Ce este glanda tiroida, cum functioneaza si care e rolul ei in corp

Ce este glanda tiroida

Glanda tiroida este o glanda endocrina esentiala pentru functionarea optima a organismului, situata in partea anterioara a gatului. Aceasta are o forma caracteristica de fluture si joaca un rol important in reglarea metabolismului si a altor procese fiziologice.

Localizarea glandei tiroida

Glanda tiroida se afla in partea frontala a gatului, exact sub marul lui Adam (cartilajul tiroidian) si anterior fata de trahee. Este plasata la nivelul vertebrelor cervicale C5-T1, inconjurand partial traheea si avand o pozitie centrala in zona cervicala inferioara. Localizarea sa o face usor accesibila pentru examinare clinica si diagnostic.

Structura glandei tiroida

Glanda tiroida are o structura unica, compusa din urmatoarele elemente principale:

• Lobii tiroidieni: glanda este alcatuita din doi lobi principali, lobul drept si lobul stang, care sunt dispusi simetric pe ambele parti ale traheei. Fiecare lob are forma unei pere, cu lungimea variind intre 4 si 5 cm la adulti.
• Istmul tiroidian: cei doi lobi sunt conectati intre ei printr-o banda ingusta de tesut tiroidian numita istm. Istmul se afla in fata traheei, la nivelul cartilajului traheal si are o latime de aproximativ 1-2 cm. In unele cazuri, in partea superioara a glandei poate exista o mică extensie numita lobul piramidal, care este o variatie anatomica normala.
• Celule tiroidiene: glanda este formata din doua tipuri principale de celule:
  • Celulele foliculare: aceste celule produc hormonii tiroidieni principali, tiroxina (T4) si triiodotironina (T3). Ele sunt aranjate in structuri sferice numite foliculi, care contin o substanta numita coloid, ce stocheaza hormonii in stare inactiva.
  • Celulele parafoliculare (celulele C): aceste celule produc hormonul calcitonina, care ajuta la reglarea nivelului de calciu in sange prin reducerea concentratiei acestuia.

Structura glandei este adaptata pentru a produce si elibera hormoni eficient, permitand reglarea metabolismului si a altor functii esentiale ale organismului.

Relatia cu alte structuri anatomice

Glanda tiroida este situata in imediata vecinatate a mai multor structuri anatomice importante, ceea ce ii confera o pozitie strategica, dar si o susceptibilitate crescuta la afectiuni sau complicatii:

• Traheea: glanda tiroida inconjoara anterior traheea, care este canalul respirator ce transporta aerul catre plamani. Lobii glandei sunt pozitionati lateral fata de trahee, iar istmul se afla chiar in fata traheei, la nivelul cartilajelor traheale superioare. Aceasta relatie stransa face ca problemele tiroidiene, cum ar fi marirea glandei (gușa), sa afecteze respiratia sau sa cauzeze dificultati in inghitire.
• Laringele: situat superior fata de glanda tiroida, laringele (cutia vocala) este responsabil cu productia vocii si protejarea cailor respiratorii in timpul inghitirii. Nervii laringieni recurent (ramuri ale nervului vag) trec in apropierea glandei tiroida si controleaza muschii laringelui. Interventiile chirurgicale asupra tiroidei necesita atentie sporita pentru a evita lezarea acestor nervi, care ar putea cauza probleme vocale sau dificultati respiratorii.
• Structurile vasculare: glanda tiroida este intens vascularizata, primind sange prin arterele tiroidiene superioare si inferioare, ramuri ale arterei carotide externe si arterei subclavii. Venele tiroidiene superioare, medii si inferioare asigura drenajul venos. Aceasta vascularizatie bogata permite glandei sa functioneze eficient, dar implica si riscul de sangerare in caz de interventii chirurgicale.
• Esofagul: in partea posterioara, glanda tiroida este situata aproape de esofag, care transporta alimentele de la gat catre stomac. Cresterea tiroidei sau aparitia nodulilor pot afecta capacitatea de inghitire sau pot provoca senzatii de sufocare.

