Vertij: Cauze, simptome, tratament

Ce este vertijul 

Vertijul afecteaza simtul orientarii spatiale si se manifesta printr-o senzatie de ameteala, un sentiment de pierdere a echilibrului. De asemenea, vertijul poate provoca o senzatie de rau in miscare sau in repaus. Vertijul afecteaza organele senzoriale, in special ochii si urechile, astfel incat uneori poate provoca lesin. Vertijul poate dura cateva secunde sau o perioada lunga de timp.

El poate fi asociat cu diferite probleme comune de sanatate, dar si cu afectiuni mai grave, cum ar fi un accident vascular cerebral sau probleme cardiovasculare.

Atentie! Vertijul nu reprezinta o boala in sine, ci mai degraba un simptom al diferitelor tulburari de sanatate. Din aceasta cauza, este necesar sa te adresezi medicului in cazul in care te confrunti cu episoade repetate de vertij fara un motiv aparent sau pentru o perioada lunga de timp.

Cauzele care determina aparitia vertijului 

Cele mai frecvente cauze care determina aparitia vertijului sunt [1]:

• vertijul pozitional paroxistic benign (BPPV);
• sindromul/boala Meniere;
• infectii ale urechii;
• Unele afectiuni interne sau factori externi. 

Vertij pozitional paroxistic benign (VPPB)

Vertijul pozitional paroxistic benign (VPPB) provoaca o senzatie de ameteala atunci cand iti schimbi pozitia capului sau a corpului. Senzatia de ameteala dureaza doar cateva secunde sau minute. Vertijul pozitional paroxistic benign poate aparea ca urmare a unui traumatism cranian sau pur si simplu de la inaintarea in varsta. Aceasta afectiune inofensiva apare atunci cand micile „cristale” de calciu din urechea interna se misca din pozitia lor corecta. Tratamentul medical este stabilit de medicul specialist si consta intr-o serie de miscari simple sau proceduri de repozitionare.

Sindromul/Boala Meniere

Sindromul Meniere se manifesta pe fondul existentei unui exces de lichid in urechea interna. Oricine poate dezvolta sindromul Meniere, dar acesta apare cel mai frecvent la persoanele cu varste cuprinse intre 40 si 60 de ani. Sindromul se manifesta brusc prin crize care pot dura intre 20 de minute si 24 de ore. Sindromul Meniere poate fi insotit de o pierdere temporara a auzului, auz infundat sau distorsionat, greata si varsaturi, tinitus (tiuituri in ureche).

Metodele de tratament sunt stabilite de medicul specialist in functie de manifestari si includ medicamente antigreata si antivertij. De asemenea, medicul poate recomanda schimbarea stilului de viata, renuntarea la fumat, limitarea consumului de alcool si a sarii in dieta. 

Infectii ale urechii 

Infectiile virale sau bacteriene ale urechii pot provoca inflamatii in urechea interna. Inflamatia interfereaza cu mesajele pe care urechea interna le trimite creierului.

Un nerv in urechea interna–nervul vestibulocohlear–are doua ramuri, fiecare dintre ele comunicand cu creierul. Nervul vestibular trimite semnale despre echilibru. Atunci cand nervul vestibular este inflamat, apare nevrita vestibulara. Nervul cohlear trimite semnale despre auz. Daca inflamatia afecteaza si nervul cohlear, atunci apare afectiunea numita labirintita. Aceasta provoaca, de asemenea, zgomote in urechi si pierderea auzului.

Tratamentul medical este stabilit de medic in functie de specificul bolii si poate include medicamente pentru ameliorarea simptomelor de greata si ameteli, antivirale, antibiotice sau steroizi.

Alte cauze 

Vertijul poate fi provocat si de alti factori medicali sau de mediu [2]:

 Afectiuni cardiovasculare care pot provoca ameteli precum:

• batai neregulate ale inimii–fibrilatie atriala;
• tensiune arteriala scazuta–hipotensiune arteriala ortostatica;
• artere ingustate–ateroscleroza;
• circulatie slaba a sangelui. 

Afectiunile legate de sistemul nervos central care pot provoca ameteli includ:

• un traumatism cranian sau leziuni cerebrale traumatice;
• migrene care provoaca si sensibilitate la lumina si zgomot;
• afectiuni neurologice precum boala Parkinson si scleroza multipla;
• neurinom acustic, o tumoare necanceroasa care se formeaza pe nervul care
• conecteaza urechea interna la creier;
• accident vascular cerebral;
• tumoare maligna.

