Infarct miocardic: simptome, masuri de prim ajutor, recuperare

Ce este infarctul miocardic

Infarctul miocardic este o afectiune grava cauzata de blocarea fluxului sanguin catre muschiul inimii, ceea ce duce la deteriorarea tesutului cardiac. Aceasta problema apare cel mai frecvent din cauza depunerilor de placa in artere, care pot duce la formarea unui cheag de sange. Infarctul miocardic este o urgenta medicala si necesita tratament rapid pentru a preveni complicatiile severe sau decesul. Factorii de risc includ hipertensiunea, colesterolul crescut, fumatul, diabetul si stresul. Recunoasterea simptomelor si interventia rapida pot creste sansele de supravietuire si reduc riscul de complicatii pe termen lung.

Infarct miocardic acut

Infacrtul miocardic acut este una dintre principalele cauze de deces in tarile dezvoltate. In infactul miocardic acut se produce necroza (moartea) tesutului cardiac ca urmare a obstructiei unei atere coronare. Diagnosticul se realizeaza cu ajutorul electrocardiogramei și prin inregistrarea prezentei sau absentei markerilor serologici. 

Tratamentul infarctului miocardic acut consta in administrarea de anticoagulante, betablocante, statine si prin terapie de reperfuzare efectuata fie cu ajutorul medicamentelor fibrinolitice, fie prin bypass coronarian. Conduita de urgente in infarct miocardic depinde de antecedentele pacientului si de rezultatele testelor efectuate. 

Simptomele infarctului miocardic

Simptomele si semnele frecvente de infarct miocardic pot include:

• dureri in piept sau disconfort;
• durere la nivelul bratului, umarului sau gatului;
• ameteli;
• stare oboseala;
• dureri in partea superioara a corpului;
• o senzatie de presiune, durere, epuizare, durere in piept;
• durere care se raspandeste in brate, gat, maxilar sau spate;
• o senzatie de greutate in piept;
• o senzatie de arsura la stomac sau indigestie;
• greata si uneori varsaturi;
• transpiratie;
• dificultati in a respira;
• anxietate asemanatoare unui atac de panica;
• tuse sau respiratie suieratoare, in cazul in care lichidul se acumuleaza in plamani.

Simptomele pot varia ca durata, acestea pot dura cateva zile sau pot aparea brusc.

Se pot dezvolta, de asemenea, urmatoarele:

• Hipoxemia - nivel scazut de oxigen in sange;
• Edemul pulmonar - acumularea de lichid în zona plamanilor;
• Socul cardiogenic - scaderea brusca a tensiunii arteriale, deoarece inima nu poate furniza suficient sange, pentru ca restul corpului sa functioneze in mod adecvat.

Oamenii pot experimenta un amestec de simptome de atac de cord, indiferent de gen. Cu toate acestea, exista diferente specifice barbatilor si femeilor in prezentarea, biologia si rezultatele atacurilor de cord.

Simptome ale infarctului miocardic, la femei

Cel mai frecvent simptom al infarctului miocardic este durerea in piept sau disconfortul în aceasta zona. Femeile sunt mai predispuse sa aiba si alte simptome precum: dificultati de respiratie, greata/varsaturi si durere de spate/maxilar.
Persoanele de sex feminin tind sa fie mai expuse riscului de boli coronariene non-obstructive.
Nivelurile mai ridicate de estrogen pot reduce riscul unui atac de cord. Ca urmare, femeile au un risc mai mare de atac de cord dupa menopauza, decat inainte de aceasta.

Simptome ale infarctului miocardic, la barbati

Cel mai frecvent simptom la barbati este durerea in piept sau disconfortul.
Barbatii sunt mai predispusi sa sufere un infarct miocardic ca urmare a unei rupturi a placii de aterom.

Multe persoane se intreaba cat ai tensiunea cand faci infarct sau la cate batai pe minut faci infarct. Desi hipertensiunea arteriala este un factor de risc important pentru infarctul miocardic, in plina desfasurare a acestuia tensiunea are tendinta de a avea valori normale sau reduse, caci muschiul inimii nu mmai este capabil sa pompeze sangele in mod eficient. Pulsul in infarct poate fi crescut din cauza starii de panica a pacientului si ca urmare a incercarii inimii de a furniza cantitatea necesara de sange catre organele interne. Ce trebuie sa retii este ca tensiunea si pulsul in infarct nu constituie parametri de diagnosticare a infarctului miocardic; acesta se realizeaza pe baza electrocardiogramei si se confirma prin analize de sange specifice.

