Accident vascular cerebral: Cauze si simptome ale infarctului cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC), sau infarctul cerebral, are loc atunci cand o parte a creierului nu mai este alimentata cu sange, fie partial, fie total. Acest lucru inseamna ca tesutul cerebral nu mai primeste oxigen sau nutrienti. In lipsa acestora, celulele se deterioreaza sau mor in numai cateva minute, iar acest fenomen afecteaza capacitatile controlate de acea zona a creierului: memorie, controlul muschilor. De asemenea, se poate instala paralizia, amorteala fetei, a bratelor sau picioarelor.

Cuprins:

  1. Ce faci daca banuiesti ca o persoana a suferit un accident vascular cerebral
  2. Tipuri de accidente vasculare cerebrale
  3. Factori de risc ai accidentului vascular cerebral
  4. Cauzele AVC
  5. Simptomele AVC
  6. Metode de diagnostic pentru AVC
  7. Cum previi accidentul vascular cerebral

Nu toti pacientii care sufera un accident vascular cerebral sunt afectati la fel. Severitatea depinde foarte tare de localizarea zonei afectate si de gravitatea accidentului. O persoana care a suferit un accident vascular cerebral minor poate avea consecinte minore (un brat sau un picior amortit). Accidentele vasculare cerebrale majore au consecinte mult mai grave (incapacitatea de a vorbi, paralizie permanenta pe o parte a corpului). Unii pacienti se recupereaza complet in urma unui accident vascular cerebral, dar cei mai multi vor ramane cu un tip de dizabilitate pentru tot restul vietii.

Ce faci daca banuiesti ca o persoana a suferit un accident vascular cerebral

Un accident vascular cerebral este o afectiune foarte grava. Boala necesita ingrijire de urgenta, pentru ca provoaca leziuni cerebrale de lunga durata, invaliditate sau chiar moarte.

Daca presupui ca tu sau altcineva din preajma ta a suferit un AVC, iata ce trebuie sa faci:

  • Suna de urgenta la 112: daca este vorba despre tine, nu urca la volan, solicita imediat ambulanta pentru a se putea interveni medical chiar si in drum spre spital. Fiecare minut este important. Daca nu poti suna, pune pe altcineva sa sune, iar tu ramai calm in timp ce astepti ajutorul de urgenta.
  • Asigura o pozitie confortabila: daca altcineva din preajma ta are un accident vascular cerebral, fii sigur ca sta intr-o pozitie sigura si confortabila. Persoana ar trebui sa stea pe o parte, cu capul usor inaltat si sustinut.
  • Verifica daca respira: daca nu respira, poti efectua resuscitarea cardiorespiratorie. Daca are dificultati de respiratie, asigura-te ca nu este jenat de o cravata sau esarfa.
  • Vorbeste calm, linistit.
  • Acopera persoana cu o patura pentru a-si pastra caldura.
  • Nu ii da nimic de mancat sau baut pentru a nu exista riscul sa se inece.
  • Daca persoana reclama o slabiciune a membrelor, n-o misca.
  • Observa cu atentie persoana pentru a vedea eventualele schimbari.

In cazul in care suspectezi o alta persoana ca a suferit un accident vascular cerebral, fa rapid testul FAST pentru a afla ce simptome te pot face sa te gandesti la accidentul vascular cerebral:

F - Face (Fata): cere persoanei sa zambeasca. Fata este asimetrica sau gura e cazuta intr-o parte?

A - Arms (Brate): cere persoanei sa ridice ambele brate deasupra capului. Unul dintre ele ramane inert sau mai jos decat celalalt?

S - Speech (Vorbire): cere persoanei sa repete o fraza simpla. Nu intelegi ce spune sau vorbeste ciudat?

T - Time (Timp): In cazul unui AVC, fiecare minut conteaza. Asigura-te ca spui operatorului de la ambulanta despre simptome si cand s-a produs accidentul. Precizeaza daca persoana a cazut sau s-a lovit la cap.

Tipuri de accidente vasculare cerebrale

Exista doua tipuri de accidente vasculare cerebrale:

Accident vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral ischemic este cauzat de un blocaj (cheag de sange) care impiedica alimentarea cu sange a creierului. Cele mai multe accidente vasculare cerebrale sunt ischemice (circa 87% din toate accidentele vasculare cerebrale).

