Faringita: cauze, simptome, tratament

Ce este faringita?

Faringele este un organ prin care alimentele trec in esofag, iar aerul in trahee. Una dintre cele mai des intalnite boli ale faringelui este faringita, adica inflamatia mucoasei acestuia, care se manifesta, cel mai adesea, prin durere in gat, iritatie si dificultati de inghitire. De cele mai multe ori, nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Aceasta inflamatie poate fi cauzata de infectii virale sau bacteriene si poate provoca disconfort semnificativ. Faringita poate aparea la oameni de toate varstele, insa este mai frecventa la copii si tineri. De asemenea, este mai raspandita in anotimpurile reci, cand virusurile responsabile de raceala si gripa sunt mai active.

Cu toate ca majoritatea cazurilor de faringita se rezolva de la sine in cateva zile fara tratament, simptomele pot fi destul de neplacute. Printre acestea se numara durerile in gat, dificultatile la inghitire si uneori febra. Este important de mentionat faptul ca faringita poate fi si un simptom al unei probleme mai grave, cum ar fi o infectie streptococica, care necesita tratament medical adecvat.

Tratamentul pentru faringita poate varia in functie de cauza acesteia. In cazul infectiilor virale, antibioticele nu sunt eficiente si este recomandata odihna si hidratarea adecvata pentru a ajuta la recuperare. In schimb, in cazul infectiilor bacteriene, antibioticele pot fi necesare pentru a trata infectia si a ameliora simptomele. Este important sa consulti un medic pentru a determina cauza exacta a faringitei si a primi tratamentul potrivit.

Tipuri de faringita

In functie de cauza acestei inflamatii, se poate vorbi despre doua tipuri principale de faringita: 

• faringita virala - provocata de virusuri; 
• faringita bacteriana - provocata de bacterii. 

Ambele tipuri sunt contagioase si se pot transmite prin: 

• inhalarea picăturilor Flugge (acele picaturi continand virusuri sau bacterii eliberate in aer atunci cand o persoana cu aceasta afectiune tuseste sau stranuta); 
• atingerea unui obiect contaminat; 
• consumul de alimente si bauturi contaminate.

Literatura medicala mentioneaza si alte trei tipuri principale de faringita: 

• faringita acuta este cea mai comuna forma de faringita si este cauzata de virusuri sau bacterii. Caracteristicile acestei forme includ durere in gat, febra si dificultati la inghitire. De obicei, faringita acuta este o boala autolimitanta si se vindeca de la sine in cateva zile. Este important sa se ofere informatii despre simptomele specifice si sa se sublinieze ca majoritatea cazurilor nu necesita tratament medical.
• faringita cronica apare atunci cand inflamatia si simptomele persista pentru o perioada lunga de timp. Acest tip de faringita este adesea rezultatul unei expuneri prelungite la factori iritanti, cum ar fi fumatul, alcoolul sau aerul uscat. Este important de subliniat ca faringita cronica poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii pacientului si poate necesita un tratament adecvat, cum ar fi evitarea factorilor declansatori si administrarea de medicamente antiinflamatoare.
• faringita granuloasa este o forma mai rara de faringita cronica, caracterizata prin formarea de granule mici si dure in tesutul faringelui. Cauzele posibile ale faringitei granuloase includ infectii repetate sau prelungite si utilizarea cronica a vocii. Aceasta forma de faringita poate fi dificil de diagnosticat si poate necesita o abordare terapeutica individualizata.

Pentru a reduce riscul de a contracta sau transmite faringita sau o alta infectie: 

• spala-te corect si des pe maini, in special dupa ce mergi la toaleta, inainte si dupa ce mananci sau ce tusesti ori stranuti; daca nu ai sapun si apa calda la indemana, foloseste solutii dezinfectante pe baza de alcool; 
• acopera-ti nasul si gura atunci cand tusesti sau stranuti; 
• evita contactul cu persoane bolnave contagioase; 
• evita fumatul si expunerea la fumatul pasiv; 
• evita sa-ti atingi fata; 
• curata si dezinfecteaza in mod regulat telefoanele, manerele usilor, intrerupatoarele si tastatura laptopului sau a calculatorului; 
• nu imparti alimente si bauturi cu alte persoane.

Cauzele faringitei

Intre 50% si 80% dintre cazurile de faringita sunt cauzata de o infectie virala. Printre acestea se numara:

• raceala; 
• gripa; 
• mononucleoza (mai este numita si boala sarutului si provoaca o serie de simptome asemanatoare cu cele ale gripei; se transmite prin folosirea in comun a tacamurilor, tuse, stranut sau sarut si afecteaza mai ales adolescentii si adultii tineri); 
• pojarul sau rujeola; 
• varicela sau varsatul de vant; 
• COVID-19; 
• crupul (o boala a copilariei caracterizata printr-o tuse latratoare).

