Sindromul de oboseala cronica: Cauze, manifestari si optiuni de tratament

19. 4. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 8 minute de citit
Sindromul de oboseala cronica: Cauze, manifestari si optiuni de tratament

Sindromul de oboseala cronica se mai numeste, in literatura de specialitate, encefalomielita mialgica, sau boala de intoleranta la efort sistemic. In unele cazuri, sindromul de oboseala extrema este considerat un simptom al encefalomielitei mialgice. Despre oboseala cronica se stie ca: 

  • nu poate fi explicata printr-o afectiune; 
  • dureaza cel putin 6 luni; 
  • nu se amelioreaza prin odihna; 
  • in multe cazuri este greu de diagnosticat. Medicul trebuie sa elimine alte cauze atunci cand trateaza un pacient cu sindromul de oboseala cronica

Afectiunea poate afecta pe oricine, dar femeile de 40-60 de ani prezinta un risc mai mare. Nu exista un singur test care sa confirme diagnosticul de oboseala cronica. Pacientul poate avea nevoie de o serie de teste medicale pentru a exclude alte probleme de sanatate cu simptome asemanatoare oboselii cronice. Tratamentul acestei afectiuni se concentreaza pe ameliorarea simptomelor.  

Iata ce trebuie sa stii despre sindromul de oboseala cronica: simptome, cauze, diagnosticare, optiuni de tratament. 

Care sunt manifestarile sindromului de oboseala cronica

Manifestarile sindromului de oboseala cronica pot sa difere de la persoana la persoana, dar cu toate acestea exista cateva simptome care se regasesc la cei mai multi pacienti (6):

  • capacitate redusa de a face fata sarcinilor obisnuite;
  • stare de rau care se instaleaza dupa efort (oboseala, ameteala, dificultate de gandire);
  • tulburari de somn: chiar daca pacientul se simte foarte obosit, nu se poate odihni. Pot aparea vise, sindromul picioarelor nelinistite, spasme musculare, apnee.
  • probleme cu gandirea si memoria: poate fi complicat sa iei decizii, sa te concentrezi pe detalii, sa gandesti sau sa-ti amintesti lucruri. Pacientii descriu aceste stari prin „creier in ceata”.
  • ameteala la ridicarea in picioare: poate fi insotita de tulburari ale vederii (ceata pe ochi, sau aparitia unor pete). 

Persoana care sufera de sindromul de oboseala cronica poate experimenta si alte simptome, sau un disconfort care nu provine dintr-o afectiune sau o alta cauza identificabila (6):

  • dureri musculare;
  • dureri articulare;
  • inflamatie;
  • sensibilitate a ganglionilor limfatici (gat, axile);
  • simptome gastro-intestinale;
  • frisoane;
  • transpiratii nocturne;
  • slabiciune musculara;
  • dificultate respiratorie;
  • batai neregulate ale inimii;
  • iritabilitate;
  • modificari de dispozitie;
  • anxietate/atacuri de panica/depresie;
  • amorteala;
  • febra;
  • tulburari de vedere;
  • tinitus;
  • lipsa apetitului sexual;
  • caderea parului;
  • niveluri ridicate de stres;
  • fluctuatii ale greutatii corporale;
  • dezorientare spatiala;
  • dificultate de a vorbi;
  • dificultate de a merge.

Simptomele sindromului de oboseala cronica pot sa dispara complet (remisiune) si pot reaparea (recidiva). Tocmai acest ciclu remisiune/recidiva poate face foarte dificila gestionarea simptomelor (3). De asemenea, severitatea simptomelor sindromului de oboseala cronica poate fluctua de la o zi la alta (1).  

 Cauzele sindromului de oboseala cronica 

Cauza sindromului de oboseala cronica nu este cunoscuta. Se crede insa ca unii oameni se nasc cu o predispozitie pentru aceasta tulburare, iar aceasta este declansata ulterior de o combinatie de factori. Cei mai importanti factori declansatori sunt (1):

  • infectiile virale: virusurile care pot declansa tulburarea pot fi: Epstein-Barr, virusul herpetic, virusul rubeolic. Inca se mai fac cercetari in acest sens.
  • probleme ale sistemului imunitar: sistemul imunitar al persoanelor care sufera de sindromul de oboseala cronica este de asemenea afectat, dar nici aceasta legatura nu este pe deplin dovedita stiintific.
  • dezechilibre hormonale: s-a observat că persoanele care au sindromul oboselii cronice au niveluri anormale in sange de hormoni produsi de hipotalamus, glande pituitare, sau glande suprarenale.
  • traume fizice sau emotionale: poate fi vorba despre un prejudiciu, o interventie chirurgicala, sau stres emotional.