Accidentul vascular ischemic poate fi de doua feluri:

  • Atac vascular cerebral embolic: are loc atunci cand un cheag se formeaza cel mai adesea in inima si ajunge in vasele de sange. Sau cand o acumulare de colesterol, grasime sau alte substante din artere se rup si se deplaseaza in vasele de sange. Respectiva acumulare poate ajunge sa blocheze un mic vas de sange din creier, iar atunci cand acest lucru se intampla, circulatia sangelui este intrerupta in zona cerebrala respectiva.
  • Atac vascular cerebral trombotic: cauza lui o reprezinta tot un cheag de sange care ajunge in creier, numai ca de data asta se formeaza un cheag sau un blocaj intr-o artera care transporta sange prin creier. Celulele creierului incep sa moara, pentru ca fluxul sanguin este blocat.

Accident vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic poate fi cauzat de spargerea unui anevrism cerebral. Sangele care se acumuleaza provoaca o presiune asupra celulelor si tesuturilor din creier. Exista doua tipuri de accident vascular cerebral hemoragic:

  • AVC hemoragic intracerebral: un vas de sange din interiorul creierului se sparge, iar sangele se aduna in tesutul cerebral inconjurator (aceasta este hemoragia intracerebrala). Tensiunea arteriala ridicata si imbatranirea vaselor de sange sunt cele mai frecvente cauze ale acestui tip de AVC. Uneori, accidentul hemoragic intracerebral poate fi cauzat de o malformatie arterio-venoasa (MAV). MAV este o afectiune genetica, o conexiune anormala intre artere si vene care apare fie in creier, fie in coloana vertebrala. Atunci cand MAV apare in creier, vasele de sange se pot sparge si sangera. Cauza MAV este neclara, dar odata diagnosticata, aceasta poate fi tratata cu succes.
  • Accident vascular cerebral hemoragic subarahnoidian: acesta implica sangerare in zona dintre creier si tesutul care acopera creierul (spatiul subarahnoidian). Cauza acestui tip de accident vascular cerebral este un anevrism spart, cel mai adesea.

Accident vascular cerebral tranzitor

Pe langa accidentul vascular cerebral ischemic si accidentul vascular cerebral hemoragic, mai exista o forma de accident vascular cerebral, tranzitor.

Accidentele vasculare cerebrale tranzitorii (AIT) apar atunci cand exista o intrerupere temporara a fluxului sanguin catre creier, cauzata de ingustarea unei artere sau de un cheag de sange care se dizolva rapid. Simptomele unui AIT pot dura de la cateva minute la cateva ore, dar daca dureaza mai mult de 24 de ore aceasta afectiune este diagnosticata ca fiind un accident vascular cerebral. Un AIT creste riscul de a suferi in viitor un accident vascular cerebral, este un avertisment ca un AVC sever ar putea urma.

Factori de risc ai accidentului vascular cerebral

Un accident vascular cerebral intrerupe fluxul de sange intr-o zona a creierului. Poate fi fatal, dar de asemenea riscurile pot fi reduse.

Factorii de risc ai atacului vascular cerebral sunt de doua feluri:

  • cei ce au la baza o boala sau un stil de viata nesanatos;
  • cei care nu pot fi preveniti.

Factori de risc ce au la baza o boala sau un stil de viata nesanatos

Unii dintre acesti factori de risc au legatura cu stilul de viata, ceea ce inseamna ca pana la urma toata lumea poate reduce riscul de a avea un accident vascular cerebral. Iata care sunt cei mai importanti factori ai riscului de accident vascular cerebral:

Hipertensiune arteriala

Tensiunea arteriala crescuta este cel mai important factor de risc pentru accident vascular cerebral si se refera la presiunea din interiorul arterelor.

Diabet

Nu exista tratament impotriva diabetului, dar acesta poate fi tinut sub control cu ajutorul medicamentelor si al unei diete adecvate. Un nivel adecvat de zahar in sange reduce aparitia altor complicatii (atac de cord, accident cerebral, leziuni nervoase).

Colesterol crescut

Colesterolul este o substanta asemanatoare grasimilor si este produsa de corpul uman. Are rolul ei in organism, dar poate fi o problema atunci cand nivelul din sange este prea mari. Colesterolul din sange formeaza o substanta (aterom) care se lipeste de peretii arterelor si poate conduce la ateroscleroza (ingustarea si intarirea arterelor). Daca se blocheaza o artera care duce la creier, se poate declansa un accident vascular cerebral.

