Conjunctivita: Cauze, simptome si tratament

Ce este conjunctivita?

Conjunctivita reprezinta un grup de afectiuni inflamatoare ale conjunctivei. Conjunctiva este o anexa a globului ocular, are forma unei membrane mucoase, subtire, neteda si transparenta, care captuseste fata interna a pleoapelor si fata anterioara a sclerei, pana la marginea corneei, acoperind astfel partea alba a globului ocular. Rolul conjunctivei este sa apere globul ocular. Protectia este data de mai multe glande situate la nivelul conjunctivei (glande conjunctivale), a caror secretie lubrifiaza ochiul.

Asadar, conjunctivita este o inflamatie sau o infectie a membranei transparente (conjunctiva) care acopera partea alba a ochiului si pleoapa interioara. Boala poate afecta unul sau ambii ochi si poate fi cauzata de o multitudine de factori, cei mai importanti fiind bacteriile, virusurile sau alergenii. Conjunctivita este cunoscuta si sub denumirea populara de „ochi rosu”, deoarece vasele de sange care se gasesc la nivelul conjuctivei se inflameaza si devin mult mai vizibile, modificand astfel albul ochiului intr-o nuanta mai roz spre rosu.

Exista mai multe tipuri de conjunctivite, dar toate au in comun o serie de simptome precum:

• senzatie de corp strain in ochi sau „nisip in ochi”;
• senzatie de arsura/intepatura la nivelul pleoapelor;
• jena la nivelul ochiului;
• fotofobie, adica, sensibilitate la lumina.

Important de retinut!

• Conjunctivita este o afectiune care prezinta contagiozitate ridicata, de aceea este necesara o igiena riguroasa pentru ca membrii familiei persoanei afectate de conjunctivita sa fie protejati.
• Din cauza acestei contagiozitati, conjunctivita este des intalnita mai ales in randul copiilor, intrucat se raspandeste usor in randul unor colectivitati precum scoala, gradinita, cresa. Desi este o boala molipsitoare, conjunctivita nu afectezea acuitatea vizuala (vederea). Depistarea si tratamentul precoce au un rol cheie in stoparea raspandirii bolii si prevenirea aparitiei unei epidemii de conjunctivita.

Anatomia ochiului implicata

Conjunctiva: structura si rol

Conjunctiva este o membrana subtire, transparenta, care acopera partea interna a pleoapelor si portiunea frontala a globului ocular, protejand astfel tesuturile sensibile ale ochiului. Rolul principal al conjunctivei este de a mentine ochiul umed, de a proteja impotriva particulelor straine si a microorganismelor, si de a contribui la formarea stratului de lacrimi. Ea contine vase de sange fine si celule imune, care reactioneaza la agentii patogeni sau la iritanti, declansand inflamatia caracteristica conjunctivitei.

Rolul lacrimilor si al sistemului de aparare ocular

Lacrimile joaca un rol esential in protectia ochiului. Ele mentin suprafata oculara lubrifiata, curata particulele si microorganismele si contin enzime antimicrobiene precum lizozimul, care ajuta la prevenirea infectiilor. Sistemul de aparare ocular include, de asemenea, celulele imune din conjunctiva, precum limfocitele si macrofagele, care raspund rapid la bacterii, virusuri sau alergeni. Acest sistem complex permite ochiului sa se apere, dar totodata poate provoca semnele vizibile ale conjunctivitei, cum ar fi inrosirea si umflarea.

Cum afecteaza conjunctivita functionarea ochiului?

Inflamatia conjunctivei in timpul conjunctivitei poate provoca disconfort ocular, mancarime, lacrimare excesiva si senzatia de corp strain. Secretia crescuta poate duce la lipirea pleoapelor si la dificultati temporare in deschiderea ochilor dimineata. In plus, inflamatia poate provoca fotofobie (sensibilitate la lumina) si vedere usoara incetosata. Desi conjunctivita afecteaza in principal suprafata ochiului si nu structurile interne, simptomele pot interfera temporar cu activitatile zilnice, precum cititul, condusul sau folosirea ecranelor digitale.

Tipuri de conjunctivita

Exista mai multe tipuri de conjunctivita, cea mai frecventa clasificare fiind facuta in functie de cauza care a determinat aparitia afectiunii. Conjunctivitele se impart in urmatoarele categorii:

• conjunctivita virala;
• conjunctivita bacteriana;
• conjunctivita alergica;
• conjunctivita papilara giganta;
• conjunctivita neonatala.

