Ce este sarcoidoza, cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament

29. 3. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 9 minute de citit

Sarcoidoza este o afecțiune care încă ridică multe semne de întrebare din partea specialiștilor. Citește în continuare informațiile care se cunosc despre aceasta, modalitățile prin care se manifestă și ce opțiuni de tratament există.

Cauzele care determină dezvoltarea afecțiunii sarcoidoză

Acestea nu sunt cunoscute cu exactitate, cazurile fiind întâlnite rar. Încă nu sunt suficiente studii care să ofere detalii precise. Sarcoidoza apare ca un răspuns al sistemului imunitar, când organismul intră în contact cu o substanță a cărei proveniență este necunoscută și despre care se presupune că ar fi fost inhalată din aer.

Oricine poate dezvolta această afecțiune, care se poate instala în orice loc din organism, dar la copii se întâlnește foarte rar. Sarcoidoza implică o creștere a numărului granuloamelor, care sunt niște celule inflamatorii de mici dimensiuni, de culoare roșie și care pot afecta diferite organe. Cu precădere, zonele afectate de granuloame sunt plămânii, ochii, ganglionii limfatici și pielea. Important de reținut: sarcoidoza nu este contagioasă. 

Factorii de risc și tipuri de sarcoidoză

De obicei, sistemul imunitar eliberează globule albe, ce au rolul de a combate infecțiile din sânge și de a elimina germenii. În locul unde acționează acestea au loc inflamații, care se reduc pe măsură ce infecția este îndepărtată. În cazul apariției sarcoidozei, sistemul imunitar este suprasolicitat, astfel că, în loc să aibă loc îndepărtarea infecțiilor, se formează granuloamele.

Cu toate că orice persoană poate fi afectată de sarcoidoză, există unii factori de risc pe fondul cărora se poate dezvolta. Aceștia sunt o predispoziție de natură genetică în combinație cu unii de mediu, de exemplu, expunerea la substanțe chimice, virusuri, bacterii sau praf. Unele afecțiuni autoimune pot fi corelate cu apariția sarcoidozei, dar nu s-au putut identifica modalitățile prin care se poate întâmpla acest lucru. 

S-a observat că vârsta de incidență mai crescută este între 20 și 40 de ani [1], iar femeile prezintă mai multe riscuri de apariție a sarcoidozei. De asemenea, se pare că persoanele africane și cele provenite din Europa de Nord, dar și descendenții lor au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. De asemenea, cei care intră în contact cu substanțe chimice sunt mai expuși.

Există mai multe tipuri de sarcoidoză, în funcție de organul pe care îl afectează: cea la nivelul plămânilor, cea cutanată, cea care se manifestă în zona ochilor, cea de tip cardiac și altele.

Simptomele prin care se manifestă această afecțiune

În unele cazuri, sarcoidoza se dezvoltă lent, în mod treptat și se poate extinde pe mai mulți ani. În alte situații, simptomele se pot manifesta brusc și pot dispărea în scurt timp. Uneori, sarcoidoza este asimptomatică, iar pacienții ajung să fie diagnosticați cu ea în urma unei radiografii la nivelul pieptului, ce a fost realizată din alte motive.

În funcție de organul în interiorul căruia se formează granuloamele, sarcoidoza este de mai multe feluri și are particularități specifice. Iată care sunt cele mai comune tipuri de sarcoidoză, simptome și manifestări:

Reacții la nivelul plămânilor
Sarcoidoza pulmonară se localizează în zona plămânilor și se identifică la circa 90% dintre cazuri [2]. Aceasta are următoarele simptome posibile:

  • Dureri în zona pieptului, cu senzația de strânsoare:
  • Tuse seacă al cărei caracter este persistent;
  • Respirație îngreunată sau șuierătoare;
  • Foarte rar, tuse cu sânge.

