Infarct miocardic: simptome, masuri de prim ajutor, recuperare

Ce este infarctul miocardic

Infarctul miocardic acut sau atacul de cord rezulta din blocarea unei artere de la nivelul inimii, cel mai frecvent din cauza unui cheag de sange. Oprirea brusca a fluxului sanguin arterial distruge muschiul inimii, fapt ce poate fi fatal.

Depistarea semnelor timpurii ale unui infarct miocardic si aplicarea unui tratament prompt este cruciala si poate salva vieti.
Unele persoane care sufera un infarct miocardic pot prezenta semne de avertizare precum: dureri in piept, in timp ce altele nu prezinta manifestatii specifice.

Infarctul miocardic este o urgenta medicala. Solicitati asistenta medicala imediata daca dumneavoastra sau o persoana pe care o cunoasteti se confrunta cu simptome care ar putea semnala un infarct miocardic.
O persoana care sufera un infarct miocardic are sanse de a fi salvata si recuperata, daca se prezinta la spital in primele 4 - 6 ore de la debut.

Infarct miocardic acut 

Infacrtul miocardic acut este una dintre principalele cauze de deces in tarile dezvoltate. In infactul miocardic acut se produce necroza (moartea) tesutului cardiac ca urmare a obstructiei unei atere coronare. Diagnosticul se realizeaza cu ajutorul electrocardiogramei și prin inregistrarea prezentei sau absentei markerilor serologici. 

Tratamentul infarctului miocardic acut consta in administrarea de anticoagulante, betablocante, statine si prin terapie de reperfuzare efectuata fie cu ajutorul medicamentelor fibrinolitice, fie prin bypass coronarian. Conduita de urgente in infarct miocardic depinde de antecedentele pacientului si de rezultatele testelor efectuate. 

Simptome

Simptomele si semnele frecvente de infarct miocardic pot include:

• dureri in piept sau disconfort;
• durere la nivelul bratului, umarului sau gatului;
• ameteli;
• stare oboseala;
• dureri in partea superioara a corpului;
• o senzatie de presiune, durere, epuizare, durere in piept;
• durere care se raspandeste in brate, gat, maxilar sau spate;
• o senzatie de greutate in piept;
• o senzatie de arsura la stomac sau indigestie;
• greata si uneori varsaturi;
• transpiratie;
• dificultati in a respira;
• anxietate asemanatoare unui atac de panica;
• tuse sau respiratie suieratoare, in cazul in care lichidul se acumuleaza in plamani.

Simptomele pot varia ca durata, acestea pot dura cateva zile sau pot aparea brusc.

Se pot dezvolta, de asemenea, urmatoarele:

• Hipoxemia - nivel scazut de oxigen in sange;
• Edemul pulmonar - acumularea de lichid în zona plamanilor;
• Socul cardiogenic - scaderea brusca a tensiunii arteriale, deoarece inima nu poate furniza suficient sange, pentru ca restul corpului sa functioneze in mod adecvat.

Oamenii pot experimenta un amestec de simptome de atac de cord, indiferent de gen. Cu toate acestea, exista diferente specifice barbatilor si femeilor in prezentarea, biologia si rezultatele atacurilor de cord.

Simptome ale infarctului miocardic, la femei

Cel mai frecvent simptom al infarctului miocardic este durerea in piept sau disconfortul în aceasta zona. Femeile sunt mai predispuse sa aiba si alte simptome precum: dificultati de respiratie, greata/varsaturi si durere de spate/maxilar.
Persoanele de sex feminin tind sa fie mai expuse riscului de boli coronariene non-obstructive.
Nivelurile mai ridicate de estrogen pot reduce riscul unui atac de cord. Ca urmare, femeile au un risc mai mare de atac de cord dupa menopauza, decat inainte de aceasta.

Simptome ale infarctului miocardic, la barbati

Cel mai frecvent simptom la barbati este durerea in piept sau disconfortul.
Barbatii sunt mai predispusi sa sufere un infarct miocardic ca urmare a unei rupturi a placii de aterom.