Alte situatii care pot cauza vertij includ [3]:

• consumul de alcool;
• tulburari de anxietate si stres: atacuri de panica si teama de a pleca de acasa sau de a fi in spatii mari, deschise (agorafobie);
• anemie cauzata de aportul scazut de fier;
• intoxicatii cu monoxid de carbon cu simptome adesea descrise ca fiind asemanatoare gripei;
• glicemie scazuta sau hipoglicemie, afectiune care apare, in general, la persoanele cu diabet zaharat care utilizeaza insulina;
• exercitii fizice excesive;
• rau de miscare;
• efecte secundare ale consumului de medicamente;
• probleme oculare;
• deshidratare;
• expunere la caldura excesiva.

Tipuri de vertij existente

Principalele tipuri de vertij existente sunt [4]:

• presincopa;
• dezechilibrul;
• ameteala;
• ameteala nespecifica. 

Presincopa 

Aceasta reprezinta senzatia de ameteala pe care o poti experimenta atunci cand te ridici prea repede si ai senzatia ca esti pe cale sa lesini. Capul tau se simte extrem de usor si este posibil sa ai si greata. Senzatia poate dura cateva minute sau ore intregi. Aceasta poate fi cauzata de multe conditii diferite, inclusiv foame, deshidratare, anxietate, boli de inima, scaderea tensiunii arteriale, infectii ale urechii, si chiar disfunctie de vedere binoculare. 

Dezechilibrul 

Dezechilibrul este senzatia de a nu-ti putea mentine echilibrul corpului, sentimentul ca esti pe cale sa cazi. Daca apare brusc, poate fi cauzata de o infectie a urechii, dar si de o boala neurologica. In cazul in care simptomele progreseaza lent, poate fi rezultatul unei tulburari de miscare degenerativa, cum ar fi boala Parkinson, sau al unei infectii sistemice care afecteaza sistemul nervos.

Ameteala 

Este o senzatia care poate fi descrisa simplu: toata lumea din jurul tau se invarte. Ameteala poate fi insotita de greata si probleme cu echilibrul si poate dura mai putin de cateva minute sau zile in sir. Ameteala poate fi cauzata de o problema a urechii interne, in acest caz numindu-se vertij periferic. De asemenea, daca este rezultatul unei probleme de la nivelul trunchiului cerebral poarta numele de vertij central. 

Ameteala nespecifica 

Termenul poate fi folosit pentru a descrie un simptom pe care nu-l poti defini, cum ar fi oboseala sau dezorientarea. In unele cazuri, senzatia poate fi cauzata de astenia de primavara sau poate fi de natura psihica. Anxietatea si ametelile sunt senzatii interdependente. Multe persoane care sufera de anxietate experimenteaza ameteli si viceversa.

Cele mai frecvente simptome

Atunci cand te confrunti cu senzatia de ameteala, de vertij, poti simti diferite senzatii, precum [2]:

• senzatie de lesin;
• un fals sentiment de miscare;
• instabilitate;
• pierderea echilibrului;
• senzatie de plutire sau inot;
• greata, varsaturi. 

Simptomele vertijului pot dura secunde sau zile si se pot repeta.

Atentie! Solicita ajutor medical de urgenta daca te confrunti cu aceste simptome.

 Urmatoarele simptome constituie o urgenta medicala [3]:

• durere de cap brusca, severa;
• dureri in piept;
• dificultati de respiratie;
• amorteala sau paralizie a membrelor;
• stare de lesin;
• vedere dubla;
• batai rapide sau neregulate ale inimii;
• confuzie sau vorbire dificila sau gresita;
• poticnire sau dificultati la mers pe jos;
• varsaturi;
• convulsii;
• schimbare brusca a auzului;
• amorteala faciala sau slabiciune. 

Tratament pentru vertij

Tratamentul pentru vertij poate fi stabilit de catre medicul specialist in baza unui consult medical. Medicul poate diagnostica afectiunea care cauzeaza vertijul si alte simptome prin efectuarea unui examen clinic. 

El va pune intrebari despre momentul in care apar ametelile, in ce situatii, severitatea simptomelor, alte stari care apar odata cu ameteala.

De asemenea, medicul poate verifica ochii si urechile, poate efectua un examen fizic neurologic si teste pentru a verifica echilibrul. In functie de cauza suspectata, acesta poate recomanda un test imagistic–o scanare CT sau RMN.