Conjunctivita infectioasa

Aceasta forma de conjunctivita este cauzata de bacterii sau virusuri si este extrem de contagioasa. Conjunctivita bacteriana apare frecvent la copii si adulti si se manifesta prin secretii purulente (galbene sau verzi), inrosire accentuata si lipirea pleoapelor dimineata. Bacteriile implicate cel mai des sunt Staphylococcus, Streptococcus si Haemophilus. Conjunctivita virala, de obicei produsa de adenovirusuri, se caracterizeaza prin secretii apoase, mancarime si inrosire a ochilor, fiind insotita adesea de simptome de raceala sau infectie respiratorie. Aceasta forma se vindeca de obicei de la sine in cateva zile pana la saptamani.

Conjunctivita chimica sau iritativa

Aceasta forma apare atunci cand ochiul este expus la substante chimice sau iritanti, cum ar fi fumul, clorul din piscina, praful sau solutiile cosmetice. Simptomele includ arsura, lacrimare intensa, inrosire si senzatie de corp strain, aparute rapid dupa expunere. Tratamentul consta in spalaturi repetate cu ser fiziologic si indepartarea agentului iritant. De obicei, simptomele se amelioreaza rapid daca ochiul este curatat corespunzator.

Conjunctivita cronica vs acuta

• Conjunctivita acuta apare brusc, dureaza de la cateva zile pana la doua saptamani si include majoritatea formelor infectioase sau alergice.
• Conjunctivita cronica persista mai mult de trei saptamani si poate fi cauzata de infectii recurente, alergii necontrolate sau expunere prelungita la iritanti. Aceasta forma necesita investigatii suplimentare si tratament indelungat pentru prevenirea leziunilor permanente.

Conjunctivita virala

Conjunctivita virala este cea mai des intalnita forma si cea mai contagioasa. Este cauzata de virusuri care, in mod normal, sunt responsabile pentru aparitia racelilor. Poate aparea in urma expunerii la stranutul sau tusea unei persoane care este racita. De asemenea, conjunctivita virala poate aparea si in urma raspandirii unei infectii virale de tract respirator superior, intrucat gatul, nasul, canalele lacrimale si conjunctiva au cai de comunicare comune: de exemplu, suflatul nasului cu forta poate ajuta virusul sa se raspandeasca pana la nivelul conjunctivei fiindca lacrimile sunt drenate printr-un pasaj la nivelul nasului.

Conjunctivita bacteriana

Conjunctivita bacteriana este o infectie determinata, cel mai frecvent, de stafilococ sau streptococ, bacterii care se pot gasi la nivelul pielii/tractului respirator. In cazul conjunctivitei bacteriene, ochiul prezinta o secretie cu puroi sau mucus. Conjunctivita bacteriana afecteaza, in general, un singur ochi, dar poate fi prezenta si la ambii ochi.

Conjunctivita alergica

Conjunctivita alergica, sau conjunctivita primavaratica, este cauzata de o substanta capabila sa produca o reactie alergica. Alergenul poate fi reprezentat de polen sau de razele ultraviolete (de aici, denumirea de conjunctivita sezoniera sau primavaratica). Ea se manifesta prin prurit (mancarime la nivelul ochilor), lacrimare excesiva, inflamarea ochilor, dar, si prin stranut si secretii nazale.

Conjunctivita papilara giganta

Conjunctivita papilara giganta este cauzata de reactia organismului la prezenta cronica a unui corp strain in ochi. Persoanele expuse unei astfel de conjunctivite sunt, in general, cele care poarta lentile de contact dar nu le schimba si nu le spala corespunzator sau/si purtatorii de ochi protetic (ochi artificial).

Conjunctivita neonatala

Conjunctivita neonatala, denumita si conjunctivita gonococica a nou-nascutului sau oftalmia neonatorum, este o forma severa de conjunctivita bacteriana care apare la nou-nascuti. Daca nu este tratata imediat, ea poate sa determine afectarea permanenta a ochiului. Conjunctivita neonatala apare la bebelusii expusi la gonoree sau chlamydia in timpul nasterii pe cale naturala.

Tratamentul pentru fiecare tip de conjunctivita poate varia. Conjunctivita bacteriana poate necesita antibiotice pentru a elimina infectia, in timp ce conjunctivita virala se vindeca de obicei de la sine, intr-o saptamana sau doua. Conjunctivita alergica poate fi gestionata prin evitarea alergenului responsabil si utilizarea de medicamente antialergice, cum ar fi picaturile oculare antihistaminice sau mastocitostabilizatoare. In cazul conjunctivitei iritative, evitarea factorilor iritanti este esentiala pentru a preveni aparitia simptomelor.