Reacții la nivelul pielii

Sarcoidoza cutanată se prezintă la nivelul pielii și poate avea următoarele manifestări:

  • Modificarea culorii pielii în unele zone ale corpului; poate deveni mai închisă sau mai deschisă în locurile afectate;
  • Apariția unei iritații care se manifestă prin pete de culoare roșie sau roșie cu tentă de violet, în zona tibiei sau a gleznelor, însoțită de căldură și o senzație ușoară de durere la atingere;
  • Apariția unor noduli sub piele, cu precădere în zonele unde se află cicatrici ori tatuaje;
  • Leziuni ce pot apărea în zona feței, de exemplu, la urechi, obraji, nas.

Reacții la nivelul ochilor

Forma care apare în zona ochilor se numește sarcoidoză oculară. Aceasta poate avea următoarele forme de manifestare:

  • Încețoșarea vederii;
  • Uscarea ochilor;
  • Sensibilitatea ochilor când are loc contactul lor cu lumina;
  • Înroșirea ochilor;
  • Senzații de arsură sau mâncărimi și durere în zona ochilor.

Cu toate că multe cazuri de sarcoidoză presupun o formă ușoară a bolii, există și unele situații în care această afecțiune poate afecta mai multe organe. Iată care sunt tipurile avansate de sarcoidoză:

Sarcoidoză pulmonară însoțită de complicații

Aceasta predispune la dezvoltarea unor boli de natură pulmonară ce rezistă în urma administrării tratamentului și pot ajunge să pună în pericol viața pacientului [4]. De exemplu, două astfel de complicații sunt fibroza pulmonară sau hipertensiunea pulmonară. 

Sarcoidoza cardiacă

Aceasta este o altă formă de sarcoidoză ce are complicații și poate duce la deces [4]. Printre simptomele sale se află aritmia ventriculară (un ritm cardiac anormal), pentru care medicul poate administra medicamente. Iată ce simptome pot apărea în cazul acestei forme de sarcoidoză:

  • Senzație de oboseală;
  • Palpitații;
  • Leșin;
  • Durere în zona pieptului;
  • Edem;
  • Dificultate în a respira.

Neurosarcoidoza

Această formă este încă supusă cercetărilor. Specialiștii nu au căzut de acord cu privire la detalii despre neurosarcoidoză, astfel că nu se cunosc particularități în afara faptului că se poate trata cu succes în cazul în care este diagnosticată în stadiul incipient.

Sarcoidoza la multiple organe

Există o complicație a acestei afecțiuni ce implică afectarea mai multor organe. Numărul lor variază, iar particularitățile afecțiunii diferă în funcție de persoană. Unii pacienți pot primi tratament ce poate contribui la ameliorarea simptomelor, în vreme ce pentru alții se poate administra medicație cu scopul de a se încerca extinderea duratei de viață.

Cum se stabilește diagnosticul pentru sarcoidoză?

Unii pacienți pot ajunge la consult medical de rutină sau pe fondul unor stări generale de rău, precum scădere în greutate, febră, oboseală. Alții pot veni la medic pentru că prezintă simptomele specifice organelor afectate. 

Pacientul se poate deplasa la medicul de familie, care îi va da trimitere la specialist, în funcție de manifestările pe care le prezintă. Cel mai adesea, este vorba de medicul pneumolog, dar, după caz, poate fi nevoie de cel oftalmolog sau cardiolog.

Diagnosticul de sarcoidoză nu se poate stabili în urma unui singur test, ci sunt necesare mai multe proceduri. Pe lângă excluderea altor boli cu simptome asemănătoare, trebuie să existe și semne ale sarcoidozei, dar și prezența granuloamelor, fapt ce se poate identifica prin intermediul analizelor la microscop.

Analize și investigații necesare pentru sarcoidoză

Întrucât sarcoidoza are caracter imprevizibil și este mai dificil de identificat, excluderea altor boli asemănătoare contribuie la stabilirea corectă a diagnosticului. Scarcoidoza nu trebuie confundată cu alte afecțiuni, precum apă la plămâni, cardiomiopatie, pneumonie sau emfizem pulmonar.