Care este rolul glandei tiroide

Tiroida foloseste iod pentru a produce hormoni, iar acestia pot afecta (5):

• respiratia;
• ritmul cardiac;
• digestia;
• greutatea;
• dispozitia.

Iodul este componenta principala a hormonilor tiroidieni. Este important de stiut ca organismul nu produce in mod natural iod, este esential ca acesta sa fie consumat prin dieta. Daca organismul are nevoie de niveluri mai ridicate sau mai scazute de hormoni tiroidieni, glanda pituitara da semnale glandei tiroide pentru a schimba nivelul de productie (mai ridicat sau mai scazut) (5).

Care este rolul hormonilor tiroidieni

Hormonii tiroidieni influenteaza metabolismul, adica influenteaza viteza cu care functioneaza celulele corpului. Daca este secretatata o cantitate prea mare de hormoni tiroidieni, atunci afectiunea se numeste hipertiroidism. Asta inseamna ca pacientul sufera de o accelerare a ritmului cardiac, sau de cresterea activitatii intestinului (adica diaree) (2). 

Pe de alta parte, daca glanda tiroida secreta prea putini hormoni tiroidieni, afectiunea se numeste hipotiroidism, asta inseamna ca celulele si organele corpului isi incetinesc activitatea. In cazul hipotiroidismului, ritmul cardiac poate fi mai lent decat in mod normal, la fel intestinele functioneaza mai lent, ceea ce poate insemna aparitia constipatiei (2). 

Gama de manifestari ale disfunctiilor tiroidiene este variata si poate diferi de la o persoana la alta, prin urmare diagnosticarea si tratarea tulburarilor tiroidiene poate fi o provocare pentru medicii specialisti (1). 

Disfunctiile frecvente ale tiroidei

Glanda tiroida poate sa nu functioneze bine, in sensul ca secreta cantitati prea mari, sau prea mici de hormoni. Femeile sunt mult mai susceptibile decat barbatii de a avea probleme cu tiroida (4). 

Cele mai frecvente disfunctii ale tiroidei sunt urmatoarele (1):

Dezechilibru hormonal

In cazul dezechilibrului hormonal, glanda tiroida produce cantitati prea mari sau prea mici de hormoni tiroidieni. Dezechilibrul hormonal se poate trata medicamentos pe cale orala.

Noduli tiroidieni

Nodulii tiroidieni apar la nivelul glandei tiroide, dar sunt benigni si nu provoaca alte probleme.

Gusa 

Gusa presupune umflarea gatului in zona tiroidei. Se poate manifesta atat la persoanele hipotiroidiene, cat si la cele hipertiroidiene.

Tiroidita Hashimoto

Tiroidita Hashimoto este o afectiune autoimuna si presupune ca organismul ataca eronat celulele din glanda tiroida. Provoaca inflamatii la nivelul glandei tiroide si este cea mai frecventa cauza a hipotiroidismului. Daca afectiunea se dezvolta intr-un caz de hipotiroidism, manifestarile pot fi: 

• oboseala;
• constipatie;
• cresterea sensibilitatii la frig;
• depresie;
• piele uscata;
• dureri musculare.

Tratamentul pentru hipotiroidism implică administrarea de medicamente pentru a înlocui hormonii tiroidieni (5).

Cancer tiroidian

Cancerul tiroidian presupune prezenta unor noduli tiroidieni maligni. Acestia sunt de obicei tratabili. Factorii de risc pentru aceasta afectiune sunt:

• varsta : 25-65 de ani;
• sex: feminin;
• expunerea la radiatii;
• cazuri de gusa in familie;
• antecedente in familie de afectiuni tiroidiene sau cancer tiroidian;
• afectiuni genetice (sindrom de neoplazie endocrina multipla).

Cancerul tiroidian poate sa nu aiba simptome în stadiile incipiente. Cu toate acestea, pe masura ce afectiunea se dezvolta, se pot manifesta: 

• probleme la inghitire;
• dureri la inghitire;
• prezenta unui nod in gat;
• probleme de respiratie;
• raguseala.

Tratamentul pentru cancerul tiroidian depinde de stadiul afectiunii si de simptomele pacientului. Optiunile de tratament pot include:

• interventie chirurgicala;
• radioterapie;
• chimioterapie;
• terapie cu hormoni tiroidieni.