Este important sa evidentiem ca informatiile oferite in acest articol au caracter informativ si nu inlocuiesc sfatul medical. Pentru un diagnostic corect si un tratament adecvat, este recomandat sa consultati un medic oftalmolog.

Cauzele conjunctivitei

Conjunctivita poate fi cauzata de o varietate de factori, inclusiv infectii bacteriene sau virale, alergii, contact cu iritanti chimici sau corpuri straine in ochi si unele boli cu transmitere sexuala:

• virusurile: unele virusuri, cum ar fi virusul herpes simplex sau cele care cauzeaza raceala sau gripa, pot declansa conjunctivita virala.
• bacteriile: Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae si Haemophilus pot provoca infectii oculare care duc la conjunctivita. 
• fungii;
• amibele;
• parazitii;
• expunerea la substante iritante–sampon, praf, fum sau clor din piscina;
• alergiile: pot fi, de asemenea, responsabile de aparitia conjunctivitei. Polenul, praful mucegaiul, blana animalelor de companie sau diverse substante chimice pot provoca o reactie alergica care afecteaza ochii si duce la conjunctivita alergica.
• reactiile adverse la administrarea de picaturi in ochi, corpi straini la nivelul globului ocular: lentile de contact;
  canal lacrimal blocat (situatie frecvent intalnita la bebelusi).

Unele boli cu transmitere sexuala, cum ar fi gonoreea sau chlamydia, pot provoca conjunctivita. Aceasta este o forma mai rara de conjunctivita, dar poate provoca daune serioase ochilor daca nu este tratata corespunzator. Conjunctivitele rezultate in urma bolilor cu transmitere sexuala sunt cele mai periculoase forme. De altfel, conjunctivita gonococica este singurul tip de conjunctivita care poate duce la pierderea vederii. Daca mama este infectata cu gonoree sau chlamydia, poate transmite bacteria nou-nascutului in timpul nasterii, iar aceasta bacterie poate determina acest tip sever de conjunctivita. Din fericire, in cazul in care este depistata imediat, aceasta conjunctivita poate fi vindecata prin administrare de antibiotic (penicilina).

Conjunctivita: factori de risc

Factorii de risc difera in functie de tipul de conjunctivita.

De exemplu, pentru conjunctivita infectioasa (bacteriana, virala si neonatala) factorii de risc sunt reprezentati de:

• igiena precara;
• folosirea necorespunzatoare a lentilelor de contact;
• articole de uz personal contaminate (produse cosmetice de machiaj, lotiuni pentru ingrijirea fetei);
• expunere in locuri aglomerate (scoala primara, gradinita);
• istoric de infectii la nivelul globului ocular;
• interventii chirurgicale recente la ochi, sistem imunitar compromis (leucemii, infectii cu HIV);
• expunere sezoniera: conjunctivita bacteriana isi atinge varful de infectari iarna, pe cand cea virala este mai des intalnita pe timp de vara.

In cazul conjunctivitei alergice, factorii de risc sunt:

• polenul;
• contactul cu blana sau secretiile animalelor;
• parfumurile;
• cosmeticele;
• fumul;
• poluarea atmosferica;
• expunere sezoniera: conjunctivita alergica este mai probabil sa apara pe parcursul primaverii.

Expunerea la acesti factori nu determina neaparat boala, dar creste riscul de a dezvolta conjunctivita in conditiile unei expuneri la un agent care o poate cauza. Asadar, cei mai frecventi factori de risc in cazul conjunctivitei sunt:

• expunerea la agentii iritanti;
• contactul cu o persoana infectata;
• probleme de sanatate preexistente;
• igiena precara.

Expunerea la acesti factori nu determina neaparat boala, dar creste riscul de a dezvolta conjunctivita in conditiile unei expuneri la un agent care o poate cauza. 

Simptomele conjunctivitei

Simptomatologia conjunctivitei variaza, mai ales, in functie de tipul de conjunctivita prezent. Cele mai frecvent intalnite simptome si semne sunt:

• ochi rosii sau pleoape rosii;
• umflarea conjunctivei;
• lacrimare in exces;
• secretii purulente galbui care formeaza cruste la nivelul pleoapelor, mai ales, dupa somn, secretii albe sau verzui la nivelul ochiului/ ochilor, prurit sau mancarimi ale ochiului;
• senzatie de arsura la ochi;
• fotofobie sau sensibilitate la lumina;
• umflarea ganglionilor limfatici, in cazul conjunctivitelor virale;
• febra;
• rinita (curge nasul);
• leziuni alergice ale pielii (in cazul conjunctivitei alergice).