Cauzele infarctului miocardic

Principala cauza a atacurilor de cord este boala coronariana. Arterele coronare transporta sange incarcat cu oxigen, la inima. Pe peretii arterelor se depun bucati de calciu, grasimi, colesterol sau produsi sanguini. Aceasta depunere de numeste in termeni medicali „placa de aterom”. Procesul de acumulare se numeste ateroscleroza si constituie motivul producerii unui infarct miocardic.

Exista doua tipuri principale de infarct miocardic.

• Infarct miocardic de tip I (transmural) - reprezinta locul in care placa de pe peretele interior al arterei se sparge si elibereaza colesterol si alte substante in sange, ce pot lua apoi forma unui cheag de sange si bloca artera.
• Infarctul miocardic de tip II (subendocardial, non-transmural) - se petrece atunci cand inima nu primeste atat de mult sange bogat in oxigen, pe cat ar fi necesar, dar nu se afla in situatia unui blocaj complet al unei artere.

Alte cauze ale infarctului miocardic includ:

• vase de sange sparte;
• spasme ale vaselor de sange;
• consumul de droguri;
• hipoxemie, lipsa de oxigen in sange.

Principalii factori de risc ai infarctului miocardic includ:

• fumatul;
• colesterolul ridicat;
• obezitate;
• lipsa de exercitiu fizic;
• o dieta bogata in grasimi trans si saturate;
• consumul excesiv de alcool;
• diabet sau prediabet;
• apnee;
• varsta peste 65 de ani;
• boli de inima, hipertensiune arteriala.

Diagnosticarea infarctului miocardic

Pentru confirmarea diagnosticului, medicii utilizeaza o combinatie de investigatii clinice, teste de laborator si imagistica medicala.

Electrocardiograma (ECG)

Electrocardiograma este testul standard pentru detectarea infarctului miocardic. Aceasta evidentiaza anomalii ale activitatii electrice a inimii, cum ar fi modificari ale segmentului ST sau aparitia undelor Q patologice, specifice unui infarct in evolutie.

Analize de sange

• Troponina cardiaca (TnI si TnT) – marker biochimic esential, cu crestere semnificativa in infarctul miocardic.
• Creatinkinaza-MB (CK-MB) – enzima care se elibereaza in sange in cazul distrugerii celulelor musculare cardiace.
• Proteina C-reactiva (CRP) – indicator al inflamatiei, poate fi crescuta in cazul afectarii miocardice.

Ecocardiografia

Ecocardiografia este o metoda imagistica non-invaziva care utilizeaza ultrasunete pentru a evalua functia inimii si pentru a detecta regiunile cu contractilitate redusa, semn al ischemiei cardiace.

Coronagrafia (angiografia coronariana)

Acest test invaziv implica injectarea unei substante de contrast in arterele coronare pentru a identifica zonele de blocaj si gradul de afectare a circulatiei sangvine.

RMN cardiac

Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cardiaca este utilizata pentru a evalua structura inimii si pentru a identifica zonele afectate de ischemie sau necroza miocardica.

Importanta diagnosticarii rapide

Un diagnostic rapid si corect permite initierea tratamentului adecvat, cum ar fi administrarea medicamentelor trombolitice, plasarea unui stent coronarian sau interventia chirurgicala pentru bypass coronarian. Intarzierea in diagnostic poate duce la complicatii severe, inclusiv insuficienta cardiaca sau moarte subita cardiaca.

Masuri de prim ajutor in caz de infarct miocardic

Daca va aflati in preajma unei persoane care se confrunta cu simptome ale unui posibil infarct miocardic ar trebui sa sunati imediat la serviciile de urgenta.

Acordarea primului ajutor poate mentine persoana in viata, pana la sosirea serviciilor de urgenta.

