Faringita: Cauze, manifestari si optiuni de tratament

17. 6. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 7 minute de citit

Faringita

Faringita este una dintre cele mai comune afectiuni ale cailor respiratorii superioare si poate provoca multe simptome neplacute. Afla care sunt acestea, de ce apar si ce optiuni de tratament exista. 

Ce este faringita?

Faringele este un organ prin care alimentele trec in esofag, iar aerul in trahee.[3] Una dintre cele mai des intalnite boli ale faringelui este faringita, adica inflamatia mucoasei acestuia, care se manifesta, cel mai adesea, prin durere in gat, iritatie si dificultati de inghitire. Apare in special in timpul lunilor reci ale anului si, de cele mai multe ori, nu reprezinta un motiv de ingrijorare.[1] 

Tipuri de faringita

In functie de cauza acestei inflamatii, se poate vorbi despre doua tipuri principale de faringita: 

  • Faringita virala - provocata de virusuri; 
  • Faringita bacteriana - provocata de bacterii. 

Ambele tipuri sunt contagioase si se pot transmite prin: 

  • Inhalarea picăturilor Flugge (acele picaturi continand virusuri sau bacterii eliberate in aer atunci cand o persoana cu aceasta afectiune tuseste sau stranuta); 
  • Atingerea unui obiect contaminat; 
  • Consumul de alimente si bauturi contaminate.[1]

Pentru a reduce riscul de a contracta sau transmite faringita sau o alta infectie: 

  • Spala-te corect si des pe maini, in special dupa ce mergi la toaleta, inainte si dupa ce mananci sau ce tusesti ori stranuti; daca nu ai sapun si apa calda la indemana, foloseste solutii dezinfectante pe baza de alcool; 
  • Acopera-ti nasul si gura atunci cand tusesti sau stranuti; 
  • Evita contactul cu persoane bolnave contagioase; 
  • Evita fumatul si expunerea la fumatul pasiv; 
  • Evita sa-ti atingi fata; 
  • Curata si dezinfecteaza in mod regulat telefoanele, manerele usilor, intrerupatoarele si tastatura laptopului sau a calculatorului; 
  • Nu imparti alimente si bauturi cu alte persoane.[2][1]

Cauze

Intre 50% si 80% dintre cazurile de faringita sunt cauzata de o infectie virala.[4] Printre acestea se numara:

  • Raceala
  • Gripa; 
  • Mononucleoza (mai este numita si boala sarutului si provoaca o serie de simptome asemanatoare cu cele ale gripei; se transmite prin folosirea in comun a tacamurilor, tuse, stranut sau sarut si afecteaza mai ales adolescentii si adultii tineri); 
  • Pojarul sau rujeola; 
  • Varicela sau varsatul de vant; 
  • COVID-19; 
  • Crupul (o boala a copilariei caracterizata printr-o tuse latratoare).[2][1]

Mai rar, cauzele pot fi de natura bacteriana. Aproximativ 20%-40% dintre aceste cazuri sunt provocate de o bacterie numita Streptococcus pyogenes (streptococul beta hemolitic de grup A). Acest tip de infectie bacteriana este cunoscuta sub denumirea de faringita streptococica. 

Alte bacterii care pot juca un rol in etiologia faringitei sunt: 

  • Streptococii de grup C si G; 
  • Chlamydia trachomatis;
  • Neisseria gonorrhoeae (aceeasi bacterie ce cauzeaza gonoreea, o boala cu transmitere sexuala).[1]

Inflamatia mucoasei faringelui mai poate fi cauzata de: 

  • Alergii; 
  • Aer uscat; 
  • Expunerea la factori iritanti (ex: fum de tigara, substante chimice, alcool, alimente picante); 
  • Boala de reflux gastroesofagian - o afectiune in care acidul din stomac revine in esofag.[2]

Factorii de risc pentru faringita includ: 

  • Varsta - afecteaza cel mai des copiii si adolescentii, in special pe cei cu varste cuprinse intre 3 si 15 ani; 
  • Fumatul, chiar si cel pasiv; 
  • Infectii cronice sau frecvente ale sinusurilor; 
  • Imunitatea slabita.[2]

Simptome

Simptome
Principalele simptome ale faringitei sunt durerea si senzatia de uscaciune la nivelul gatului. Daca este cauzata de un agent viral, mai pot aparea si simptome precum: 

  • Tusea; 
  • Durerea de cap; 
  • Rinoreea (secretia nazala abundenta); 
  • Iritatia ochilor; 
  • Inflamarea amigdalelor
  • Inflamarea ganglionilor limfatici; 
  • Oboseala. 

In cazul faringitei asociate cu mononucleoza infectioasa pot aparea: 

  • Dureri abdominale, in special in partea stanga, sus; 
  • Lipsa apetitului; 
  • Eczeme. 