Afectiuni cardiace

Pacientii care au boala cardiaca coronariana, angina pectorala sau care au suferit atac de cord din cauza aterosclerozei prezinta de doua ori mai mare riscul de a avea un atac vascular cerebral decat cei care nu au aceste afectiuni.

Boala arteriala periferica

Este vorba despre ingustarea vaselor de sange din cauza acumularii placii in peretii arterelor.

Boala arteriala carotida

Pericolul este reprezentat de ingustarea vaselor de sange in partea din spate a gatului, din cauza acumularii de placi.

Fibrilatie atriala

Bataile neregulate ale inimii determina un flux sanguin scazut. In aceste conditii, cheaguri de sange se pot forma si pot ajunge la creier.

Boala celulara Sickle

Un tip de celule rosii se lipesc de peretii vaselor de sange si blocheaza fluxul de sange la creier.

Antecedente de atac ischemic tranzitor

Antecedente personale de atac ischemic tranzitor (AIT) pot fi de asemenea un factor de risc pentru producerea unui accident vascular cerebral.

Fumat

Nicotina si monoxidul de carbon din fumul de tigara accelereaza procesul de ateroscleroza. De asemenea, exista mai multe sanse de a se forma cheaguri, pentru ca fumatul ingroasa sangele.

Supraponderabilitatea

Excesul de grasime din organism poate conduce la un flux sanguin realizat cu dificultate si la potentiale blocaje. Mai mult decat atat, supraponderabilitatea poate contribui la hipertensiune arteriala si un nivel ridicat al colesterolului. Este bine sa-ti mentii greutatea sub control, iar daca nu poti, apeleaza la un medic sau la un nutritionist.

Stresul

Stresul acumulat la locul de munca poate fi un risc pentru aparitia de accidente vasculare cerebrale.

Factori de risc care nu pot fi preveniti

Exista si factori de risc care nu au la baza o boala sau un stil de viata nesanatos:

Varsta inaintata

Accidentul vascular cerebral afecteaza oamenii indiferent de varsta. Cu cat varsta este mai inaintata, cu atat riscul este mai mare. Exista modalitati prin care se poate creste imunitatea la persoanele in varsta.

Sex

Femeile prezinta un risc mai mare de accident vascular cerebral decat barbatii, din cauza pilulelor contraceptive, a sarcinilor si a tratamentelor hormonale.

Rasa

Afro-americanii prezinta un risc mai mare de deces si handicap in urma unui accident vascular cerebral decat caucazienii.

Ereditate

Persoanele care au rude apropiate cu accident vascular cerebral prezinta un risc mai mare de a suferi de aceasta afectiune.

Accident anterior

Persoanele care au avut un accident vascular cerebral prezinta un risc mai mare de a avea un alt accident vascular cerebral.

Cauzele AVC

Un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o artera blocata (accident vascular cerebral ischemic) sau de scurgerea/ruperea unui vas de sange (accident vascular hemoragic).

Accident vascular ischemic

Cele mai multe accidente vasculare cerebrale sunt accidente ischemice. Acestea apar cand arterele din creier devin inguste sau blocate si determina un flux sanguin redus. Cele mai frecvente accidente ischemice sunt:

Infarct trombotic

Un accident vascular cerebral trombotic apare cand se formeaza un cheag de sange (tromb) intr-una din arterele care alimenteaza creierul cu sange. Cheagul poate fi cauzat de depunerile grase acumulate in artere si determina un flux sanguin redus (ateroscleroza).

Embolism vascular cerebral

Apare atunci cand un cheag de sange se formeaza departe de creier si ajunge in sange, depunandu-se in arterele cerebrale. Acest tip de cheag se numeste embolus.

AVC hemoragic

Apare atunci cand un vas de sange din creier se sparge. Aceste evenimente pot fi provocate de:

  • Hipertensiune arteriala;
  • Suprasolicitare cu anticoagulante;
  • Anevrisme;
  • Malformatii arterio venoase;

Simptomele AVC

Simptomele unui accident vascular cerebral diferita de la pacient la pacient, in functie de zona din creier care este afectata de lipsa de oxigen. Simptomele apar brusc, de obicei pe o parte a corpului, pentru ca fiecare parte a creierului afecteaza partea opusa a corpului. Daca sangerarea s-a produs pe partea dreapta, simptomele se vor resimti pe partea stanga.