Factorii de risc ai sindromului de oboseala cronica

Factorii care pot creste riscul de sindrom de oboseala cronica includ:

  • varsta: sindromul poate aparea la orice varsta, inclusiv la copii. Cu toate acestea, cel mai frecvent apare la adultii tineri, pana la cei de varsta mijlocie.
  • sex: femeile sunt diagnosticate cu sindromul de oboseala cronica mult mai des decat barbatii. Este posibil insa ca femeile sa raporteze simptomele mai repede medicului decat o fac barbatii (1). 

Complicaţiile sindromului de oboseala cronica

Cele mai frecvente complicatii ale sindromului de oboseala cronica sunt (1):

  • restrictii privind stilul de viata;
  • izolarea sociala;
  • depresie/anxietate. 

Cand sa apelezi la medic

Oboseala poate fi un simptom al unor afectiuni diferite, sau chiar al unor tulburari psihologice. Se recomanda sa mergi la medic atunci cand suferi de oboseala persistenta, sau in exces (1). Este posibil ca medicul sa-ti adreseze o serie de intrebari precum (2):

  • care sunt simptomele si cand au inceput acestea?
  • daca exista probleme cu memoria sau concentrarea?
  • daca exista probleme cu somnul?
  • cat de dese sunt perioadele de anxietate sau deprimare?
  • daca oboseala afecteaza activitatea cotidiana?

Cum se stabileste diagnosticul sindromului de oboseala cronica

Nu exista un test anume prin care medicul poate stabili diagnosticul de sindrom de oboseala cronica (5). Simptomele acestuia pot fi declansate de:

  • tulburari de somn: medicul poate determina daca odihna este afectata de apnee de somn obstructiva, sindromul picioarelor nelinistite, insomnie.
  • probleme medicale: oboseala cronica este un simptom care poate insoti afectiuni precum: anemie, diabet, hipotiroidism. Testele de laborator pot indica daca este vorba despre aceste afectiuni sau nu. De asemenea, persoanele care au sindrom de oboseala cronica pot avea si alte probleme de sanatate precum: sindromul intestinului iritabil, fibromialgie.
  • probleme de sanatate mintala: oboseala cronica poate fi o consecinta a unor afectiuni precum depresia si anxietatea.

Literatura de specialitate defineste oboseala cronica ca fiind simptomul (2):

  • care este atat de sever incat afecteaza capacitatea de a indeplini activitatile curente;
  • care are un debut brusc;
  • care nu se atenueaza substantial prin odihna;
  • care este agravat de efort fizic, mental, emotional;
  • care dureaza cel putin 6 luni, iar intensitatea acestuia poate fi moderata, substantiala, sau severa.

Tratamentul sindromului de oboseala cronica

Nu exista un tratament pentru sindromul de oboseala cronica. Tratamentul pentru aceasta afectiune se concentreaza pe ameliorarea simptomelor. Astfel, medicul poate recomanda tratarea (2):

  • depresiei: daca aceasta exista. Ameliorarea simptomelor depresiei poate ajuta la imbunatatirea somnului si ameliorarea durerii. Medicul poate recomanda doze mici de antidepresive.
  • intolerantei ortostatice: se pot manifesta simptome precum greata sau starea de lesin. Pot ajuta medicamentele pentru reglarea tensiunii arteriale, sau a ritmului cardiac.  
  • durerii: ibuprofenul poate fi de ajutor.

