice, nu ar trebui sa afecteze viata in vreun fel. Cu toate acestea, exista situatii in care starea depresiva se prelungeste si incepe sa afecteze viata. Iata in ce cazuri este bine sa te adresezi medicului:

  • atunci cand starea este mai profunda sau mai indelungata decat in mod normal;
  • daca intervin alte simptome pe care nu le-ai mai experimentat pana acum;
  • daca simptomele par ca se agraveaza in loc sa se amelioreze;
  • daca viata incepe sa-ti fie afectata de aceasta stare (nu mai poti avea activitatile obisnuite, relatiile cu apropiatii sunt afectate);
  • ai impresia ca viata nu mai are sens sau si mai rau, ca esti o povara pentru cei din jur.

Cum se trateaza depresia

Trebuie sa stii ca depresia nu se trateaza cu calmante sau cu somnifere, exista medicamente speciale pentru aceasta afectiune, dar aceste medicamente se dau numai cu prescriptie medicala. Chiar si in cazul in care medicul ti-a recomandat un asemenea tratament:

  • foloseste medicamentele numai conform indicatiilor date de medicul specialist;
  • spune medicului daca mai suferi si de alte afectiuni sau ce alte tratamente urmezi;
  • spune medicului daca apar reactii adverse neobisnuite;
  • respecta intotdeauna dozele prescrise de medic;
  • nu intrerupe medicatia fara recomandarea medicului;
  • du-te la control atunci cand ti s-a recomandat.

Tratamentul impotriva depresiei are trei dimensiuni:

  • pe de o parte este vorba despre eliminarea simptomelor si readucerea pacientului intr-o stare cat mai apropiata de normal (aceasta etapa dureaza intre 9-12 saptamani);
  • pe de alta parte este vorba despre prevenirea recaderilor (tratamentul trebuie facut, cel mai adesea, cel putin 6 luni);
  • in ultimul rand, este vorba despre tratamentul de intretinere care are rolul de a impiedica aparitia unui nou episod depresiv. Aceasta forma de tratament se poate intinde pe o durata de 1-3 ani.

Asadar, tratamentul impotriva depresiei este indelungat si trebuie respectat ca atare.

Antidepresivul, indiferent de numele lui:

  • nu produce efecte durabile;
  • nu rezolva depresia;
  • nu este un somnifer;
  • nu produce dependenta pe perioada administrarii.

Psihoterapia, modalitate de tratament a depresiei

Sunt doua dimensiuni terapeutice in ceea ce priveste psihoterapia:

  • psihoterapia individuala: esentiala in tratarea depresiei. Psihoterapeutul il ajuta pe pacient sa-si inteleaga mai bine gandurile, starile, emotiile, sentimentele;
  • terapia cognitiv-comportamentala: este legata de felul in care persoana interpreteaza situatiile care i se intampla.

Astfel, atunci cand o persoana sufera de depresie, perceptiile si gandurile sale devin distorsionate. Prin intermediul terapiei cognitiv-comportamentale, gandurile si sentimentele negative pot deveni pozitive.

Care este rolul psihoterapeutului

  • arata impactul pe care gandurile si emotiile negative il au asupra noastra.
  • recomanda masuri de imbunatatire a relatiilor cu persoanele din jur.
  • identifica potentialele probleme.
  • ajuta la infruntarea unor greutati.

Sedintele de terapie pot dura mai multe luni, in functie de severitatea depresiei. Cu toate acestea, imbunatatirile se pot vedea chiar si dupa cateva sedinte de terapie.

Exista remedii alternative pentru depresie?

Pana la acest moment nu s-a demonstrat ca in cazul depresiei ajuta cu adevarat remedii precum:

Simptomele depresiei la persoanele varstnice

Depresia este considerata o forma normala a inaintarii in varsta, numai ca foarte putine persoane in varsta ajung sa fie diagnosticate cu depresie, pentru simplul fapt ca seniorii sunt reticenti in a cere ajutor.

Simptomele resimtite de acestia sunt:

Meteosensibilitatea este un semnal de alarma

Meteosensibilitatea nu este considerata o afectiune, dar poate fi considerata un semn clar ca organismul nu functioneaza cum trebuie. Meteosensibilitatea apare in zilele cu vreme inchisa, sau la trecerile bruste de la un anotimp la altul. Meteosensibilitatea este de fapt o reactie de adaptare a organismului. Trecerile de la vara la o toamna ploioasa/iarnă sunt cel mai greu de suportat. De asemenea, femeile sunt mai afectate decat barbatii.

Cauzele meteosensibilitatii

Cele mai importante cauze sunt:

  • schimbarile de luminozitate;
  • schimbarile bruste in ceea ce priveste temperaturile;
  • fluctuatiile de presiune si umiditate;
  • starea noastra de sanatate.