Daca este vorba de o infectie bacteriana, simptomele faringitei pot include: 

  • Dureri la inghitire; 
  • Pete albe vizibile sau puroi in partea din spate a gatului; 
  • Greata; 
  • Varsaturi; 
  • Eruptie cutanata.[1]

Complicatii

In cazul faringitei bacteriene pot aparea complicatii precum: 

  • Epiglotita; 
  • Otita medie; 
  • Mastoidita;
  • Sinuzita
  • Reumatismul articular acut; 
  • Glomerulonefrita poststreptococica; 
  • Sindromul de soc toxic.[4]

Mergi imediat la medic daca un copil prezinta semne si simptome severe, cum ar fi: 

  • Dificultati de respiratie;
  • Salivare excesiva;
  • Dificultati la inghitire.   

Si adultii trebuie sa consulte de urgenta un medic daca prezinta simptome precum: 

  • Durere in gat severa, ce persista mai mult de o saptamana; 
  • Dificultati la inghitire; 
  • Dificultati de respiratie sau in deschiderea gurii; 
  • Dureri articulare; 
  • Dureri de urechi; 
  • Eczema; 
  • Febra; 
  • Sange in saliva sau flegma; 
  • Dureri de gat recurente; 
  • Senzatia de nod in gat; 
  • Raguseala care persista mai mult de 2 saptamani; 
  • Umflarea gatului sau a fetei.[2]

Diagnostic

Procesul de diagnosticare incepe cu anamneza si examinarea bolnavului, in special a gatului, urechilor si nasului acestuia. Daca se observa semne clare ale unei infectii virale, probabil ca nu vor mai fi necesare alte teste. In cazul in care ar putea fi vorba de o infectie bacteriana, se poate solicita un exsudat faringian si alte analize pe care medicul le considera necesare pentru a confirma diagnosticul. 

Optiuni de tratament

Optiuni de tratament
Fie ca vorbim de tratamentul faringitei acute sau de tratamentul faringitei cronice, acesta se stabileste in functie de cauza afectiunii. In general, daca inflamatia mucoasei faringelui este provocata de o infectie virala, nu este necesar un tratament anume, iar simptomele vor disparea dupa 5-7 zile. Se pot administra analgezice usoare, pentru a ameliora durerea si febra, insa cere intotdeauna sfatul unui medic inainte de a lua orice fel de medicamente. 

Daca faringita este cauzata de o infectie bacteriana, medicul iti va prescrie antibiotice. Este foarte important sa respecti intocmai indicatiile acestuia si sa iei medicamentele chiar daca simptomele se amelioreaza sau dispar inainte de finalizarea tratamentului. 

Indiferent de cauza simptomelor tale, exista si cateva remedii naturiste pe care le poti incerca: 

  • Odihneste-te; 
  • Bea lichide - nu doar pentru a preveni deshidratarea, ci si pentru a mentine gatul umed; evita insa cofeina si alcoolul; lichidele calde, precum supa, ceaiul sau apa calda cu miere pot calma durerea in gat (nu se ofera miere copiilor cu varsta sub 1 an); 
  • Consuma alimente reci - ca si lichidele calde, pot ameliora senzatia de durere; 
  • Fa gargara cu apa sarata - combina o jumatate de lingurita de sare cu 240 ml de apa calda si fa gargara cu solutie obtinuta; 
  • Asigura-te ca aerul din incaparea in care stai nu este prea uscat - poti folosi un umidificator; este important insa ca acesta sa fie curatat in mod regulat; 
  • Evita factorii iritanti; 
  • Stai acasa - te protejezi si pe tine, si pe cei din jur. 

Nu uita ca tratamentele alternative nu il pot inlocui pe cel medicamentos atunci cand este nevoie de antibiotic. Inainte de a incerca orice remediu naturist, consulta un specialist; unele plante pot interactiona cu medicamentele pe care le iei si nu toate sunt recomandate femeilor insarcinate ori care alapteaza, copiilor sau persoanelor care sufera de anumite afectiuni.[2]

De cele mai multe ori, faringita nu reprezinta o problema medicala grava. Dupa cum am vazut mai sus, daca apare din cauza unei infectii virale, nu este nevoie de tratament, iar simptomele vor disparea in aproximativ o saptamana. In cazul faringitei bacteriene, este insa necesar tratament cu antibiotice, iar respectarea indicatiilor medicului in acest sens este foarte importanta. Totodata, exista mai multe remedii naturiste care te pot ajuta sa te simti mai bine. Complicatii apar in cazuri rare, insa, pentru a le preveni, este indicat sa mergi la medic daca ai simptome severe, recurente sau persistente. Identificarea cauzei acestora este o conditie esentiala pentru a beneficia de tratamentul corect, iar medicul este singurul in masura sa-ti ofere indrumarea necesara atunci cand ai o problema de sanatate.[1] 

Surse de referinta: 

  1. Eske, Jamie. “What Is Pharyngitis?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 10 May 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/324144. Accessed 17 June 2022.
  2. “Sore Throat - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sore-throat/symptoms-causes/syc-20351635. Accessed 17 June 2022.
  3. “Throat Disorders.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2017, medlineplus.gov/throatdisorders.html. Accessed 17 June 2022.
  4. Wolford, Robert W, et al. “Pharyngitis.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 May 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519550/. Accessed 17 June 2022.