Strategia terapeutica in cazul sindromului de oboseala cronica poate fi completata de:

  • consiliere psihologica: poate ajuta la gestionarea anxietatii, depresiei.
  • ameliorarea problemelor cu somnul: medicul poate recomanda evitarea cofeinei, sau schimbarea rutinei de culcare.
  • efectuarea exercitiilor zilnice: este adevarat ca exercitiile fizice intense pot duce la agravarea simptomelor oboselii cronice, dar pe de alta parte mentinerea activitatilor fizice este indicata. Exercitiile fizice incep cu o intensitate scazuta.

Sunt si alte masuri pe care le poti lua pentru a ameliora sindromul de oboseala cronica (3):

  • elimina din alimentatie zaharul, alimentele prajite, carnea procesata. Zaharul poate creste temporar energia, dar ulterior agraveaza oboseala.
  • hidrateaza-te: hidratarea este importanta pentru imbunatatirea, sau mentinerea sanatatii.
  • tine un jurnal alimentar si nu uita sa mentionezi simptomele: informatiile pot sa ajute si la stabilirea diagnosticului de catre medic. Noteaza ce mananci si urmareste cum te simti.
  • elimina din alimentatie glutenul si alimentele bogate in carbohidrati. Poate ajuta daca nutritionistul recomanda o dieta adaptata nevoilor tale. Pot ajuta mesele mai mici si mai frecvente. 
  • nu fa abuz de cofeina: cofeina poate da un sentiment fals de energie. Aportul de cofeina nu trebuie sa afecteze somnul. 
  • nu ocoli legumele si fructele proaspete: sunt pline de nutrienti si au beneficii foarte importante pentru sanatate.

Este si un alt aspect care trebuie avute in vedere: alimentatia este foarte importanta in cazul oboselii cronice. Nu exista dieta specifica pentru oboseala cronica, dar ajuta dieta echilibrata, sanatoasa, ca parte esentiala a planului de tratament. Trebuie sa discuti cu medicul specialist inainte de a face orice modificari in dieta, sau de a adauga suplimente alimentare (3). Suplimentele alimentare nu inlocuiesc stilul de viata sanatos si nici regimul alimentar echilibrat. Suplimentele alimentare trebuie administrate in baza indicatiilor medicale. Administrarea suplimentelor alimentare in exces sau in lipsa unei informari corecte poate fi daunatoare sanatatii. 

Ce trebuie sa retii despre sindromul de oboseala cronica

Simptomele sindromului de oboseala cronica includ:

  • senzatia de oboseala epuizanta.
  • starea de oboseala care persista chiar si dupa odihna.
  • recuperarea dupa o activitate fizica care dureaza mai mult.
  • tulburari ale somnului.
  • probleme cu gandirea, memoria si concentrarea.
  • dureri musculare/articulare, cefalee, ameteli.

Simptomele sindromului de oboseala cronica sunt similare simptomelor altor boli. Este important sa consulti medicul, singurul care poate stabili un diagnostic corect (4).

Tratamentul sindromului de oboseala cronica are ca scop ameliorarea simptomelor. Tratamentul depinde de severitatea simptomelor si poate include:

  • terapia cognitiv comportamentala;
  • medicamente pentru controlul simptomelor (dureri, tulburari de somn);

Important de retinut

Acest articol are doar un scop informativ. Informatiile furnizate nu sunt destinate sa inlocuiasca sfaturile medicale profesionale, diagnosticul sau tratamentul medical.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

  1. Mayo Clinic, „Chronic fatigue syndrome”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-fatigue-syndrome/symptoms-causes/syc-20360490
  2. Mayo Clinic, „Chronic fatigue syndrome”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-fatigue-syndrome/diagnosis-treatment/drc-20360510
  3. Healthline, „CFS (Chronic Fatigue Syndrome)”: https://www.healthline.com/health/chronic-fatigue-syndrome#:~:text=Chronic%20fatigue%20syndrome%20(CFS)%20is,exertion%20intolerance%20disease%20(SEID).
  4. NHS, „Myalgic encephalomyelitis or chronic fatigue syndrome (ME/CFS)”: https://www.nhs.uk/conditions/chronic-fatigue-syndrome-cfs/
  5. Centers for Disease Control and Prevention, „Myalgic encephalomyelitis/Chronic Fatigue Syndrome (ME/CFS)”: https://www.cdc.gov/me-cfs/index.html
  6. Medical News Today, „What to know about chronic fatigue syndrome”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/184802