Reflux gastroesofagian: Cauze, tratament si regim alimentar

Boala de reflux gastroesofagian se produce atunci cand se relaxeaza sfincterul esofagian inferior intr-un moment nepotrivit (dar nu in momentul inghitirii alimentelor). La un organism sanatos, sfincterul se deschide cateva secunde in timpul inghitirii. Alimentele care produc relaxarea sfincterului esofagian sunt ciocolata, ceapa, menta, cafeaua, dulciurile si grasimile. Exista si alte alimente care produc arsuri esofagiene (citricele, rosiile).

Refluxul este favorizat si de alti factori:

• schimbarile hormonale din timpul sarcinii;
• sfincter esofagian slab;
• hernie hiatala: in cazul acestor persoane, boala de reflux gastroesofagian este frecventa;
• digestie intarziata: daca alimentele stau mai mult in stomac inainte de a intra in intestin, riscul de a se produce refluxul continutului gastric este mai mare;
• alimentatie excesiva: o masa copioasa va creste probabilitatea de a se produce refluxul gastroesofagian [2].

Factori de risc ai refluxului gastroesofagian

Factorii care cresc riscul de reflux gastroesofagian sunt:

• supraponderalitatea/obezitatea;
• sarcina;
• fumatul;
• excesul de alcool;
• excesul de dulciuri;
• excesul de cafea
• tratamentele medicamentoase: medicamente pentru astm, emfizem (determina relaxarea sfincterului esofagian);
• varsta inaintata;
• hernia hiatala [3].

Complicatii ale refluxului gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian in stadii avansate poate produce complicatii cum ar fi:

• inflamatia esofagului;
• leziuni esofagiene;
• ingustari ale esofagului;
• sangerari la nivelul esofagului;
• tulburari respiratorii (astm sau pneumonie);
• laringite.

Diagnosticarea refluxului gastroesofagian

Diagnosticul refluxului gastroesofagian (RGE) implica o combinatie de examinari clinice, investigatii de laborator si proceduri imagistice, care ajuta la confirmarea diagnosticului si la identificarea potentialelor complicatii.

Examinarea clinica

In cadrul evaluarii initiale, medicul va adresa intrebari legate de istoricul medical al pacientului si de simptomele resimtite. Acestea includ, in principal, arsurile in piept (pirozis), regurgitarea alimentelor, dificultatile la inghitire si durerea toracica. Este important ca pacientul sa furnizeze informatii despre stilul de viata, alimentatie, consumul de medicamente si orice afectiuni preexistente, precum obezitatea sau sarcina, care pot contribui la RGE. Examinarea fizica poate include auscultatia toracica si palparea abdomenului pentru a identifica semne de disconfort sau complicatii [5].

Investigatii de laborator si imagistice

Pentru a confirma diagnosticul de RGE si a evalua gravitatea afectiunii, pot fi necesare mai multe investigatii.

Endoscopia digestiva superioara

Endoscopia este o procedura invaziva in care un tub subtire si flexibil, cu o camera video la capat, este introdus prin gura pentru a vizualiza esofagul, stomacul si partea superioara a intestinului subtire. Aceasta procedura permite medicului sa observe semne de inflamatie, ulcere sau esofagita cauzata de reflux. In unele cazuri, se pot preleva biopsii pentru a analiza orice schimbari la nivel celular, cum ar fi prezenta esofagului Barrett [6].

Monitorizarea pH-ului esofagian (24 ore)

Aceasta este una dintre cele mai precise metode de diagnosticare a RGE. Monitorizarea pH-ului implica plasarea unui senzor in esofag pentru o perioada de 24 de ore, pentru a masura nivelurile de aciditate. Acest test ajuta la evaluarea frecventei si duratei episoadelor de reflux acid si la corelarea acestora cu simptomele resimtite de pacient. Este util in identificarea cazurilor de reflux care nu sunt vizibile prin endoscopie, dar care provoaca simptome [7].

