Epistaxisul (sangerarea nazala): ce afectiuni poate indica

Ce este epistaxisul?

Epistaxisul, sau sangerarea nazala, apare atunci cand tesutul din interiorul nasului sufera o mica leziune. Aceasta leziune usoara duce la aparitia hemoragiei deoarece mucoasa nazala are multe vase de sange, aflate foarte aproape de suprafata acesteia.

Odata ce ai suferit o sangerare nazala, aceasta poate reaparea. Acest lucru este posibil deoarece, odata ce o anumita zona a fost afectata si un anumit vas a inceput sa sangereze, leziunea va continua sa se deschida daca vor exista in continuare factori declansatori.

De ce apare sangerarea nazala?

Epistaxisul poate avea atat cauze locale, dar poate aparea si drept semn al unei alte afectiuni. Este important sa cunosti toate situatiile in care acest simptom isi poate face aparitia, astfel incat sa poti depista la timp orice situatie alarmanta. De obicei, sangerarea nazala este o problema minora produsa de un factor local dar, daca prezinti si alte simptome mai serioase, este recomandat sa te prezinti la medic.

Iata care sunt cauzele locale ce pot duce la aparitia epistaxisului:

• Factori de mediu, precum un aer foarte uscat ce provoaca automat si uscarea tesutului din interiorul nasului;
• Afectiunile nazale - rinitele (inflamarea mucoasei) si racelile - sangerarea poate aparea in urma stranutului sau a suflarii nasului;
• Leziuni si traumatisme suferite la nivelul nasului, provocate de patrunderea unui corp strain in interiorul sau, accidentari sau scobirea puternica a mucoasei nazale;
• Deviatia de sept sau alte anomalii ale formei nasului;
• Contactul cu diverse substante ce pot provoca iritatii (de exemplu produse chimice);
• Prezenta unor tumori benigne (de exemplu polipi) sau maligne.

Epistaxisul poate aparea si drept simptom al unor afectiuni sau ca manifestare in diferite situatii. Acestea pot include:

• Hipertensiunea arteriala, afectiunile care afecteaza coagularea sangelui sau alte probleme cardiovasculare;
• Administrarea de anticoagulante;
• Insuficienta renala;
• Schimbarile hormonale, ca de exemplu cele suferite in timpul sarcinii;
• Expunerea la temperaturi foarte ridicate sau activitatea fizica foarte intensa.

Afectiuni indicate de epistaxis

Epistaxisul poate fi un simptom al mai multor afectiuni sistemice sau locale. Mai jos sunt detaliate principalele afectiuni care pot fi indicate de sangerarea nazala:

Afectiuni cardiovasculare

Epistaxisul poate fi un indicator al unor afectiuni vasculare precum:

Hipertensiune arteriala

Hipertensiunea arteriala este o cauza frecventa a epistaxisului, mai ales la adulti si varstnici. Presiunea crescuta a sangelui poate afecta vasele mici din mucoasa nazala, crescand riscul de ruptura si sangerare. Epistaxisul la pacientii cu hipertensiune este adesea sever si dificil de controlat, fiind importanta monitorizarea tensiunii arteriale in cazul recurentelor.

Ateroscleroza

Ateroscleroza, caracterizata prin ingrosarea si rigidizarea arterelor, poate afecta vasele nazale mici, reducand flexibilitatea acestora si crescand riscul de sangerare. Vasele nazale sunt fragile si expuse la presiunea sanguina crescuta, ceea ce poate favoriza aparitia epistaxisului, in special in cazurile cu ateroscleroza avansata.

Boli hematologice

Sangerarile nazale frecvente pot fi un indicator al unor afectiuni hematologice, precum:

Tulburari ale coagularii

Aceste tulburari includ afectiuni ereditare sau dobandite care afecteaza capacitatea sangelui de a se coagula corect, crescand riscul de sangerare nazala:

• Hemofilia: deficienta factorilor VIII sau IX duce la sangerari spontane sau dupa traumatisme minore.
• Boala von Willebrand: deficienta factorului von Willebrand, esential pentru coagulare si agregarea plachetara.
• Trombocitopenia: scaderea numarului de trombocite poate aparea din cauze precum leucemia, infectii virale sau ca efect secundar al medicatiei.