Iata cateva dintre aceste simptome:

  • Incapacitatea de a controla expresiile faciale;
  • Amorteala;
  • Slabiciune;
  • Furnicaturi;
  • Tulburari de vedere;
  • Confuzie;
  • Modificarea nivelului de constienta;
  • Tulburari de vorbire;
  • Tulburari de intelegere;
  • Vertij;
  • Probleme de echilibru;
  • Dureri de cap intense, aparute brusc;
  • Varsaturi;
  • Dificultatea de a prinde sau de a tine obiecte;
  • Dureri: pot fi cauzate de afectarea reala a tesuturilor sau de deteriorarea nervilor, care apoi trimit mesaje incorecte catre creier;
  • Capacitatea limitata de a efectua activitati fizice sau exercitii;
  • Probleme de inghitire;
  • Probleme de vedere;
  • Depresie
  • Iritabilitate - reactionand la lucruri care in mod normal nu i-ar deranja;
  • Agresivitate - fizica sau verbala;
  • Apatie sau lipsa de motivare;
  • Comportament repetitiv;
  • Dezinhibare - tendinta de a spune si de a face lucruri care sunt inadecvate din punct de vedere social;
  • Impulsivitate - poate include si actiuni bruste si necorespunzatoare din punct de vedere social.

Durata simptomelor este in functie de gravitatea si de severitatea accidentului vascular cerebral. Daca, in urma tratamentului, urmarile accidentului vascular cerebral nu dispar, creierul poate gasi noi cai prin care-si poate recupera functiile. Cu cat dureaza mai mult un simptom, cu atat are mai multe sanse sa se permanentizeze.

Metode de diagnostic pentru AVC

Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru accidentul vascular cerebral, echipa de medici trebuie sa evalueze tipul de accident vascular cerebral si zonele din creier afectate de accidentul vascular cerebral. De asemenea, medicii trebuie sa excluda alte cauze posibile ale simptomelor (tumoare pe creier, o reactie la un medicament).

Pentru a obtine cel mai bun diagnostic si tratament posibil, persoanele afectate trebuie tratate la un spital in termen de 3 ore de la aparitia simptomelor. Iata ce investigatii pot fi facute in vederea stabilirii diagnosticului:

Anamneza pacientului

Diagnosticul clinic al accidentului vascular cerebral este dat dupa efectuarea de catre medic a unui istoric si a unui examen fizic. Este important sa se stie circumstantele care l-au adus pe pacient la spital.

Medicul va dori sa stie daca pacientul a suferit lovituri la cap, sau care este istoricul personal si familial al afectiunilor cardiace, atacului ischemic tranzitor, AVC.

Testele imagistice

Tomografie computerizata (CT) utilizeaza o serie de raze X pentru a crea o imagine detaliata a creierului. Aceasta analiza poate identifica o hemoragie, o tumoare, un accident vascular cerebral si alte afectiuni. Medicii pot injecta un colorant in sange pentru a vedea vasele de sange din gat si creier in detaliu (angiografie computerizata tomografica).

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN)

Un RMN utilizeaza unde radio si magneti pentru a crea o vizualizare detaliata a creierului. Un RMN poate detecta tesutul cerebral afectat de un accident vascular cerebral ischemic si hemoragii cerebrale. Si in acest caz se poate injecta un colorant intr-un vas de sange pentru a vedea arterele si venele.

Ultrasonografia carotidiana

Undele sonore creeaza imagini detaliate ale interiorului arterelor carotide din gat. Acest test arata acumularea de depozite grase (placi) si fluxul de sange in arterele carotide.

Angiograma cerebrala

In acest test, medicul introduce un tub subtire, flexibil (cateter), printr-o mica incizie, de obicei in gat si il ghideaza prin arterele majore si in artera carotida sau vertebrala. Apoi medicul dumneavoastra injecteaza un colorant in vasele de sange pentru a le face vizibile sub imaginea cu raze X. Aceasta procedura ofera o imagine detaliata a arterelor din creier si gat.

Ecocardiograma

O ecocardiograma utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii. O ecocardiograma poate gasi o sursa de cheaguri in inima, care ar fi putut calatori de la inima la creier si cauza accidentul vascular cerebral.

