Mononucleoza (boala sarutului): simptome, cauze si tratament

Ce este mononucleoza 

Mononucleoza la copii si la adulti este provocata de virusul Epstein-Barr, dar exista si alte virusuri care pot provoca boala:

• citomegalovirus;
• toxoplasmoza;
• HIV;
• rubeola;
• hepatita A, B, C;
• adenovirus.

Cel putin unul din patru adolescenti si tineri care au luat virusul prezinta riscul de a dezvolta mononucleoza infectioasa. Odata ce ajunge in organism, virusul se instaleaza in nazofaringe si in limfocite si acolo ramane intreaga viata, chiar daca afectiunea in sine trece in cateva saptamani. Boala apare la 1-2 luni de la momentul infestarii (perioada de incubatie). In cele mai multe cazuri, mononucleoza se vindeca complet, dar sunt cazuri in care afectiunea poate avea o evolutie periculoasa, care se poate solda chiar cu decesul pacientului. Mononucleoza, cunoscută în mod obișnuit sub numele de „boala sărutului”, este mult mai periculoasa la adulti decat la pacientii tineri. Aproximativ 50% dintre adulti fac o forma severa a bolii.

De retinut

Odata ce o persoana a fost infectata, organismul va crea anticorpi, adica va deveni imun la mononucleoza.

Cum se transmite mononucleoza?

Mononucleoza se transmite in principal prin contact direct cu saliva unei persoane infectate. Alte moduri de transmitere includ:

Prin utilizarea în comun a obiectelor personale

Pahare, tacamuri, sticle de apa, paie de baut – daca au fost folosite de o persoana infectata, saliva poate ramane pe ele si poate infecta o alta persoana. Periutele de dinti pot pastra virusul timp de cateva ore, crescand riscul transmiterii. Rujurile sau balsamurile de buze pot, de asemenea, contribui la raspandirea virusului.

Prin tuse si stranut

Chiar daca este mai putin frecventa, transmiterea prin aerosoli (picaturi de saliva eliminate in aer prin tuse sau stranut) este posibila. Daca o persoana infectata tuseste sau stranuta in apropierea altora, virusul poate fi inhalat sau poate ajunge pe suprafete, unde poate fi preluat ulterior.

Prin contact apropiat, chiar si fara sarut

Desi nu la fel de eficient ca sarutul, contactul apropiat (ex: vorbit fata in fata la distanta foarte mica) poate duce la expunerea la saliva infectata.

Prin transfuzii de sange si transplant de organe

Desi foarte rar, EBV poate fi transmis prin transfuzii de sange sau transplant de organe de la un donator infectat. Aceasta cale de transmitere este mai probabila in cazul persoanelor cu un sistem imunitar slabit.

Cat timp poate o persoana infectata sa transmita virusul?

O persoana infectata poate raspandi virusul mononucleozei chiar inainte de aparitia simptomelor. Dupa ce simptomele dispar, virusul poate ramane activ in organism si poate fi eliminat prin saliva timp de luni sau chiar ani. Unele persoane pot fi purtatori asimptomatici, adica nu prezinta simptome, dar pot infecta pe altii.

Simptomele mononucleozei infectioase

Simptomele mononucleozei apar de obicei la 4-7 saptamani de la infectare. Copiii mai mici de 5 ani nu manifesta simptome atunci cand sunt infectati. Adolescentii si adultii pot avea urmatoarele semne/simptome:

• dureri de cap;
• hepatomegalie (ficat marit);
• splenomegalie (splina marita);
• oboseala puternica;
• inflamatii ale ficatului/splinei;
• febra;
• slabiciune musculara;
• transpiratii abundente mai ales pe timpul noptii;
• faringita;
• pete albe la nivelul faringelui sau pe amigdale;
• inflamarea ganglionilor la nivelul gatului;
• respiratie ingreunata;
• eruptii cutanate (rush) in zona abdominala;
• depresie;
• iritabilitate;
• pierderea poftei de mancare.

In general, persoanele bolnave ajung sa se simta bine dupa 2-4 saptamani, dar unele persoane pot resimti o oboseala puternica alte cateva saptamani. In cazurile mai grave, simptomele pot dura peste 6 saptamani.

Analize recomandate pentru mononucleoza

Daca unul sau mai multe dintre simptomele enumerate apar, este bine sa consulti de indata un medic. Fie si medicul de familie, acesta te va indruma catre un specialist. Diagnosticul este pus in urma:

• datelor clinice (febra, faringita, adenopatie);
• testelor serologice.