Multe persoane se intreaba cat ai tensiunea cand faci infarct sau la cate batai pe minut faci infarct. Desi hipertensiunea arteriala este un factor de risc important pentru infarctul miocardic, in plina desfasurare a acestuia tensiunea are tendinta de a avea valori normale sau reduse, caci muschiul inimii nu mmai este capabil sa pompeze sangele in mod eficient. Pulsul in infarct poate fi crescut din cauza starii de panica a pacientului si ca urmare a incercarii inimii de a furniza cantitatea necesara de sange catre organele interne. Ce trebuie sa retii este ca tensiunea si pulsul in infarct nu constituie parametri de diagnosticare a infarctului miocardic; acesta se realizeaza pe baza electrocardiogramei si se confirma prin analize de sange specifice. 

Cauze

Principala cauza a atacurilor de cord este boala coronariana. Arterele coronare transporta sange incarcat cu oxigen, la inima. Pe peretii arterelor se depun bucati de calciu, grasimi, colesterol sau produsi sanguini. Aceasta depunere de numeste in termeni medicali „placa de aterom”. Procesul de acumulare se numeste ateroscleroza si constituie motivul producerii unui infarct miocardic.

Exista doua tipuri principale de infarct miocardic.

• Infarct miocardic de tip I (transmural) - reprezinta locul in care placa de pe peretele interior al arterei se sparge si elibereaza colesterol si alte substante in sange, ce pot lua apoi forma unui cheag de sange si bloca artera.
• Infarctul miocardic de tip II (subendocardial, non-transmural) - se petrece atunci cand inima nu primeste atat de mult sange bogat in oxigen, pe cat ar fi necesar, dar nu se afla in situatia unui blocaj complet al unei artere.

Alte cauze ale infarctului miocardic includ:

• vase de sange sparte;
• spasme ale vaselor de sange;
• consumul de droguri;
• hipoxie, lipsa de oxigen in sange.

Principalii factori de risc ai infarctului miocardic includ:

• fumatul;
• colesterolul ridicat;
• obezitate;
• lipsa de exercitiu fizic;
• o dieta bogata in grasimi trans si saturate;
• consumul excesiv de alcool;
• diabet sau prediabet;
• apneea;
• varsta peste 65 de ani;
• boli de inima, hipertensiune arteriala.

Diagnosticare

Medicul specialist diagnosticheaza un atac de cord dupa efectuarea unui examen fizic, dar si in urma unei analize a istoricului medical. Medicul va efectua o electrocardiograma (EKG) pentru a verifica activitatea inimii. De asemenea, pot fi intreprinse o serie de teste medicale pentru a vedea daca exista probe de leziuni ale muschiului cardiac.

Medicul poate solicita efectuarea unui cateterism cardiac. Aceasta este o sonda pe care medicii o introduc in vasele de sange, printr-un tub flexibil numit cateter. Dispozitivul permite medicului vizualizarea zonelor in care au aparut placi. De asemenea, pot fi efectuate radiografii pentru a vizualiza orice fel de blocaje.

Masuri de prim ajutor

Daca va aflati in preajma unei persoane care se confrunta cu simptome ale unui posibil infarct miocardic ar trebui sa sunati imediat la serviciile de urgenta.

Acordarea primului ajutor poate mentine persoana in viata, pana la sosirea serviciilor de urgenta.

In cazul pierderii starii de constienta puteti verifica pulsul la carotida si respiratia. In lipsa lor asezati persoana pe spate, ridicati capul pentru a elibera caile respiratorii, controlati caile respiratorii si incepeti masajul cardiac, pozitionandu-va in partea dreapta a persoanei in cauza. Puneti podul palmelor unul peste altul, aplicati palmele pe stern, la doua treimi de partea superioara a sternului si o treime de partea inferioara. Aplicati o apasare puternica, care sa coboare sternul cu aproximativ 5 centimetri.
Nu va opriti daca auziti zgomote ce par de ruptura osoasa – coastele se pot desprinde, dar nu se rup. Ritmul trebuie sa fie rapid, la 100 contractii pe minut. Nu va opriti pana nu soseste serviciul de ambulanta. Daca persoana isi revine, nu o lasati sa se ridice si nu o abandonati.

Tratament si recuperare

Daca ati suferit un infarct miocardic, medicul poate recomanda efectuarea unei proceduri chirurgicale sau nechirurgicale. Procedurile pot ameliora durerea si pot ajuta la prevenirea unui alt infarct miocardic.