Epistaxisul poate fi unul dintre primele semne ale acestor afectiuni, necesitand investigatii hematologice detaliate.

Anemii severe

Anemiile severe, in special cele determinate de deficienta de fier sau hemoragice, pot afecta integritatea vasculara si vindecarea mucoasei nazale, crescand susceptibilitatea la sangerari. Pacientii cu anemie severa pot prezenta epistaxis in contexte de fragilitate vasculara si scadere a capacitatii de coagulare.

Leucemie

Leucemia este o afectiune hematologica maligna caracterizata prin proliferarea anormala a celulelor albe. Aceasta afectiune poate duce la trombocitopenie, afectand coagularea si predispunand la epistaxis frecvent, adesea insotit de alte sangerari (gingii, hematurie, echimoze).

Boli hepatice

Exista mai multe afectiuni hepatipentru care epistaxisul poate fi un indicator:

Ciroza hepatica

Ciroza este stadiul avansat al bolii hepatice cronice, caracterizata prin fibrozarea ficatului si afectarea functiilor hepatice. Ficatul este esential in sinteza factorilor de coagulare, iar afectarea acestuia poate conduce la tulburari ale coagulatiei, crescand riscul de sangerari nazale persistente sau severe.

Insuficienta hepatica

Insuficienta hepatica severa afecteaza sinteza proteinelor coagularii si distruge trombocitele, crescand predispozitia la sangerare. Epistaxisul in insuficienta hepatica indica adesea un dezechilibru coagulator si necesita corectarea factorilor deficitari si tratamentul bolii hepatice subiacente.

Afectiuni oncologice

Epistaxisul este de obicei un simptom benign, dar uneori poate fi un indicator al unor afectiuni grave:

Tumori nazale (carcinoame, angioame)

Tumorile maligne sau benigne ale cavitatii nazale pot determina epistaxis prin invazia si distrugerea vascularizatiei locale:

• Carcinoame nazale: tumori maligne care afecteaza mucoasa nazala sau sinusurile, manifestandu-se prin epistaxis unilaterala, persistenta si progresiva.
• Angioame: formatiuni benigne, foarte vascularizate, care pot sangerari spontan sau dupa traumatisme minore.

Epistaxisul persistent sau unilaterala trebuie investigat pentru a exclude prezenta unei tumori.

Neoplazii ale sinusurilor nazale

Tumorile sinusurilor, desi rare, pot cauza epistaxis sever prin afectarea vaselor sangvine mari. Simptomele asociate includ dureri faciale, obstructie nazala si secretii purulente sau hemoragice.

Afectiuni de natura infectioasa

Si unele boli infectioase pot evolua cu simptome precum epistaxisul:

Sinuzita cronica

Sinuzita cronica determina inflamarea si congestia mucoasei sinusurilor, afectand integritatea vasculara si predispunand la epistaxis. Sangerarea poate aparea in episoade acute sau in cursul perioadelor de exacerbare a sinuzitei.

Rinite bacteriene sau virale

Rinitele, caracterizate prin inflamarea mucoasei nazale, cresc fragilitatea vasculara si predispun la sangerari, in special in contextul infectiilor virale sau bacteriene acute. Epistaxisul poate fi insotit de congestie nazala, secretii si dureri faciale.

Afectiuni endocrine

Exista mai multe afectiuni endocrine care evolueaza cu simptome care includ epistaxisul. 

Hipertiroidism

Hipertiroidismul, prin cresterea metabolismului si a activitatii sistemului nervos simpatic, poate afecta vasele sangvine, crescand presiunea si fragilitatea acestora. In plus, hipertiroidismul poate induce hipertensiune arteriala, sporind riscul de epistaxis.

Afectiuni respiratorii

Epistaxisul poate fi si un indicator al unor afectiuni respiratorii, precum:

Polipoza nazala

Polipii nazali sunt formatiuni benigne ale mucoasei nazale care pot cauza obstructie nazala si inflamatia mucoasei, crescand riscul de sangerare, mai ales dupa manipulare sau traumatisme minore.