Durerea este absenta. Acuitatea vizuala (vederea) nu este afectata in majoritatea conjunctivitelor (o exceptie este conjunctivita neonatala, care reprezinta o urgenta si trebuie depistata si vindecata rapid). Desi conjunctivita nu afecteaza in mod obisnuit vederea, in anumite cazuri pacientii pot prezenta o vedere usor incetosata sau pot avea dificultati in a vedea clar. Aceste simptome pot fi temporare si pot disparea odata cu tratamentul adecvat.

Simptomele conjunctivitei pot varia in functie de pacient si de cauza subiacenta a afectiunii. Este intotdeauna recomandat sa consulti un medic oftalmolog pentru un diagnostic adecvat si pentru un tratament corespunzator.

Cum se diagnosticheaza conjunctivita?

In primul rand, medicul oftalmolog va pune o serie de intrebari pacientului pentru a identifica simptomele, modul cum au debutat acestea si cum au evoluat. Este important ca medicul sa stie in ce conditii de mediu a fost expus pacientul, inainte de a contracta conjunctivita. De asemenea, istoricul medical al pacientului poate oferi indicii esentiale pentru diagnosticarea conjunctivitei. Daca pacientul a avut recent o raceala sau o infectie a sinusurilor, acesta poate fi un semn al conjunctivitei virale. Daca pacientul are istoric de alergii, poate fi vorba de conjunctivita alergica. Este important sa comunici medicului toate informatiile relevante despre simptomele si istoricul medical.

Aceasta etapa de diagnosticare este urmata de un examen oftalmologic complet, pentru a determina care este gradul conjunctivitei si cat de mult s-a raspandit la structurile ochiului. Medicul specialist va folosi un tampon steril pentru a recolta secretiile oculare in vederea stabilirii etiologiei bolii (pentru a determina exact cauza: bacterii, virusuri etc.). Aceasta procedura este foarte importanta, intrucat tratamentul se va efectua in functie de agentul care a cauzat conjunctivita.

In plus, medicul poate lua in considerare daca pacientul a fost expus recent la cineva cu conjunctivita sau daca a folosit lentile de contact, ceea ce ar putea creste riscul de conjunctivita. Acest aspect este important pentru a determina cauza si alegerea celei mai eficiente metode de tratament.

Conjunctivita: metode de tratament

Tratamentul conjunctivitei este diferentiat si este administrat in functie de tipul de conjunctivita. Pentru conjunctivita virala, tratamentul este cel mai simplu. De fapt, nici nu este nevoie de tratament propriu-zis, intrucat acest tip de infectie virala dispare de la sine, in decurs de 4-7 zile.

Important de retinut!

Conjunctivita virala este foarte contagioasa si trebuie luate toate masurile necesare pentru prevenirea raspandirii infectiei la persoanele din jur.

Tratamentul conjunctivitei bacteriene se realizeaza prin administrarea de antibiotice sub forma de picaturi, unguente sau pastile. Picaturile si unguentele pentru ochi trebuie aplicate de 3-4 ori pe zi, timp de 5-7 zile. Antibioticele sub forma de pastile se iau timp de mai multe zile, conform prescriptiei medicului.

Important de retinut!

Nu opri tratamentul prescris de medic, chiar daca simptomele se atenueaza sau dispar.

Conjunctivita gonococica a nou-nascutului se trateaza si se vindeca prin administrare de antibiotice.

Important de retinut!
Este foarte important sa se administreze tratamentul cat mai repede posibil, deoarece aceasta este singura forma de conjunctivita care poate duce la complicatii serioase precum orbirea.

Conjunctivitele alergice pot fi tratate cu o clasa de medicamente antialergice, numite antihistaminice orale. Pentru ameliorarea simptomelor, sunt recomandate o serie de remedii care pot fi aplicate acasa:

• spalarea ochilor cu apa si sapun, cu ochii inchisi, dimineata si seara, sau de cate ori este nevoie in cazul in care se acumuleaza secretii, folosirea de servetele sterile;
• utilizarea medicamentelor pentru tratarea afectiunilor oftalmologice de suport, a suplimentelor alimentare pentru ingrijirea ochilor;
• evitarea, pe parcursul manifestarii infectiei, a pansamentelor, medicamentelor vasoconstrictoare, ceaiurilor (pot determina alergii), picaturilor de ochi (altele decat cele prescrise), unguentelor (altele decat cele prescrise de medicul oftalmolog), lentilelor de contact si cosmeticelor;
• aplicarea de comprese calde sau reci pe ochi poate contribui la reducerea inflamatiei si a senzatiei de arsura.