Procedurile includ:

• Angioplastie. O angioplastie deschide artera blocata prin utilizarea unui balon sau prin indepartarea acumularii placii. Este important de mentionat ca profesionistii din domeniul sanatatii folosesc rareori angioplastia singura.
• Stent. Un stent este un tub de plasa de sarma pe care chirurgii il introduc in artera, pentru a-l mentine deschis dupa angioplastie.
• Operatia de bypass cardiac. In operatia de bypass, medicul dumneavoastra redirectioneaza sangele in jurul blocajului.
• Chirurgia valvei cardiace. In repararea valvei sau o interventie chirurgicala de inlocuire, chirurgii repara sau inlocuiesc supapele neetansi, pentru a ajuta inima sa pompeze.
• Stimulator cardiac. Un stimulator cardiac este un dispozitiv implantat sub piele. Va poate ajuta inima sa mentina un ritm normal.
• Transplant de inima. Chirurgii pot recomanda un transplant de inima in cazurile in care un atac de cord provoaca moartea permanenta a tesutului, la nivelul inimii.

Medicul poate prescrie o serie de medicamente pentru a trata infarctul miocardic:

• antiagregante si anticoagulante;
• antialgice;
• nitroglicerina;
• medicamente pentru tensiunea arteriala;
• beta-blocante.

Tratamentele alternative si schimbarea stilului de viata pot imbunatati sanatatea inimii si pot reduce riscul unui infarct miocardic acut. O dieta bogata in nutrienti, echilibrata si un stil de viata care promoveaza sanatatea sunt esentiale in mentinerea unei inimi sanatoase.

Unii oameni pot dezvolta complicatii dupa un infarct miocardic. In functie de cat de grav a fost evenimentul, acestea pot include:

• Depresie;
• Aritmie, batai neregulate ale inimii;
• Edem - lichid care se acumuleaza si provoaca umflarea gleznelor si picioarelor;
• Anevrism - tesut cicatricial care se acumuleaza pe peretele inimii deteriorate, care provoaca subtierea si intinderea muschiului inimii, in cele din urma formand un sac, care poate duce la formarea de cheaguri de sange.
• Angina, oxigenul insuficient ajunge la inima, provocand dureri in piept.
• Insuficienta cardiaca, situatie in care inima nu mai poate pompa eficient, ceea ce duce la oboseala, dificultati de respiratie si edem.
• Ruptura miocardica, pe fondul daunelor cauzate de un atac de cord.

Recuperare

Infarctul miocardic poate afecta muschii inimii si functia lor. Aceasta poate include schimbarea ritmului inimii si reducerea capacitatii sale de a pompa sange in organism.

In urma unui infarct miocardic este important sa urmariti un plan de ingrijire care poate include:

• efectuarea unor exercitii usoare, agreate de medicul curant;
• o dieta echilibrata in nutrienti;
• renuntarea la fumat;
• evitarea activitatilor intense, mai ales, la scurt timp dupa infarct.

Masuri de prevenire

Cateva sfaturi utile pentru prevenirea infarctului miocardic: 

• introducerea in dieta a unor alimente bogate in nutrienti;
• evitarea sau renuntarea la fumat;
• urmarea unei diete echilibrate si a unei alimentatii sanatoase;
• efectuarea unor exercitii fizice regulate;
• gestionarea diabetului zaharat, a nivelurilor ridicate de colesterol, a hipertensiunii arteriale si a altor conditii de sanatate;
• limitarea consumului de alcool;
• mentinerea unei greutati corporale sanatoase;
• evitarea stresului sau practicarea unor modalitati de reducere a acestuia;
• suplimente alimentare pentru sistemul cardiovascular, remedii naturiste si medicamente pentru reducerea colesterolului si scaderea tensiunii 

Infarctul miocardic este o urgenta medicala care poate fi prevenita prin urmarea unui stil de viata sanatos si a unei diete echilibrate. 

Referinte suplimentare:
Everything to Know About Heart Attacks: Symptoms, Causes, and More, Kinman, Tricia, Healthline, 2021 - Accesat in 17.10.2021.
How to spot and treat a heart attack, Newman, Tim, Medical News today, 2020 - Accesat in 17.10.2021.
Cardiovascular diseases: Avoiding heart attacks and strokes, World Health Organization, WHO, 2015 - Accesat in 17.10.2021.