Hipotiroidism

In cazul hipotiroidismului, tiroida nu produce o cantitate suficienta de hormoni, ceea ce duce la incetinirea metabolismului. Pacientul poate lua in greutate, se poate simti lent in miscari, sau deprimat (4). Hipotiroidismul se manifesta si prin oboseala, intoleranta la caldura, depresie, lipsa de concentrare (2). Cele mai afectate de hipotiroidism sunt femeile, persoanele trecute de 60 de ani, precum si persoanele care:

• au suferit interventii chirurgicale la nivelul tiroidei;
• au urmat un tratament cu radiatii la tiroida;
• au antecedente in familie de boli tiroidiene;
• sufera de sindrimul Turner;
• sufera de diabet 1;
• au artrita reumatoida;
• au fost diagnosticate cu lupus.

Simptomele hipotiroidismului pot fi urmatoarele:

• oboseala;
• crestere in greutate;
• incapacitatea de a tolera frigul;
• constipatie;
• piele uscata;
• subtierea firului de par;
• menstruatie neregulata;
• probleme de fertilitate;
• depresie;
• gusa.

Medicul endocrinolog prescrie tratamentul de care are nevoie pacientul. Tratamentul hipotiroidismului include, in general, hormonul pe care tiroida nu il produce. Dupa 6-8 saptamani de tratament, pacientii fac un test de sange pentru a vedea care este eficacitatea tratamentului si pentru a confirma corectitudinea dozei.

Hipertiroidism

Este posibil de asemenea ca tiroida sa produca mai multi hormoni, ceea ce duce la iritabilitate, la o activitate mai crescuta a inimii si la pierdere in greutate (4). Riscul cel mai mare de hipertiroidism il prezinta femeile, persoanele cu varsta de peste 60 de ani si orice gravida in ultimele 6 luni de sarcina. Risc mai mare de tipertiroidism pot prezenta si persoanele care:

• au suferit o interventie chirurgicala la tiroida;
• au probleme tiroidiene (gusa, noduli);
• au antecedente in familie de boli tiroidiene;
• sufera de anemie pernicioasa;
• au diabet zaharat de tip 1;
• au insuficienta suprarenala primara.

Simptomele hipertiroidismului pot include:

• nervozitate;
• iritabilitate;
• slabiciune musculara;
• incapacitate de a tolera caldura;
• oboseala;
• probleme cu somnul;
• ritm cardiac neregulat;
• diaree;
• pierdere in greutate;
• modificari ale dispozitiei.

Tratamentul hipertiroidismului poate presupune medicamente anti-tiroidiene, beta-blocante, sau interventii chirurgicale. Daca hipertiroidismul nu este tratat adecvat si la timp, poate provoca disfunctii ale inimii, muschilor, probleme cu fertilitatea si ciclul menstrual. Un simplu test de sange poate confirma daca ai sau nu o tulburare tiroidiana (2).

Importanța diagnosticării și tratamentului corect al glandei tiroide

Diagnosticul precoce și tratamentul corect al afecțiunilor tiroidiene sunt esențiale pentru menținerea sănătății și prevenirea complicațiilor. Evaluarea corectă presupune teste specifice și metode imagistice, iar tratamentul variază în funcție de tipul și severitatea afecțiunii.

Teste ale funcției tiroidiene

Testele tiroidiene sunt esențiale pentru evaluarea funcției glandei tiroidă și pentru identificarea eventualelor disfuncții. Cele mai frecvent utilizate teste includ:

TSH (hormonul de stimulare tiroidiană)

TSH este secretat de glanda pituitară (hipofiză) și reglează activitatea glandei tiroidă. Testul măsoară nivelul TSH din sânge și este considerat cel mai sensibil indicator al funcției tiroidiene.

• Valori crescute ale TSH indică hipotiroidism (activitate tiroidiană scăzută), deoarece hipofiza încearcă să stimuleze tiroida să producă mai mulți hormoni.
• Valori scăzute ale TSH sugerează hipertiroidism (activitate tiroidiană crescută), deoarece hipofiza reduce stimularea glandei.