Sarcoidoză - analize și investigații posibile:

  • Radiografia pulmonară. Aceasta este una dintre cele mai importante investigații, deoarece fie poate identifica cea mai comună formă de sarcoidoză, cea la nivelul plămânilor, chiar dacă este asimptomatică, fie va putea elimina această variantă.
  • Tomografia computerizată (CT) pe bază de substanță de contrast. Aceasta poate ajuta la identificarea ganglionilor limfatici inflamați localizați în cutia toracică.
  • Măsurarea funcțiilor plămânilor. Aceasta se realizează cu ajutorul unor aparate în care pacientul suflă. Prin intermediul lor se explorează parametrii în care funcționează plămânii. Cu cât este mai scăzut volumul de aer din plămâni, cu atât severitatea afecțiunii va fi mai crescută.
  • Bronhoscopia. Aceasta ajută la explorarea bronhiilor și traheei, sub anestezie locală cu inhalare de xilină. În cadrul acestei proceduri, după caz, se poate preleva țesut pentru biopsii sau se poate face lavaj bronhoalveolar, adică se introduce unui ser, apoi acesta se recuperează, în vederea realizării unor analize la microscop. Biopsia se poate realiza și pe cale chirurgicală.
  • Electrocardiograma. Cu ajutorul acestei investigații, medicul poate detecta sau exclude tulburări legate de inimă.
  • Analize de sânge și urină. Prin intermediul lor, medicul poate afla dacă rinichii și ficatul funcționează normal sau nu.
  • Examinări la nivelul ochilor, pentru a se observa eventualele modificări. 

După ce medicul a acumulat informațiile necesare și a stabilit diagnosticul și gradul de severitate, urmează să concluzioneze dacă pacientul are nevoie de tratament, de ce tip și pe ce durată.

Tratamente eficiente pentru această afecțiune

Sarcoidoza poate trece de la sine, dacă nu este într-un stadiu avansat. Stadiile severe de sarcoidoză implică urmarea unui tratament prescris de medic. Printre tratamentele posibile sunt cele pe bază de corticosteroizi sub formă de cremă sau picături de ochi. De asemenea, se pot prescrie medicamente ce au rol de suprimare a sistemului imunitar, în vederea reducerii inflamației.

În cazul sarcoidozei cardiace, medicul poate prescrie și unele suplimente alimentare pentru sistemul cardiovascular sau poate recomanda remedii naturiste care îmbunătățesc sănătatea sistemului cardiovascular. Pacientul nu trebuie să ia nimic fără aprobarea medicului.

Pe lângă tratamentele medicamentoase, în funcție de caz, medicul poate recomanda și terapia fizică, proceduri de reabilitare pulmonară, iar în unele situații, implantarea unui pacemaker sau defribrilator. Atunci când s-au epuizat toate opțiunile de tratament, iar organul în cauză este afectat iremediabil (inima, plămânii sau ficatul), se poate recurge la transplant.

Se recomandă ca persoanele diagnosticate cu sarcoidoză să adopte o dietă sănătoasă, să evite expunerea la soare, să renunțe la fumatul și la consumul de sare pe durata tratamentului ce se bazează pe corticosteroizi.

Ai grijă de sănătatea ta și vino cu rețeta de la medic în farmaciile Dr. Max. Urmează tratamentul întocmai cum ți-a spus specialistul, pentru ca șansele de recuperare să fie cât mai crescute.

Surse:

  1. Studiul “Sarcoidosis presenting in patients older than 50 years”, de Roberta Lenner, Gregory J Schilero, Maria L Padilla, Alvin S Teirstein, pentru National Library of Medicine, pe 19 iun. 2002, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12102610/#:~:text=Background%3A%20Sarcoidosis%20occurs%20most%20often,patients%20has%20received%20little%20attention.
  2. https://www.nidirect.gov.uk/conditions/sarcoidosis
  3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sarcoidosis/symptoms-causes/syc-20350358
  4. Articolul “Morbidity and Mortality in Sarcoidosis”, de Alicia K. Gerke, M.D., publicat în National Library of Medicine, în sept. 2014, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4326053/