Guta: cauze, simptome si tratament

3. 12. 2021 · Farmacistul Dr.Max · 9 minute de citit
Guta: cauze, simptome si tratament

“Guta este o boala vindecabila?“ sau „Cum poti scapa de ea?” sunt doar doua intrebari la care vom raspunde pe larg in cele ce urmeaza. Textul ofera si informatii legate de cauzele, simptomele si metodele de prevenire ale afectiunii.

Ce este guta

Guta este un tip comun de artrita care cauzeaza dureri intense, inflamatii, umflaturi si rigiditate in articulatii. De obicei, afecteaza articulatia de la baza degetului mare, cunoscuta sub numele de articulatia metatarsofalangiana. Cauza sa principala este prezenta in exces a acidului uric in organism.
Guta este cea mai comuna forma de artrita inflamatoare la barbati. Si, desi sunt mai putin supuse riscului, femeile pot dezvolta guta in perioada postmenopauza.
Atacurile de guta pot aparea brusc si pot continua sa se repete in timp. Hipertensiunea arteriala, afectiunile cardiovasculare si obezitatea sunt factori de risc pentru guta.

Tipuri de guta

  • Hiperuricemia asimptomatica: se manifesta prin niveluri ridicate de acid uric, fara nici un simptom exterior.
  • Guta acuta: se manifesta atunci cand cristalele de uree dintr-o articulatie provoaca brusc inflamatii acute si dureri intense.
  • Guta intercritica: reprezinta perioada dintre accesele de guta acuta. Pe masura ce afectiunea progreseaza, aceste intervale devin mai scurte. Intre aceste perioade, cristalele de acid uric pot continua sa se acumuleze in tesut.
  • Guta cronica tofacee: reprezinta cel mai debilitant tip de guta si poate duce la deteriorarea permanenta a articulatiilor si a rinichilor.
  • Pseudoguta. Este o conditie confundata cu usurinta cu guta. Afectiunea se manifesta prin depunerea pirofosfatului de calciu. Simptomele de pseudoguta sunt foarte asemanatoare cu acelea ale gutei, desi crizele sunt de obicei mai putin severe. Diferenta majora dintre guta si pseudoguta este aceea ca articulatiile sunt iritate de cristalele de pirofosfat de calciu, mai degraba decat cristalele de acid uric. Pseudoguta necesita tratamente diferite de guta.

Cum se manifesta guta

Principalul simptom al gutei este durerea articulara intensa, inflamatia si roseata.
Guta afecteaza frecvent baza degetului mare, dar poate aparea si la picioare, glezne, genunchi, coate, incheieturi si degete.
Anumite alimente, medicamente si unele conditii pot declansa simptomele gutei.
In cazul hiperuricemiei asimptomatice, deseori, persoanele nu manifesta niciun simptom, desi acumuleaza prea mult acid uric in sange.
In cazul gutei acute, simptomele apar rapid de la acumularea de cristale de acid uric in tesut si dureaza de la 3 pana la 10 zile. Persoana manifesta dureri intense si umflaturi in zona articulatiilor care se simt calde. Intre atacurile de guta, nu apar simptome. Daca nu este tratata, guta poate deveni cronica. Persoana poate dezvolta tofi in articulatii si in tesutul moale din jurul lor. Aceste depuneri pot deteriora permanent articulatiile.

De ce apare guta

Hiperuricemia, un exces de acid uric in sange, este principala cauza a gutei. Organismul produce acid uric in timpul descompunerii unor substante numite purine. Acestea sunt compusi chimici intalniti in cantitati mari in anumite alimente, cum ar fi carne, pasari de curte, fructe de mare. De obicei, acidul uric este dizolvat in sange si excretat din organism in urina prin rinichi. Daca o persoana produce prea mult acid uric sau nu excreta suficient, poate forma cristale care declanseaza inflamatie si durere la nivelul articulatiilor si al tesutului inconjurator.
De asemenea, anumite afectiuni, cum ar fi bolile de sange, metabolice, renale, tiroidiene sau deshidratarea, pot determina organismul sa produca prea mult acid uric.