De retinut!

  • Iarna ne afecteaza starea de spirit si buna dispozitie.
  • Cele mai multe afectiuni psihice se declanseaza iarna (inclusiv depresia).
  • Tot iarna se declanseaza tulburarile alimentare.
  • Primavara astenia este foarte puternica.
  • Vara este anotimpul responsabil de apatie (din cauza temperaturilor ridicate).

Cum poti preveni depresia

 

Nu exista modalitati sigure pentru a te feri de depresie. Cu toate acestea, depresia poate fi prevenita sau, in cazul in care totusi apare, se poate manifesta cu o intensitate minima, fara sa afecteze prea mult viata persoanei in cauza. Iata cateva sfaturi din care te poti inspira:

  • Vorbeste despre ceea ce simti cu cei din jur. Exprima-ti sentimentele, frustrarile. Daca plansul te face sa te simti mai bine atunci plangi. Plansul este o modalitate a creierului de a se elibera, de a se vindeca.
  • Fii activ: este important sa-ti aduci aminte ca simplul fapt ca te mentii activ te ajuta sa depasesti starea depresiva. Chiar daca nu ai energie, chiar daca actionezi mai mult mecanic, activitatea te ajuta sa te mentii pe linia de plutire. Totusi, daca vezi ca starea nu dispare de la sine, sau se accentueaza, mergi la medic.
  • Fa sport: nu este nevoie sa fie vorba despre sport de performanta, pot fi plimbari, sedinte de fitness, aerobic, dans, pilates, mers cu bicicleta sau cu rolele in parc. Orice miscare este binevenita.
  • Alimenteaza-te sanatos: adopta o dieta bazata pe fructe si legume, evita grasimile, mancarurile grele, excesul de alcool. Alcoolul este de altfel total contraindicat in astfel de cazuri, ca si drogurile de altfel.
  • Respecta orele de somn: depresia este complicata de lipsa odihnei. Pe cat posibil, incearca sa dormi macar 7 ore pe noapte. Daca nu reusesti, nu folosi imediat somnifere, mai bine incearca sa citesti seara pana iti vine somnul, asculta o emisiune sau uita-te la un film linistitor. Somnul ar trebui sa vina de la sine, asadar nu te stresa foarte mult din aceasta cauza.

Cum ajuti pe cineva despre care crezi ca este deprimat

  • Stai de vorba cu acea persoana.
  • Ajut-o sa vorbeasca despre problemele pe care le are. Daca poti da o solutie este bine, dar este important sa stai de vorba cu ea.
  • Incurajeaz-o sa continue activitatile pe care le face de obicei.
  • Incearca sa afli daca persoana in cauza consuma alcool sau droguri.
  • Incurajeaz-o sa se odihneasca si sa manance sanatos
  • Incurajeaza persoana sa apeleze la ajutor specializat
  • Da-i asigurari ca este o etapa trecatoare si isi va reveni.
  • Daca persoana vorbeste despre moarte sau despre sinucidere ia-o in serios, incearca sa ceri ajutor celor care pot interveni in aceste cazuri.

Este bine sa-ti amintesti ca depresia se poate trata. Multi oameni sufera de depresie si totusi duc o viata normala. Poti apela oricand la ajutor de specialitate, fie pentru psihoterapie, fie pentru un tratament cu medicamente antidepresive. Inainte de a apela insa la medic sau la ofertele din farmacii, mai ales daca depresia nu este in stadii foarte severe, incearca sa rezolvi singur problema, ordonandu-ti viata.

Important de retinut!

Informatiile din acest articol nu tin loc de consult medical specializat. Recomandarile medicale (daca exista) au scop informativ. Concluziile si referintele pot varia de la un pacient la altul si depind de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate si de alti factori. Tocmai de aceea, aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat. Nu ezita sa mergi la medic pentru consult si indrumare, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Surse suplimentare de informare:

Healthline, „Everything you want to know about depression”: https://www.healthline.com/health/depression

MedicalNewsToday, „What is depression and what can I do about it”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/8933

NHS, „Treatment - Clinical depression”: https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/clinical-depression/treatment/

National Institute of Mental Health, „Depression”: https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression/index.shtml

HelpGuide, „Depression Treatment”: https://www.helpguide.org/articles/depression/depression-treatment.htm

American Psychiatric Association, „What is depression?”: https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression

Mayo Clinic, „Depression (major depressive disorder)”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/diagnosis-treatment/drc-20356013

National Alliance on Mental Illness, „Depression”: https://www.nami.org/About-Mental-Illness/Mental-Health-Conditions/Depression

NHS, „Depression”: https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/mental-health/depression

Karina Pana