Rezultatele analizelor se dau repede si sunt concludente. Analizele de laborator pot furniza informatii despre:

• numarul de celule albe (limfocite) care sunt peste valorile normale;
• celulele albe care au un aspect anormal (atipice);
• trombocitele care sunt sub valori normale;
• functionarea anormala a ficatului.

Ingrijirea pacientului cu mononucleoza

Tratamentul mononucleozei se concentreaza pe ameliorarea simptomelor resimtite de pacient. De aceea, medicul recomanda:

• odihna la pat;
• consum de lichide;
• alimentatie cu multe vitamine;
• gargara cu sare;
• medicamente si suplimente pentru dureri de gat; 
• pentru ca splina se poate mari in cazul mononucleozei infectioase, este recomandat sa eviti activitatile sportive pe tot parcursul tratamentului si a ameliorarii simptomelor.

Medicul poate prescrie si alte medicamente:

• analgezice : pentru durerile de cap si febra;
• antibiotice: sunt prescrise rar, numai daca pacientii sufera de o infectie bacteriana la gat, sinusuri sau amigdale;
• corticosteroizi: sunt de asemenea prescrisi numai daca apar complicatii, cum ar fi cresterea in volum a amigdalelor.

De retinut!

Nu se recomanda administrarea de aspirina copiilor sub 16 ani, pentru ca este foarte periculoasa (poate duce la aparita sindromului Reye, o afectiune care cel mai adesea este fatala).

Remedii naturiste pentru mononucleoza

Exista remedii naturiste care pot ameliora simptomele mononucleozei. Acestea pot intari sistemul imunitar pentru a face fata atacului virusului, ajuta organismul sa lupte cu virusul, combat febra, grabesc procesul de vindecare. Iata cateva dintre aceste remedii:

• usturoi;
• lamaie;
• turmeric;
• ghimbir;
• coada soricelului;
• soc;
• zinc (ajuta la dezvoltarea celulelor T, care permit organismului sa devina imun in fata agentilor patogeni);
• ulei de cocos;
• vitamina C;
• omega-3;
• echinacea (atentie, nu se recomanda copiilor bolnavi de mononucleoza!);
• merisor.

Regim alimentar in mononucleoza infectioasa

Pentru a sustine sistemul imunitar in cazul unui pacient cu mononucleoza, se recomanda o varietate de alimente din fiecare dintre aceste grupe de alimente:

• cereale integrale;
• legume;
• fructe;
• proteine slabe;
• lactate.

Mentinerea aportului de lichide cu optiuni precum apa, ceai de plante si supe pe baza de bulion este importanta. De asemenea, este o idee buna ca pacientul sa aiba la indemana gustari sanatoase si usoare, cum ar fi bucati intregi de fructe, nuci sau oua fierte tari.

Complicatiile mononucleozei

Complicatiile mononucleozei nu apar foarte des, dar este bine sa le cunosti:

• splina marita/ruptura de splina (organul aflat in partea stanga superioara a abdomenului): simptomele rupturii de splina includ dureri puternice in partea superioara a abdomenului, ameteli, respiratie deficitara palpitatii, tahicardie. Ruptura de splina poate pune viata pacientului in pericol.
• anemie: mononucleoza poate declansa o scadere a celulelor rosii si a hemoglobinei, ceea ce duce la instalarea anemiei.
• eruptii cutanate: apar de la administrarea de medicamente (antibiotice mai ales). Acestea nu sunt indicate in tratarea mononucleozei, daca afectiunea nu se suprapune peste o infectie bacteriana.
• complicatii neurologice: encefalita, sindromul Guillain-Barre, neuropatie periferica, meningita aseptica.
• inflamarea amigdalelor: respiratie ingreunata.
• tulburari cardiologice: inflamarea muschiului inimii.
• probleme hematologice: granulocitopedia, trombocitopedia, anemia hemolitica.
• probleme la nivelul aparatului respirator: obstructia cailor respiratorii superioare.
• probleme hepatice / inflamarea ficatului: pot aparea hepatita sau icterul in timpul mononucleozei infectioase.
• convulsii.
• inflamatia muschiului inimii.
• otita.

Cum sa reduci riscul de infectare cu mononucleoza?