Factori de risc

Printre factorii care pot creste probabilitatea de hiperuricemie si guta se numara:

  • Varsta: Guta este mai frecventa la adultii in varsta si rareori afecteaza copiii.
  • Sex: La persoanele cu varsta sub 65 de ani, guta este de patru ori mai frecventa in randul barbatilor decat al femeilor. Acest raport scade usor la persoanele cu varsta de peste 65 de ani.
  • Factori genetici: Un istoric familial de guta poate creste probabilitatea ca o persoana sa dezvoltare aceasta problema de sanatate.
  • Alegerea stilului de viata: Consumul de alcool interfereaza cu eliminarea acidului uric din organism. O dieta bogata in purina creste cantitatea de acid uric din organism. Ambele pot provoca declansarea gutei.
  • Expunerea la plumb: Studiile au sugerat o legatura intre expunerea cronica la plumb si un risc crescut de guta.
  • Medicamente: Anumite medicamente pot creste nivelul de acid uric din organism. Acestea includ diuretice si medicamente care contin salicilat.
  • Greutate: Persoanele supraponderale prezinta un risc mai mare de guta.
  • Alte afectiuni: Insuficienta renala si alte conditii asociate cu guta includ hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca congestiva, diabetul zaharat, unele boli tiroidiene, leziuni articulare si apneea de somn pot diminua capacitatea organismului de a elimina deseurile, ceea ce duce la niveluri ridicate de acid uric.
  • Consumul de alimente bogate in purine precum carne rosie, peste, bauturi carbogazoase poate creste riscul de aparitie a gutei.

Stadiile gutei

Stadiul 1

Hiperuricemie asimptomatica. In acest stadiu, nivelul acidului uric in sange este ridicat, dar persoana nu prezinta simptome. Tratamentul nu este de obicei necesar in acest stadiu.

Stadiul 2

Atac de guta acuta. Pana in acest stadiu, cristalele de uree s-au acumulat si in articulatii s-au format depozite care provoaca durere, umflaturi si roseata. Simptomele se declanseaza rapid si durerea devine mai intensa in doar 6 pana la 24 de ore de la debut. Aceste perioade sunt cunoscute sub numele de „atac de guta”. Simptomele pot dura intre trei si zece zile, dupa care articulatia incepe sa revina la normal si durerea dispare. Un atac poate fi declansat de evenimente stresante, consum de alcool, boli sau administrare de medicamente. Atacurile tind sa fie recurente iar un alt episod poate avea loc la un interval de cateva luni sau chiar ani. In acest stadiu trebuie monitorizata starea si trebuie mentinut un plan de tratament pentru a preveni atacurile ulterioare si daunele articulare.

Stadiul 3

Guta intercritica. Acest stadiu se refera la perioada de timp dintre atacurile de guta in care persoana nu prezinta simptome si durere. Cu toate acestea, cristalele de acid uric tot continua sa se depuna in articulatii si sa se acumuleze, ceea ce duce in cele din urma la un alt atac. Exceptie face insa cazul in care nivelul acidului uric este redus la sub 6,0 mg/dl.

Stadiul 4

Guta cronica tofacee. Acesta este stadiul final al gutei, care este o forma de artrita caracterizata prin deteriorarea permanenta a cartilajului si a osului din articulatie. In majoritatea cazurilor, acest stadiu poate fi prevenit daca persoana urmeaza un plan de tratament sau modificari ale stilului de viata recomandate de medicul specialist.

Cum poate fi diagnosticata guta

Guta poate fi adesea dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sale sunt similare cu ale altor afectiuni.
Medicul specialist poate diagnostica guta pe baza unei analize a istoricului medical, a simptomelor si a unui examen fizic.
Nivelurile ridicate de acid uric din sange sau cristalele de uree din lichidul articular sunt principalele criterii de diagnostic pentru guta.

Analizele recomandate

Pentru a evalua stadiul afectiunii, un medic reumatolog va efectua un test de sange si poate extrage lichid dintr-o articulatie afectata pentru analiza. De asemenea, poate identifica cristale de uree in jurul articulatiilor folosind scanarea cu ultrasunete.

Cum se trateaza guta

Lasata netratata, guta poate duce in cele din urma la artrita gutoasa, o forma mai severa de artrita. Planul de tratament pe care medicul il recomanda depinde de stadiul si severitatea gutei.