Mai rar, cauzele pot fi de natura bacteriana. Aproximativ 20%-40% dintre aceste cazuri sunt provocate de o bacterie numita Streptococcus pyogenes (streptococul beta hemolitic de grup A). Acest tip de infectie bacteriana este cunoscuta sub denumirea de faringita streptococica. 

Alte bacterii care pot juca un rol in etiologia faringitei sunt: 

• streptococii de grup C si G; 
• chlamydia trachomatis;
• neisseria gonorrhoeae (aceeasi bacterie ce cauzeaza gonoreea, o boala cu transmitere sexuala).

Inflamatia mucoasei faringelui mai poate fi cauzata de: 

• alergii; 
• aer uscat; 
• expunerea la factori iritanti (ex: fum de tigara, substante chimice, alcool, alimente picante); 
• boala de reflux gastroesofagian - o afectiune in care acidul din stomac revine in esofag.

Factorii de risc pentru faringita includ: 

• varsta - afecteaza cel mai des copiii si adolescentii, in special pe cei cu varste cuprinse intre 3 si 15 ani; 
• fumatul, chiar si cel pasiv; 
• infectii cronice sau frecvente ale sinusurilor; 
• imunitatea slabita;
• factori de mediu - expunerea la alergeni, cum ar fi polenul sau praful sau aerul uscat poate irita si inflama faringele. Persoanele care respira prin gura din obicei sau din cauza congestiei nazale pot fi mai susceptibile la faringita. 

Simptomele faringitei

• tusea; 
• durerea de cap; 
• rinoreea (secretia nazala abundenta); 
• iritatia ochilor; 
• inflamarea amigdalelor; 
• inflamarea ganglionilor limfatici; 
• oboseala. 

In cazul faringitei asociate cu mononucleoza infectioasa pot aparea: 

• dureri abdominale, in special in partea stanga, sus; 
• lipsa apetitului; 
• eczeme. 

Daca este vorba de o infectie bacteriana, simptomele faringitei pot include: 

• dureri la inghitire; 
• pete albe vizibile sau puroi in partea din spate a gatului; 
• greata; 
• varsaturi; 
• eruptie cutanata.

Simptomele pot varia si in functie de tipul de faringita. Faringita virala poate provoca simptome asemanatoare cu cele ale racelii sau gripei, cum ar fi febra, tuse, stranut si oboseala. In schimb, faringita bacteriana poate fi asociata cu simptome mai severe, cum ar fi febra inalta si dureri abdominale. Este important de mentionat ca aceste informatii sunt generale si nu inlocuiesc sfatul medical profesionist. Daca ai suspiciuni ca suferi de faringita, este recomandat sa consulti un medic pentru un diagnostic si tratament adecvat.

Complicatiile faringitei

In cazul faringitei bacteriene pot aparea complicatii precum: 

• epiglotita; 
• otita medie; 
• mastoidita;
• sinuzita; 
• reumatismul articular acut; 
• glomerulonefrita poststreptococica; 
• sindromul de soc toxic.

Mergi imediat la medic daca un copil prezinta semne si simptome severe, cum ar fi: 

• dificultati de respiratie;
• salivare excesiva;
• dificultati la inghitire.

Adultii trebuie de asemenea sa consulte de urgenta un medic daca prezinta simptome precum: 

• durere in gat severa, ce persista mai mult de o saptamana; 
• dificultati la inghitire; 
• dificultati de respiratie sau in deschiderea gurii; 
• dureri articulare; 
• dureri de urechi; 
• eczema; 
• febra; 
• sange in saliva sau flegma; 
• dureri de gat recurente; 
• senzatia de nod in gat; 
• raguseala care persista mai mult de 2 saptamani; 
• umflarea gatului sau a fetei.

Diagnosticarea faringitei

Pentru a diagnostica faringita, medicul va folosi mai multe metode de evaluare.