Exista mai multe metode prin care poti reduce riscul de infectare cu monocucleoza:

Alimentatia echilibrata

Prin consumul de vitamine si minerale esentiale (vitamina C, vitamina D, zinc, fier) intaresti sistemul imunitar si ajuti la combaterea infectiilor. Alimente bogate in antioxidanti (fructe si legume proaspete, nuci, seminte) reduc inflamatia si protejeaza celulele imunitare.Consumul adecvat de proteine (carne slaba, peste, oua, leguminoase) sustine productia de anticorpi si regenerarea celulelor imunitare.

Odihna si somnul suficient

In timpul somnului, organismul produce citokine, molecule esentiale pentru reglarea raspunsului imunitar. Lipsa de somn slabeste sistemul imunitar si creste vulnerabilitatea la infectii virale, inclusiv EBV.

Activitatea fizica regulata

Exercitiile fizice moderate stimuleaza circulatia sangelui si ajuta la functionarea optima a sistemului imunitar. Sportul excesiv sau supraantrenamentul pot avea efectul opus, slabind imunitatea temporar.

Reducerea stresului

Stresul cronic creste nivelul de cortizol, un hormon care poate suprima functia imunitara si poate creste susceptibilitatea la infectii. Tehnici de relaxare, precum meditatia, yoga sau plimbarile in natura, ajuta la mentinerea unui sistem imunitar puternic.

Evitarea fumatului si consumului excesiv de alcool

Fumatul afecteaza productia de anticorpi si slabeste capacitatea de aparare a organismului impotriva virusilor. Alcoolul in exces poate reduce numarul de limfocite, esentiale pentru lupta impotriva EBV.

Importanta imunitatii in prevenirea mononucleozei

Imunitatea joaca un rol esential in prevenirea si gestionarea infectiei cu virusul Epstein-Barr (EBV), care cauzeaza mononucleoza. Un sistem imunitar puternic poate reduce riscul de infectare, poate atenua severitatea simptomelor si poate ajuta la recuperarea mai rapida in cazul in care virusul este contractat.

Sistemul imunitar detecteaza virusul EBV imediat dupa infectare si initiaza un raspuns de aparare. Acest raspuns include:

Celulele albe din sange (limfocitele B si T)

Limfocitele B sunt celule imunitare care pot fi infectate de EBV, iar virusul ramane latent in ele. Limfocitele T citotoxice ataca celulele infectate, impiedicand raspandirea virusului.

Productia de anticorpi

Sistemul imunitar genereaza anticorpi specifici impotriva EBV, ajutand la neutralizarea virusului si la prevenirea unei infectii severe. Daca sistemul imunitar este slabit, organismul nu va putea raspunde eficient impotriva EBV, ceea ce poate duce la o forma mai severa de mononucleoza si la un timp de recuperare mai lung.

Mononucleoza (boala sarutului) este o afectiune care poate avea un impact semnificativ asupra energiei si starii generale de sanatate, dar cu odihna adecvata si ingrijire corespunzatoare, majoritatea persoanelor se recupereaza complet. Este important sa recunoasti simptomele din timp si sa eviti contactul apropiat cu persoanele infectate, pentru a reduce riscul de transmitere. Adoptarea unui stil de viata echilibrat si mentinerea unui sistem imunitar puternic pot contribui la prevenirea complicatiilor. Daca experimentezi simptome prelungite sau severe, consultarea unui medic este esentiala pentru un diagnostic corect si un plan de tratament eficient.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie: 

1. Mayo Clinic, „Mononucleosis”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mononucleosis/symptoms-causes/syc-20350328  (accesat la 16.03.2025);
2. Healthline, „Everything You Need to Know About Mono”: https://www.healthline.com/health/mononucleosis (accesat la 16.03.2025);
3. Centers for Disease Control and prevention, „Epstein-Barr Virus and Infectious Mononucleosis”: https://www.cdc.gov/epstein-barr/about-mono.html (accesat la 16.03.2025);
4. WebMD, „Mononucleosis”: https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-mononucleosis-causes#1(accesat la 16.03.2025);
5. Cleveland Clinic, „Mononucleosis”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/13974-mononucleosis (accesat la 16.03.2025);
6. TeensHealth, „Mononucleosis (Mono)”: https://kidshealth.org/en/teens/mononucleosis.html (accesat la 16.03.2025);
7. Medscape, „Epstein-Barr Virus (EBV) Infectious Mononucleosis (Mono)”: https://emedicine.medscape.com/article/222040-overview (accesat la 16.03.2025);