In cazul pierderii starii de constienta puteti verifica pulsul la carotida si respiratia. In lipsa lor asezati persoana pe spate, ridicati capul pentru a elibera caile respiratorii, controlati caile respiratorii si incepeti masajul cardiac, pozitionandu-va in partea dreapta a persoanei in cauza. Puneti podul palmelor unul peste altul, aplicati palmele pe stern, la doua treimi de partea superioara a sternului si o treime de partea inferioara. Aplicati o apasare puternica, care sa coboare sternul cu aproximativ 5 centimetri.
Nu va opriti daca auziti zgomote ce par de ruptura osoasa – coastele se pot desprinde, dar nu se rup. Ritmul trebuie sa fie rapid, la 100 contractii pe minut. Nu va opriti pana nu soseste serviciul de ambulanta. Daca persoana isi revine, nu o lasati sa se ridice si nu o abandonati.

Tratament si recuperare dupa infarct miocardic

Daca ati suferit un infarct miocardic, medicul poate recomanda efectuarea unei proceduri chirurgicale sau nechirurgicale. Procedurile pot ameliora durerea si pot ajuta la prevenirea unui alt infarct miocardic.

Procedurile includ:

• Angioplastie. O angioplastie deschide artera blocata prin utilizarea unui balon sau prin indepartarea acumularii placii. Este important de mentionat ca profesionistii din domeniul sanatatii folosesc rareori angioplastia singura.
• Stent. Un stent este un tub de plasa de sarma pe care chirurgii il introduc in artera, pentru a-l mentine deschis dupa angioplastie.
• Operatia de bypass coronarian. In operatia de bypass, medicul redirectioneaza sangele in jurul blocajului.
• Chirurgia valvei cardiace. In repararea valvei sau o interventie chirurgicala de inlocuire, chirurgii repara sau inlocuiesc supapele neetansi, pentru a ajuta inima sa pompeze.
• Stimulator cardiac. Un stimulator cardiac este un dispozitiv implantat sub piele. Va poate ajuta inima sa mentina un ritm normal.
• Transplant de inima. Chirurgii pot recomanda un transplant de inima in cazurile in care un atac de cord provoaca moartea permanenta a tesutului, la nivelul inimii.

Medicul poate prescrie o serie de medicamente pentru a trata infarctul miocardic:

• antiagregante si anticoagulante;
• antialgice;
• nitroglicerina;
• medicamente pentru tensiunea arteriala;
• beta-blocante.

Tratamentele alternative si schimbarea stilului de viata pot imbunatati sanatatea inimii si pot reduce riscul unui infarct miocardic acut. O dieta bogata in nutrienti, echilibrata si un stil de viata care promoveaza sanatatea sunt esentiale in mentinerea unei inimi sanatoase.

Recuperare dupa infarct miocardic

Infarctul miocardic poate afecta muschii inimii si functia lor. Aceasta poate include schimbarea ritmului inimii si reducerea capacitatii sale de a pompa sange in organism.

In urma unui infarct miocardic este important sa urmariti un plan de ingrijire care poate include:

• efectuarea unor exercitii usoare, agreate de medicul curant;
• o dieta echilibrata in nutrienti;
• renuntarea la fumat;
• evitarea activitatilor intense, mai ales, la scurt timp dupa infarct.

Masuri de prevenire a infarctului miocardic

Cateva sfaturi utile pentru prevenirea infarctului miocardic: 

• introducerea in dieta a unor alimente bogate in nutrienti;
• evitarea sau renuntarea la fumat;
• urmarea unei diete echilibrate si a unei alimentatii sanatoase;
• efectuarea unor exercitii fizice regulate;
• gestionarea diabetului zaharat, a nivelurilor ridicate de colesterol, a hipertensiunii arteriale si a altor conditii de sanatate;
• limitarea consumului de alcool;
• mentinerea unei greutati corporale sanatoase;
• evitarea stresului sau practicarea unor modalitati de reducere a acestuia;
• suplimente alimentare pentru sistemul cardiovascular, remedii naturiste si medicamente pentru reducerea colesterolului si scaderea tensiunii 

Infarctul miocardic este o urgenta medicala care poate fi prevenita prin urmarea unui stil de viata sanatos si a unei diete echilibrate. 

Intrebari frecvente despre infarctul miocardic

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibilografie:

1. Everything to Know About Heart Attacks: Symptoms, Causes, and More, Kinman, Tricia, Healthline, 2021 - Accesat in 2.02.2026.
2. How to spot and treat a heart attack, Newman, Tim, Medical News today, 2020 - Accesat in 2.02.2026.
3. Cardiovascular diseases: Avoiding heart attacks and strokes, World Health Organization, WHO, 2015 - Accesat in 2.02.2026