Manometria esofagiana

Manometria esofagiana este o procedura care masoara presiunea si coordonarea miscarilor musculare ale esofagului. Acest test este folosit pentru a evalua functionarea sfincterului esofagian inferior (SEI), care poate fi slab sau disfunctional in cazul refluxului. Un dispozitiv special este introdus in esofag pentru a inregistra presiunile esofagiene si pentru a detecta eventualele anomalii care contribuie la reflux [8].

Teste suplimentare pentru evaluarea complicatiilor

Daca se suspecteaza complicatii ale RGE, cum ar fi esofagita sau esofagul Barrett, medicul poate recomanda teste suplimentare. Esofagita este o inflamatie a esofagului, care poate duce la cicatrizare si ingustarea esofagului, iar esofagul Barrett implica modificari anormale ale tesuturilor esofagiene care pot preceda cancerul esofagian. Aceste afecțiuni pot fi identificate prin endoscopie si biopsie. Alte teste pot include radiografii cu bariu sau ecografii pentru a evalua eventualele modificari structurale ale esofagului si stomacului.

Prin aceste investigatii, medicii pot stabili nu doar diagnosticul de RGE, ci si severitatea acestei afectiuni si riscul de complicatii, ceea ce permite un tratament adecvat si personalizat pentru pacient [9].

Cand sa te duci la medic

Se recomanda consult medical atunci cand apare durerea toracica severa insotita de simptome precum:

• transpiratie;
• dispnee;
• greata;
• varsaturi;
• durere in gat;
• ameteli;
• puls rapid/neregulat;
• voma cu sange;
• scaune cu sange.

Se recomanda consult de urgenta si daca un bolnav diagnosticat cu boala de reflux gastroesofagian care urmeaza tratament:

• nu simte o ameliorare a simptomelor in doua saptamani de la inceperea tratamentului;
• daca simptomele se inrautatesc,
• daca are dificultati la inghitire sau senzatia de inecare cu alimentele;
• daca inregistreaza o scadere ponderala [10].

La ce medic apelezi

Trebuie sa apelezi la:

• medicul de medicina interna;
• medicul gastroenterolog;
• medicul chirurg;
• medicul pediatru (daca pacientul este un copil);
• medicul ginecolog sau obstetrician (daca pacienta este o femeie insarcinata).

Tratamentul in boala de reflux gastroesofagian

Scopul tratamentului in boala de reflux gastroesofagian este de a reduce refluxul anormal al sucurilor gastrice acide in esofag. Acest lucru previne lezarea mucoasei esofagiene.

• Tratamentul initial in cazul refluxului gastroesofagian este legat de modificarea stilului de viata.
• Daca afectiunea are o forma mai severa, se trece la administrarea de medicamente mai puternice in asociere cu modificarea stilului de viata.
• Pentru a se gasi schema de tratament optima se pot administra medicamente diferite sau combinatii ale acestora.
• Dozele de medicamente pot fi crescute treptat pana in momentul in care se obtin rezultatele dorite.
• Este posibil ca medicamentele sa poata fi administrate o perioada indelungata, uneori chiar pe tot parcursul vietii.
• Daca afectiunea nu este intr-o stare avansata, se incepe cu schimbarea stilului de viata si modificarea dietei. Daca nu apare ameliorarea dorita, se trece la un tratament care necesita reteta. Recomandarea tratamentului se face si in functie de cauza bolii, de severitatea simptomelor, de starea fizica a bolnavului.
• Daca afectiunea se agraveaza, se poate face o endoscopie digestiva superioara si ecografie abdominala. Ecografia este importanta pentru ca ofera informatii despre organele abdominale si exclude alte afectiuni (cum ar fi afectiunile vezicii biliare) [4].

Tratamentul medicamentos poate cuprinde urmatoarelor clase de medicamente:

• antiacide: pentru ca acestea neutralizeaza acidul gastric ajuns in esofag si amelioreaza rapid simptomele deja aparute.
• antisecretorii: pentru ca inhiba secretia gastrica acida.
• prokinetice: pentru ca stimuleaza golirea gastrica.
• protectori de mucoasa [2].

