Anevrismul cerebral: cauze, manifestari si optiuni de tratament

30. 9. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 8 minute de citit
ilustratie digitala a creierului uman

In fiecare an, aproape 500.000 de oameni isi pierd viata din cauza rupturii unui anevrism cerebral. Jumatate dintre acestia au sub 50 de ani.[5] Anevrismul cerebral se poate dezvolta la oricine si la orice varsta, de multe ori fara ca persoana afectata sa aiba vreun simptom. Desi nu toate anevrismele se rup, cand acest lucru se intampla, se produce o hemoragie ce poate provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi un accident vascular cerebral hemoragic, leziuni cerebrale, coma, chiar si moartea.[3] Continua sa citesti pentru a afla cum se manifesta un anevrism cerebral, care sunt semnalele de alarma pe care nu ar trebui sa le ignori niciodata si ce optiuni de tratament exista! 

Ce este anevrismul cerebral

Anevrismul cerebral reprezinta o dilatare anormala a arterelor cerebrale, aparuta ca urmare a slabirii peretilor vaselor de sange. Poate aparea oriunde in creier, dar de cele mai multe ori se formeaza in spatiul subarahnoidian, adica zona dintre creier si tesutul care il acopera. Dimensiunea sa poate varia intre cativa milimetri si cativa centrimetri.[2] 

Majoritatea anevrismelor cerebrale, in special cele mici, nu provoaca probleme, fiind adesea depistate doar in urma unei investigatii imagistice pentru o alta afectiune. Uneori insa, acestea se rup si provoaca hemoragii in spațiul dintre craniu si creier (hemoragie subarahnoidiana) sau in interiorul creierului (hemoragie intracerebrala). Oricare dintre noi poate avea un astfel de anevrism, dar sunt mai frecvent intalnite in randul adultilor cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani, in special al femeilor.[3]

Cauzele anevrismului cerebral

Cauzele exacte care duc la dezvoltarea anevrismelor cerebrale nu sunt intotdeauna clare. Ceea ce se stie este ca ele tind sa se formeze la nivelul unei bifurcatii arteriale (punctul unde se divid si se ramifica vasele de sange), deoarece aceste zone sunt mai slabe.[3]

Factori de risc

Chiar daca nu se stiu intotdeauna cauzele care duc la formarea anevrismelor cerebrale, au fost identificati factorii care pot contribui la slabirea peretilor arteriali. Unii sunt mosteniti, altii se dezvolta in timp. Lista acestora include: 

  • tulburari genetice ale tesutului conjunctiv care slabesc peretii arteriali (ex:  sindrom Ehlers-Danlos); 
  • boala polichistica renala; 
  • coarctatia de aorta; 
  • malformatii arterio-venoase cerebrale; 
  • antecendente familiale de anevrism cerebral (in special la rude de gradul I - copii, frati sau parinti); 
  • hipertensiunea arteriala netratata
  • fumatul; 
  • consumul de droguri; 
  • consumul excesiv de alcool; 
  • varsta (peste 40 de ani). 

Alti factori de risc, mai putin comuni, sunt:

  • traumatismele craniene; 
  • tumorile cerebrale; 
  • infectia peretelui arterial.[1][3]

Tipuri de anevrism cerebral

Exista 3 tipuri diferite de anevrisme cerebrale: 

  • Anevrismul cerebral sacular - are forma unui sac si este atasat de o artera principala sau de una dintre ramificatiile acesteia; este cea mai comuna forma de anevrism cerebral, apare in special la adulti si se gaseste de obicei pe arterele de la baza creierului. 
  • Anevrismul cerebral fusiform - se prezinta sub forma unei umflaturi ce se dezvolta pe toate partile arterei si este rar intalnit.
  • Anevrismul cerebral micotic - apare ca urmare a unei infectii care poate afecta uneori arterele din creier, slabind peretele acestora.