• Evaluarea clinica este primul pas in diagnostic si implica o discutie cu pacientul despre simptomele pe care le prezinta. Medicul va pune intrebari despre durata simptomelor, despre prezenta durerii in gat, febra, tuse si alte semne asociate. De asemenea, medicul va efectua un examen fizic, care poate include o examinare a gatului pentru a verifica prezenta roseatii sau umflaturi, precum si o examinare a urechilor si a nasului pentru a exclude alte afectiuni asociate.
• In anumite cazuri, medicul poate decide sa efectueze teste de laborator pentru a confirma diagnosticul de faringita. Aceste teste pot implica prelevarea unei probe de la partea din spate a gatului cu ajutorul unui tampon pentru a verifica prezenta anumitor bacterii sau virusuri. De exemplu, un test de streptococ poate fi folosit pentru a detecta prezenta bacteriei streptococ beta-hemolitic in gat, care poate fi asociata cu faringita streptococica.
• In functie de rezultatele testelor de laborator, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a exclude alte afectiuni care ar putea cauza simptome similare cu cele ale faringitei. Acestea pot include radiografii sau scanari ale gatului pentru a identifica eventualele inflamatii sau infectii in alte zone din apropierea faringei.
• Dupa stabilirea diagnosticului, medicul va evalua severitatea faringitei. Acest lucru poate varia de la forme usoare, care pot fi tratate cu repaus si hidratare, pana la forme severe, care necesita tratament cu antibiotice sau alte medicamente. Evaluarea severitatii este importanta pentru a determina ce optiuni de tratament sunt cele mai potrivite pentru pacient.

Optiuni de tratament

Daca faringita este cauzata de o infectie bacteriana, medicul iti va prescrie antibiotice. Este foarte important sa respecti intocmai indicatiile acestuia si sa iei medicamentele chiar daca simptomele se amelioreaza sau dispar inainte de finalizarea tratamentului. 

Indiferent de cauza simptomelor tale, exista si cateva remedii naturiste pe care le poti incerca: 

• odihneste-te; 
• bea lichide - nu doar pentru a preveni deshidratarea, ci si pentru a mentine gatul umed; evita insa cofeina si alcoolul; lichidele calde, precum supa, ceaiul sau apa calda cu miere pot calma durerea in gat (nu se ofera miere copiilor cu varsta sub 1 an); 
• consuma alimente reci - ca si lichidele calde, pot ameliora senzatia de durere; 
• fa gargara cu apa sarata - combina o jumatate de lingurita de sare cu 240 ml de apa calda si fa gargara cu solutie obtinuta; 
• asigura-te ca aerul din incaparea in care stai nu este prea uscat - poti folosi un umidificator; este important insa ca acesta sa fie curatat in mod regulat; 
• evita factorii iritanti; 
• stai acasa - te protejezi si pe tine, si pe cei din jur. 

Nu uita ca tratamentele alternative nu il pot inlocui pe cel medicamentos atunci cand este nevoie de antibiotic. Inainte de a incerca orice remediu naturist, consulta un specialist; unele plante pot interactiona cu medicamentele pe care le iei si nu toate sunt recomandate femeilor insarcinate ori care alapteaza, copiilor sau persoanelor care sufera de anumite afectiuni.

De cele mai multe ori, faringita nu reprezinta o problema medicala grava. Dupa cum am vazut mai sus, daca apare din cauza unei infectii virale, nu este nevoie de tratament, iar simptomele vor disparea in aproximativ o saptamana. In cazul faringitei bacteriene, este insa necesar tratament cu antibiotice, iar respectarea indicatiilor medicului in acest sens este foarte importanta. Totodata, exista mai multe remedii naturiste care te pot ajuta sa te simti mai bine. Complicatii apar in cazuri rare, insa, pentru a le preveni, este indicat sa mergi la medic daca ai simptome severe, recurente sau persistente. Identificarea cauzei acestora este o conditie esentiala pentru a beneficia de tratamentul corect, iar medicul este singurul in masura sa-ti ofere indrumarea necesara atunci cand ai o problema de sanatate.

Faringita, o afectiune comuna dar deseori neglijata, poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii daca nu este tratata corespunzator. Este esential sa intelegem cauzele, simptomele si tipurile de faringita pentru a ne proteja sanatatea si a preveni complicatiile. Diagnosticul corect si optiunile de tratament adecvate pot face diferenta in gestionarea eficienta a acestei boli. 

Disclaimer

Atentie! Acest articol are un scop strict informativ si nu inlocuieste un consult medical de specialitate. Daca apar simptome, adreseaza-te medicului.

Surse suplimentare de informare:

1. Eske, Jamie. What Is Pharyngitis? Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 10 May 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/324144. Accessed 17 June 2022.
2. Sore Throat - Symptoms and Causes. Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sore-throat/symptoms-causes/syc-20351635. Accessed 17 June 2022.
3. Throat Disorders. Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2017, medlineplus.gov/throatdisorders.html. Accessed 17 June 2022.
4. Wolford, Robert W, et al. Pharyngitis. Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 May 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519550/. Accessed 17 June 2022.