Tratament chirurgical in cazul reflexului gastroesofagian

Medicul impreuna cu pacientul pot lua decizia unei interventii chirurgicale in urmatoarele cazuri:

• daca terapia medicamentoasa nu amelioreaza simptomele;
• daca simptomele sunt cauzate de refluxul sucului acid din stomac;
• daca este contraindicata administrarea medicamentelor o perioada indelungata de timp;
• daca apar complicatii (tuse) [6].

Cu toate acestea, tratamentul chirurgical nu este o varianta preferata de pacienti pentru ca orice operatie poate esua, pot aparea complicatii sau efecte secundare.

Important de retinut!

Persoanele care au dezvoltat boala de reflux gastroesofagian au simptome toata viata. Tratamentul poate fi de intretinere (continuu) sau poate fi urmat numai atunci cand se manifesta simptomele.

Schimbarea stilului de viata

Modificarile stilului de viata in cazul bolii de reflux gastroesofagian includ:

• Renuntarea la fumat (si la alte produse care contin nicotina).
• Renuntarea la alcool si cafea.
• Mesele trebuie sa contina o cantitate mai mica de alimente (astfel se reduce frecventa pirozisului).
• Scaderea in greutate in cazul persoanelor supraponderale / obeze. Chiar si o scadere a greutatii cu numai cateva kilograme poate ajuta.
• Capul trebuie putin ridicat in timpul somnului. Se poate face asta fie punand o patura sub spate si umeri, ridicarea saltelei in partea capului, sau utilizarea unei perne. Ideea este aceea de a preveni curgerea sucului gastric in esofag in timpul somnului.
• Sunt necesare 5-6 mese pe zi. Nu este indicat sa se manance in fata televizorului, sau citind, sau in fata computerului, pentru ca este necesara o buna masticatie a alimentelor.
• Evita corsetele, imbracamintea prea stramta in zona abdominala, dar si dormitul pe burta.
• Nu fa exercitii fizice dupa ce ai mancat. Evita ridicarea de obiecte grele.
• Nu se recomanda consumul de lichide in timpul mesei. Lichidele trebuie consumate pe tot parcursul zilei.
• Evita guma de mestecat pentru ca poate creste secretia de acid gastric.
• Evita alimentele prea fierbinti.
• Nu sunt recomandate nici alimentele prea dulci, prea sarate, alimentele procesate [7].

Alimente permise

Simptomele resimtite de bolnavii care sufera de refluxul gastroesofagian sunt diferite in functie de tipul de aliment consumat. Se recomanda pastrarea unui jurnal alimentar, pentru a se pastra evidenta alimentelor care declanseaza simptomele afectiunii. Iata alimentele permise:

• Cereale si fainoase.
• Lactate cu continut redus de grasimi.
• Carne slaba de pasare (pui sau curcan), peste.
• Oua fierte sau ochiuri in apa.
• Legume si fructe proaspete, conservate prin congelare sau in compot. Cu exceptia citricelor si a celor cu coaja lemnoasa (nuci, fistic, alune, migdale).
• Grasimi: unt proaspat.
• Apa minerala plata.
• Ceaiuri de plante.
• Condimente, ierburi aromate [2].

Alimente interzise

Iata ce alimente trebuie sa eviti in cazul bolii de reflux gastroesofagian:

• Biscuiti;
• Foietaje;
• Produse de patiserie;
• Produse de cofetarie;
• Lapte cu ciocolata;
• Smantana;
• Iaurt gras;
• Branzeturi sarate sau condimentate; 
• Branza topita;
• Carne grasa, procesata, condimentata;
• Oua prajite sau fierte tari;
• Legume crude fibroase (ridichi, sfecla), ceapa, usturoi;
• Citrice;
• Dulciuri;
• Bauturi carbogazoase sau pe baza de cofeina [8].

Remedii naturiste

Exista si cateva remedii naturiste care pot ameliora simptomele refluxului gastroesofagian:

• Musetel: reduce disconfortul la nivel gastric.
• Radacina de lemn dulce (licorice): are rolul unei bariere care protejeaza stomacul si esofagul de acidul gastric in exces.