Tratament antiinflamator

Medicamentele recomandate au rolul de a ameliora durerea si de a reduce inflamatia sau de a impiedica atacurile viitoare prin scaderea nivelului de acid uric.
Medicamente pentru ameliorarea durerii de guta includ:

Medicamentele care previn atacurile de guta includ:

  • inhibitori ai xantinei oxidazei, cum ar fi alopurinol si febuxostat;
  • probenecid;

Pentru a ajuta la gestionarea simptomelor si de a reduce riscul de atacuri viitoare, medicul specialist poate recomanda:

  • reducerea consumului de alcool;
  • pierderea in greutate in cazul persoanelor cu indice corporal peste cel normal;
  • renuntarea la fumat;

Chirurgia gutei

Guta este, de obicei, tratata fara interventie chirurgicala. Dar, dupa multi ani, aceasta afectiune poate deteriora articulatiile, poate rupe tendoanele si poate provoca infectii la nivelul pielii peste articulatii.
Depunerile dure, numite tofi, se pot acumula pe articulatii si in alte locuri. Trei proceduri chirurgicale pot fi utilizate in functie de gravitatea afectiunii:

  • indepartarea chirurgicala a tofilor;
  • chirurgia de fuziune articulara;
  • chirurgia de inlocuire a articulatiilor.

Atentie! Prezentarea are un caracter strict informativ.

Regimul alimentar recomandat

Regimul alimentar si unele remedii naturiste pot ajuta la scaderea nivelului de acid uric si la prevenirea atacurilor de guta.
Se recomanda aportul de alimente si suplimente precum:

  • cirese;
  • ghimbir;
  • otet diluat de cidru de mere;
  • telina;
  • ceai de urzica;
  • papadie;
  • magneziu;

In general, cei mai multi oameni pot tolera alimentele bogate in purina. Daca, insa, organismul are probleme cu eliberarea excesului de acid uric, persoana trebuie sa evite consumul de alimente precum:

  • carne rosie;
  • fructe de mare si crustacee;
  • alcool.

Bauturile si alimentele care contin fructoza de zahar ar trebui, de asemenea, evitate, chiar daca nu contin purine.

Posibile complicatii ale gutei

In unele cazuri, guta se poate dezvolta in conditii de sanatate mai severe, inclusiv:

  • pietre la rinichi;
  • guta recurenta.

Cum poate fi prevenita aparitia gutei

Importanta unui stil de viata sanatos

Prin mentinerea unui stil de viata sanatos si a unei diete adecvate, o persoana predispusa poate impiedica aparitia gutei mai ales prin:

  • mentinerea unui aport ridicat de lichide de aproximativ 2-4 litri pe zi;
  • evitarea consumului de alcool;
  • mentinerea unei greutati moderate;
  • limitarea consumului unor alimente bogate in purina, cum ar fi crustaceele, mielul, carnea de vita, carnea de porc;
  • un consum moderat de grasimi si bogat in legume;
  • evitarea fumatului;
  • efectuarea de exercitii fizice in mod regulat.

Atentie! Daca suferiti de afectiuni medicale sau vi se administreaza medicamente care cresc riscul de guta, intrebati medicul cum puteti reduce riscul de atacuri de guta.

Concluzie
Guta este o afectiune medicala care poate fi prevenita sau tratata prin administrarea unor medicamente la recomandarea unui medic specialist. Riscul de aparitie a gutei poate fi diminuat prin evitarea consumului de alimente bogate in purine pe care organismul le transforma in acid uric, pastrarea unui nivel adecvat de hidratare si evitarea consumului de alcool.

Referinte suplimentare:

  1. Cleveland Clinic. “Gout.”, Cleveland Clinic, 2021.
    https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4755-gout, Accesat in 12.11.2021.
  2. McIntosh, Jamea, “Everything you need to know about gout
    https://www.medicalnewstoday.com/articles/144827, Accesat in 12.11.2021.
  3. Watson, Stephanie. “Gout: Symptoms, Causes, and Treatments.”, Healthline, 2021,
    https://www.healthline.com/health/gout, Accesat in 12.11.2021.