Tratamentul medical se concentreaza pe cauza care a condus la aparitia simptomelor vertijului. De cele mai multe ori, remediile la domiciliu si tratamentele medicamentoase pot controla cauza si pot conduce la vindecarea vertijului. Astfel [2]:

• Problemele urechii interne pot fi gestionate cu ajutorul unor medicamente specifice si al exercitiilor la domiciliu care pot ajuta la controlul echilibrului.
• Vertijul pozitional paroxistic benign poate fi tratat prin manevre care pot ajuta la atenuarea simptomelor sau chirurgical.
• Sindromul Meniere este tratat cu o dieta sanatoasa cu un continut scazut de sare, injectii sau interventii chirurgicale ale urechii.
• Migrenele sunt tratate cu medicamente specifice si cu ajutorul unor modificari ale stilului de viata, cum ar fi invatarea de a identifica si de a evita declansatorii migrenei.
• Medicatia si tehnicile de reducere a anxietatii pot ajuta la tulburarile de anxietate.
• Consumul de lichide te poate ajuta atunci cand ametelile sunt cauzate de practicarea unor exercitii fizice excesive, de expunerea la caldura sau pe fondul deshidratarii.

Atentie! Doar medicul specialist iti poate oferi un diagnostic precis si poate prescrie tratamentele medicale de care ai nevoie, indiferent de natura afectiunii, in urma unui consult medical si a unor analize specifice.

Metode de preventie

In cazul in care te confrunti cu crize de vertij, tine cont de urmatoarele sfaturi [2]:

• Asaza-te sau culca-te imediat cand te simti ametit/ametita si odihneste-te pana cand ametelile dispar.
• Utilizeaza un baston pentru stabilitate, daca este necesar.
• Foloseste-te de balustrade atunci cand mergi pe scari.
• Practica activitati care imbunatatesc echilibrul, cum ar fi yoga si Tai Chi.
• Evita sa te misti sau sa schimbi brusc pozitiile.
• Evita sa conduci un vehicul daca te confrunti cu starea de ameteala.
• Evita cofeina, alcoolul si tutunul. Utilizarea acestor substante poate declansa ameteli sau le poate agrava.
• Bea cel putin opt pahare de apa pe zi.
• Odihneste-te sapte ore pe noapte sau mai mult si evita situatiile stresante.
• Urmeaza o dieta sanatoasa compusa din legume, fructe si proteine slabe.
• Apeleaza la remedii naturiste pentru intarirea sistemului imunitar,suplimente alimentare pentru afectiuni ORL. Nu uita cat de important este magneziul pentru organism.
• Odihneste-te intr-un loc racoros si bea apa daca ameteala este cauzata de supraincalzire sau deshidratare.
• Discuta cu medicul despre aparitia sau persistenta simptomelor.

Atentie! Consumul de suplimente alimentare nu inlocuieste un stil de viata sanatos si un regim alimentar echilibrat. Suplimentele alimentare sunt alimente și nu medicamente. Daca te confrunti cu efecte adverse, intrerupe imediat consumul si consulta medicul!

Pentru a ajuta la prevenirea aparitiei vertijului, evita activitati, precum [1]:

• conducerea unui vehicul;
• mersul pe scari sau la inaltime;
• mersul pe jos in intuneric;
• purtarea pantofilor cu toc inalt;
• traversarea unor spatii pe care sunt covoare sau cabluri electrice;
• parcurgerea unor spatii cu animale de companie mici. 

Atenție!

Acest articol are un scop strict informativ si nu inlocuieste un consult medical de specialitate.

 Vertijul reprezinta o stare neplacuta de ameteala si pierderea echilibrului care poate afecta foarte multe persoane si care poate prezenta cauze foarte diferite de la otita la afectiuni legate de stari grave de sanatate. De aceea, daca prezinti simptome de vertij, adreseaza-te medicului.

 Surse de informare:

[1] Cleveland Clinic. “Dizziness” Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/6422-dizziness. Accesat in 30.03.2022.

[2] Gabbey, Amber Erickson. “What Causes Dizziness and How to Treat It” Healthline, 2019, https://www.healthline.com/health/dizziness. Accesat in 30.03.2022.

[3] Mayo Clinic. “Dizziness” Mayo Clinic, 2022, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dizziness. Accesat in 30.03.2022.

[4] Pressman, Peter. “Diagnosing Different Types of Dizziness” Verywell Health, 2021, https://www.verywellhealth.com/when-dizziness-is-serious-2488861. Accesat in 30.03.2022.