Anevrismele cerebrale mai pot fi clasificate si dupa dimensiune. In functie de acest criteriu, pot fi: 

  • mici - au diametrul mai mic de 11 mm; 
  • mari - au intre 11 si 25 de mm; 
  • gigante - au peste 25 de mm.[3]

Simptomele anevrismului cerebral

femeie cu mana la cap, durere de cap

In general, anevrismele cerebrale provoaca simptome doar daca sunt foarte mari sau se rup. In cazul unui anevrism cerebral nerupt, simptomele apar atunci cand, din cauza dimensiunii sale, acesta exercita presiune pe tesuturi si nervi si pot include: 

Daca anevrismul se rupe, de obicei, primul simptom care apare este durerea de cap brusca si severa; alte simptome ce pot aparea in cazul unui anevrism cerebral rupt sunt: 

  • vedere dubla; 
  • greata; 
  • varsaturi; 
  • senzatia de gat intepenit; 
  • sensibilitate la lumina; 
  • convulsii; 
  • pierderea constientei; 
  • stop cardiac.[3]

Diagnosticul anevrismului cerebral

In cazul in care prezinti simptome precum cele mentionate mai sus, ti se pot face mai multe teste pentru a determina daca s-a produs o hemoragie subarahnoidiana sau daca ai avut un alt tip de accident vascular cerebral. Lista acestora include: 

  • Tomografia computerizata - este o investigatie imagistica ce foloseste razele  X pentru a produce imagini 2D ale creierului; de obicei, este primul test la care se apeleaza atunci cand se banuieste existenta unei anevrism cerebral.
  • Analiza lichidului cefalorahidian - poate detecta prezenta celulelor rosii din sange in lichidul cefalorahidian (lichidul din jurul creierului si coloanei vertebrale). Cel mai adesea, pentru recoltarea lichidului cefalorahidian, se va efectua o punctie lombara. 
  • RMN - foloseste unde radio generate de computer si un camp magnetic pentru a crea imagini detaliate bidimensionale si tridimensionale ale creierului si a determina daca a existat sangerare in creier.
  • Angiografia cerebrala - presupune introducerea unui cateter (un tub subtire si flexibil) intr-o artera mare, ghidarea acestuia sub control radioscopic pana la nivelul vaselor de sange din creier si injectarea unei substante de contrast ce permite vizualizarea arterelor folosind raze X, cu ajutorul unui aparat special numit angiograf. Pot fi astfel depistate blocajele de la nivelul arterelor, dar și zonele slabite. De obicei, aceasta investigatie este utilizata atunci nu se pot obtine suficiente informatii in urma altor teste.[1][3]

Complicatiile anevrismului cerebral

Un anevrism rupt poate cauza complicatii grave, inclusiv: 

  • resangerare; 
  • hiponatremie (scaderea nivelului de sodiu din sange); 
  • hidrocefalie (acumularea de lichid cefalorahidian in creier); 
  • vasospasm (contractia arterelor din creier, care limiteaza fluxul sangvin in zonele vitale ale creierului);
  • convulsii.[3]

Optiuni de tratament pentru anevrismul cerebral

doctor care se uita la creierului unui pacient

Nu toate anevrismele cerebrale necesita tratament. In cazul anevrismelor nerupte este suficienta, de obicei, monitorizarea acestora; depinde insa de tipul, dimensiunea si localizarea anevrismului, riscul de rupere, varsta si gradul de sanatate a persoanei afectate, istoricul medical personal si familial, dar si riscurile tratamentului.

Atunci cand acesta este necesar, exista mai multe optiuni de tratament pentru anevrismul cerebral. 

Tratament chirurgical deschis 

Cliparea anevrismului este o procedura ce presupune intreruperea fluxului de sange catre acesta prin localizarea vaselor de sange care il alimenteaza si plasarea unui clip metalic minuscul pe gatul anevrismului. Pentru a avea acces la anevrism si vasele de sange care il alimenteaza, medicul va efectua o craniotomie (va indeparta o portiune a craniului). In general, aceasta procedura s-a dovedit a fi foarte eficienta, in functie si de localizarea, dimensiunea si forma anevrismului. 