Ecocardiograma transesofagiana

O ecocardiograma transesofagiana poate crea imagini clare si detaliate cu ultrasunete ale inimii si cheagurilor de sange.

Analize de sange

Se pot efectua mai multe teste de sange pentru a afla:

  • cat de repede se incheaga sangele;
  • daca nivelul de zahar din sange este anormal de mare sau scazut;
  • daca substantele chimice critice din sange sunt in afara echilibrului;
  • daca exista o infectie.

Cum previi accidentul vascular cerebral

Un accident vascular cerebral este greu de tratat, daca are loc. Cei mai multi pacienti care au suferit un AVC nu se mai pot recupera complet.

Pe de alta parte, este bine sa stim ca accidentul vascular cerebral poate fi prevenit. Iata cateva metode de prevenire care te pot ajuta sa ai o viata sanatoasa, departe de riscul unui AVC, cu mentiunea ca aceste sfaturi sunt comune cu cele pentru prevenirea bolilor de inima.

Controleaza constant tensiunea arteriala

Asta inseamna sa mentii tensiunea arteriala sub 120 (maxima) cu 80 (minima). Iata cum poti face asta:

  • Redu sarea din dieta la aproximativ jumatate de lingurita/zi.
  • Evita mancarurile bogate in colesterol (inghetata, burgheri, branza grasa).
  • Daca trebuie, ia medicamentele pentru reducerea tensiunii.

Redu nivelul colesterolului

Poti face acest lucru avand o alimentatie sanatoasa, bogata in fructe si legume. O dieta care contine cel putin cinci portii zilnice de fructe sau legume poate reduce riscul de accident vascular cerebral. De asemenea, este foarte utila dieta mediteraneeana, care pune accent pe uleiul de masline, fructe, nuci, legume si cereale integrale. Daca nu reusesti printr-o dieta sanatoasa, medicul iti poate prescrie medicamente pentru reducerea colesterolului.

Tine sub control diabetul

Il poti gestiona cu exercitii fizice, controlul greutatii si medicamente. Prezenta unei cantitati mari de zahar in sange de-a lungul timpului deterioreaza vasele de sange, facand mai probabila formarea de cheaguri in interiorul acestora.

Tine greutatea sub control.

Obezitatea, precum si complicatiile legate de aceasta (inclusiv tensiunea arteriala ridicata si diabetul), cresc sansele unui accident vascular cerebral.

Fa exercitii fizice

Orice fel de miscare iti place, nu pregeta s-o faci. Miscarea te ajuta sa tii greutatea sub control, sa controlezi diabetul si sa reduci stresul. 30 de minute de activitate fizica pe zi (mers pe jos, jogging, mers cu bicicleta) sunt benefice.

Renunta la fumat

Fumatul creste riscul de accident vascular cerebral pentru fumatori si pentru cei expusi fumului.

Consuma alcool cu moderatie

In cazul alcoolului, exista doua aspecte importante. Pe de o parte, consumul de alcool creste riscul de tensiune arteriala ridicata si de accidente vasculare cerebrale. Pe de alta parte, consumul moderat de alcool ajuta la prevenirea AVC ischemic si la tendinta de coagulare a sangelui.

Trateaza apneea obstructiva de somn

Aceasta este o tulburare de somn in care nivelul de oxigen scade in timpul noptii. Netratata, poate avea consecinte nedorite.

Nu consuma droguri ilegale

Cocaina si metamfetaminele sunt factori de risc pentru accidentul vascular cerebral. Cocaina reduce fluxul de sange si poate ingusta arterele.

Cel mai bun mod de a preveni un accident vascular cerebral este sa ai o dieta sanatoasa, sa faci exercitii in mod regulat si sa eviti fumatul si consumul excesiv de alcool. Stilul de viata sanatos creste si imunitatea organismului.

Atenție!
Acest articol este informativ si nu inlocuieste un consult medical specializat.

Surse relevante de informatii:

HealthLine, "Cerebrovascular Accident": https://www.healthline.com/health/cerebrovascular-accident

Medline Plus, "Stroke": https://medlineplus.gov/stroke.html

Medical News Today, "What to know about cerebrovascular disease": https://www.medicalnewstoday.com/articles/184601

Mayo Clinic, "Stroke": https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/symptoms-causes/syc-20350113