Testul TSH este adesea primul pas în evaluarea funcției tiroidiene și ajută la stabilirea unui diagnostic precis.

T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina) 

Acești hormoni tiroidieni sunt produși de glanda tiroidă și reglează metabolismul.

• T4 este principalul hormon secretat în sânge, însă este mai puțin activ decât T3.
• T3 este forma activă și este responsabil pentru majoritatea efectelor hormonilor tiroidieni la nivel celular.

Testele măsoară atât nivelul total (legat și liber), cât și cel liber al hormonilor, oferind o imagine completă asupra activității tiroidiene.

• Hipotiroidismul este caracterizat de niveluri scăzute de T3 și T4.
• Hipertiroidismul prezintă valori crescute ale acestor hormoni.

Anticorpi tiroidieni

Testele anticorpilor sunt utilizate pentru a detecta tulburări autoimune ale tiroidei, precum:

• Anticorpi anti-tiroperoxidază (anti-TPO) – Indică distrugerea celulelor tiroidiene, frecvent în tiroidita Hashimoto.
• Anticorpi anti-tiroglobulină (anti-Tg) – Utili în evaluarea tiroiditei autoimune sau cancerului tiroidian.
• Anticorpi anti-receptor TSH (TRAb) – Utili în diagnosticul bolii Graves, o formă de hipertiroidism autoimun.

Testele anticorpilor ajută la diferențierea cauzelor autoimune ale disfuncției tiroidiene.

Ecografie tiroidiană și alte metode imagistice

Ecografia tiroidiană este o metodă imagistică non-invazivă și nedureroasă, folosită pentru evaluarea structurii tiroidei:

• Permite identificarea nodulilor tiroidieni, gușei (mărirea glandei) sau a chisturilor.
• Evaluează dimensiunea, forma și vascularizația glandei, aspecte importante în diagnosticarea nodulilor și a cancerului tiroidian.
• Este adesea utilizată împreună cu testele hormonale pentru o evaluare completă.

Alte metode imagistice:

• Scintigrafia tiroidiană – Utilizează iod radioactiv sau tecnetiu pentru a evalua funcția și structura tiroidei. Nodulii "calzi" (funcționali) și "reci" (non-funcționali) pot fi identificați, oferind indicii despre posibilitatea malignității.
• CT (tomografie computerizată) și RMN (rezonanță magnetică nucleară) – Folosite în cazuri complexe sau pentru evaluarea extinderii cancerului tiroidian în structurile învecinate.

Aceste metode imagistice contribuie semnificativ la diagnosticarea precisă și la alegerea tratamentului adecvat.

Diagnosticarea și tratamentul corect al afecțiunilor tiroidiene sunt vitale pentru prevenirea complicațiilor și menținerea unei stări bune de sănătate. Testele tiroidiene, ecografia și metodele imagistice contribuie la diagnosticarea precisă, în timp ce tratamentele medicamentoase, iodul radioactiv și chirurgia asigură o gestionare eficientă a afecțiunilor tiroidiene.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Surse: 

(1) Endocrineweb, „Thyroid gland: overview”: https://www.endocrineweb.com/conditions/thyroid-nodules/thyroid-gland-controls-bodys-metabolism-how-it-works-symptoms-hyperthyroi, accesat la 14.03.2025;

(2) British Thyroid Foundation, „Your thyroid gland”: https://www.btf-thyroid.org/what-is-thyroid-disorder, accesat la 14.03.2025;

(3) Live Science, „Thyroid Gland: Facts, Function & Diseases”: https://www.livescience.com/58771-thyroid-gland-facts.html, accesat la 14.03.2025;

(4) WebMD, „What does your thyroid do?”: https://www.webmd.com/a-to-z-guides/what-does-thyroid-do, accesat la 14.03.2025;

(5) Medical News Today, „Thyroid gland function, location, and common conditions”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/thyroid-gland-function, accesat la 14.03.2025;

(6) Verywellhealth, „How the thyroid gland functions”: https://www.verywellhealth.com/the-thyroid-gland-and-thyroid-hormones-4149834, accesat la 14.03.2025.