Important de retinut!

Pentru a preveni raspandirea infectiei, este important sa eviti atingerea ochilor cu mainile si sa utilizezi prosoape separate pentru fiecare membru al familiei. Spalarea frecventa a mainilor cu sapun si apa calda este, de asemenea, recomandata.

Complicatii posibile

Infectii secundare

Conjunctivita poate slabi apararea naturala a ochiului, facilitand patrunderea unor bacterii suplimentare. Aceasta poate duce la infectii suplimentare, care pot agrava inflamatia si necesita tratament antibiotic mai puternic. Infectiile secundare sunt mai frecvente la persoanele cu sistem imunitar slabit, copii mici sau adulti cu afectiuni cronice. Monitorizarea atenta si igiena oculara corespunzatoare sunt esentiale pentru prevenirea acestei complicatii.

Ulcer cornean

In cazuri severe sau neglijate, conjunctivita poate determina ulceratii la nivelul corneei, cunoscute sub numele de ulcer cornean. Aceasta afectiune poate provoca durere intensa, fotofobie, lacrimare excesiva si afectarea temporara a vederii. Ulcerul cornean necesita tratament medical prompt, inclusiv antibiotice topice sau antivirale, pentru a preveni leziuni permanente sau cicatrici corneene.

Conjunctivita cronica sau recidivanta

Unele forme de conjunctivita nu se vindeca complet sau reapar frecvent, ducand la conjunctivita cronica sau recidivanta. Aceasta poate fi cauzata de alergii persistente, expunere repetata la iritanti sau infectii netratate complet. Conjunctivita cronica poate duce la disconfort continuu, inrosire permanenta si riscul de complicatii pe termen lung, necesitand tratament prelungit si evaluare oftalmologica periodica.

Afectarea temporara a vederii

Inflamatia si secretia oculara excesiva pot provoca vedere incetosata temporara, sensibilitate la lumina sau dificultate in focalizare. De obicei, aceste tulburari se remit odata cu ameliorarea conjunctivitei, dar pot afecta activitatile zilnice, cum ar fi cititul sau condusul. In cazul in care problemele de vedere persista, este necesara consultarea unui oftalmolog pentru a exclude complicatii mai grave, cum ar fi afectarea corneei sau a structurii interne a ochiului.

Cum poti preveni conjunctivita?

Raspandirea infectiei poate fi prevenita usor prin respectarea unor reguli simple de igiena elementara. Acestea sunt:

• evitarea atingerii ochilor;
• spalarea pe maini, cat mai des posibil;
• folosirea unui prosop curat in fiecare zi;
• evitarea impartirii prosopului personal cu alte persoane, schimbarea cat mai frecventa a fetelor de perna;
• evitarea impartirii produselor de uz personal de tip cosmetice;
• aruncarea cosmeticelor contaminate;
• folosirea dermatocosmeticelor de ingrijire a tenului si a ochilor pe baza de apa termala,
• utilizarea corecta (conform sfatului medicului oftalmolog) a lentilelor de contact.

Aceste masuri de preventie pot ajuta la reducerea riscului de a dezvolta conjunctivita si la mentinerea sanatatii ochilor. 

Conjunctivita este o boala inflamatoare care poate afecta persoane aflate la orice varsta, inclusiv copii si bebelusi. Boala poate fi vindecata urmand un tratament adecvat conditiei de sanatate. Conjunctivita poate fi prevenita urmand zilnic regulile de igiena necesare. In cazul in care te confrunti cu aceasta boala, consulta medicul oftalmolog pentru a urma tratamentul de care ai nevoie. Este important sa fii atent la igiena personala si sa fii constient de factorii de risc care pot contribui la aparitia conjunctivitei. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Surse suplimentare de informare:

1. Mocanu, Constantin. Diagnostic pozitiv si diferential in oftalmologie, 2020, Editura SITECH.
2. Mayo Clinic Staff. “Pink eye (conjunctivitis)”, Mayo Clinic, 2021,
3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pink-eye/symptoms-causes/syc-20376355. Accesat in 15.06.2021.
4. NHS. “Conjunctivitis” NHS, 2021, https://www.nhs.uk/conditions/conjunctivitis/. Accesat in 15.06.2021.
5. Wikidoc. “Conjunctivitis risk factors.” Wikidoc, 2021,
6. https://www.wikidoc.org/index.php/Conjunctivitis_risk_factors Accesat in 15.06.2021.

Intrebari frecvente