Tratament endovascular 

Mai putin invaziva decat cliparea, embolizarea anevrismului cerebral presupune introducerea unui cateter pana la anevrism si inserarea unui dispozitiv numit coil care va il va umple, blocand astfel, total sau partial, fluxul sangvin catre anevrism, ceea ce il va impiedica sa creasca sau sa se rupa. Anevrismele tratate astfel pot recidiva uneori, ceea ce inseamna ca ar putea fi necesar ca aceasta procedura sa fie repetata de mai multe ori in cursul vietii. 

O alta metoda de a devia fluxul sangvin departe de anevrism este de a introduce un stent mic in artera. Aceasta procedura este folosita mai des in cazul anevrismelor mari sau a celor care nu pot fi tratate prin alte metode.  

Tratament medicamentos 

In unele cazuri, pentru gestionarea simptomelor si reducerea complicatiilor se va recomanda tratament medicamentos. Acesta poate include: 

  • medicamente anticonvulsivante - pentru a preveni convulsiile cauzate de un anevrism rupt; 
  • blocante ale canalelor de calciu - pot contribui la reducerea riscului unui accident vascular cerebral prin vasospasm; 
  • analgezice - pentru a ameliora durerile de cap.[1][3]

Masuri de preventie a anevrismului cerebral

Anevrismele cerebrale nu pot fi prevenite intotdeauna, dar renuntarea la fumat poate contribui la scaderea riscului dezvoltarii acestora. Poate ajuta, de asemenea, si reducerea valorilor tensiunii arteriale. Pentru a face asta: 

  • Adopta o dieta sanatoasa si echilibrata, bogata in fructe si legume, si incearca sa reduci consumul de sare! 
  • Consuma alcool cu moderatie! 
  • Tine-ti greutatea sub control! 
  • Fa miscare in mod regulat! 
  • Redu consumul de bauturi cu cafeina![4]

Oricine, indiferent de varsta sau sex, poate avea un anevrism cerebral fara a avea vreun simptom. Prognosticul depinde de varsta si gradul tau de sanatate, afectiunile neurologice preexistente, localizarea anevrismului, gradul de sangerare si resangerare, dar si de cat de repede se intervine pentru tratarea acestuia si daca tratamentul are sau nu succes. 

In circa 25% dintre cazurile de ruptură a anevrismului, decesul survine in primele 24 de ore; in alte 25% dintre cazuri, acesta survine in decurs de 6 luni, pe fondul complicatiilor aparute. Din cauza hemoragiei subarahnoidiene, unele persoane pot ramane cu  leziuni neurologice permanente; altele se recupereaza cu o diazabilitate mica sau deloc.[3] 

Cu cat anevrismul este diagnosticat si tratat mai repede, cu atat mai mult cresc sansele de recuperare completa. Daca ai simptome ale unui anevrism cerebral, este foarte important sa te prezinti cat mai repede la medic, in special daca unul dintre acestea este durerea de cap brusca si severa. Medicul este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si sa stabileasca planul de tratament corespunzator. 

Bibliografie: 

  1. “Brain Aneurysm - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/brain-aneurysm/symptoms-causes/syc-20361483. Accessed 27 Sept. 2022.
  2. “Cerebral Aneurysm – Symptoms, Diagnosis and Treatments.” Aans.org, 2022, www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Cerebral-Aneurysm. Accessed 27 Sept. 2022.
  3. “Cerebral Aneurysms Fact Sheet | National Institute of Neurological Disorders and Stroke.” Nih.gov, 2018, www.ninds.nih.gov/cerebral-aneurysms-fact-sheet#2. Accessed 27 Sept. 2022.
  4. NHS Choices. Prevention - Brain Aneurysm. 2022, www.nhs.uk/conditions/brain-aneurysm/prevention/. Accessed 27 Sept. 2022.
  5. “Statistics and Facts - Brain Aneurysm Foundation.” Brain Aneurysm Foundation, 5 May 2021, www.bafound.org/about-brain-aneurysms/brain-aneurysm-basics/brain-aneurysm-statistics-and-facts/. Accessed 27 Sept. 2022.