Astm bronsic

Astm bronșic poate fi asociat cu epistaxis datorita utilizarii frecvente a medicamentelor antiinflamatoare sau corticosteroizilor, care pot afecta coagularea si integritatea mucoasei nazale. Inflamatia generalizata poate contribui, de asemenea, la epistaxis.

Ce poti face in caz de sangerare nazala?

Daca ai de-a face cu un episod de epistaxis, poti apela la cateva metode de prim ajutor chiar si acasa, pentru a opri sangerarea. Evita sa te asezi pe spate, deoarece astfel risti ca sangele sa ajunga in gat. Ceea ce trebuie sa faci este sa ramai intr-o pozitie verticala si sa stai cu fata usor aplecata.

Aplica presiune pe nas in zona sa moale pentru a contribui la oprirea hemoragiei. Este recomandat sa apesi pe ambele nari si, in acest timp, sa folosesti gura pentru a respira. Insa, daca ai identificat exact nara care sangereaza, poti aplica presiune doar pe aceasta. Mentine aceasta presiune timp de 5-10 minute. Daca hemoragia inca nu s-a oprit, continua sa apesi timp de inca 10 minute.

Cand ar trebui sa mergi la medic?

Daca sangerarea nu s-a oprit nici dupa ce ai aplicat in continuu presiune pe nas timp de 15-20 de minute, este momentul sa mergi la urgente. De asemenea, daca episoadele de epistaxis au loc frecvent, sangerarea este una semnificativa sau este insotita si de alte simptome (stare generala proasta, lesin etc), nu trebuie sa eziti sa te prezinti la medic.

Alte situatii in care ar trebui sa primesti ingrijiri medicale sunt accidentele sau traumatismele puternice in zona nasului, dar si pierderea de sange directionata catre gat, nu in exterior. Aceasta din urma poate fi un semn al hipertensiunii.

Ce remedii sunt recomandate impotriva epistaxisului?

In functie de cauza exacta a sangerarii nazale, se pot recomanda mai multe remedii care sa contribuie la oprirea acesteia. Medicul poate recomanda cauterizarea vasului care provoaca sangerarea, fie sub anestezie locala folosind un dispozitiv electric, fie aplicand local o substanta chimica.

Pe moment, sangerarea poate fi oprita si prin tamponare cu ajutorul unor bandaje realizate din tifon care se introduc in interiorul nasului, in zona afectata. De asemenea, medicul poate recomanda si alte metode de interventie asupra cauzei locale (corectarea deviatiei anatomice a nasului, interventie directa asupra leziunii, remedii in caz de accidentare, interventii directe asupra posibilelor tumori).

Daca epistaxisul apare ca urmare a unei alte afectiuni, se pot recomanda medicamente potrivite acestora. De asemenea, in cazul unei afectiuni nazale precum rinita, medicul poate sugera utilizarea unor produse speciale de ingrijire a nasului (solutie salina) sau a unui nebulizator. 

Atentie! Daca vei administra suplimente alimentare pentru sanatatea nasului, este important sa stii ca nu exista suficiente dovezi stiintifice legate de eficacitatea acestora impotriva afectiunilor ORL.

Cum poti preveni epistaxisul? 

Poti limita aparitia sangerarilor avand grija de nasul tau, evitand miscarile bruste care pot cauza lezarea mucoasei si suflandu-ti nasul cu grija. De asemenea, poti apela si la folosirea unui dispozitiv pentru umidificarea aerului din locuinta ta. Incearca sa eviti acei factori care pot cauza o reactie alergica respiratorie, dar si activitatile sau obiceiurile ce iti pot creste tensiunea arteriala (de exemplu fumatul).

Nu in ultimul rand, nu uita sa mergi la medic oricand ai de-a face cu simptome persistente. Fie ca este vorba de o rinita suparatoare, o sangerare nazala mai puternica sau orice semne ca lucrurile nu sunt in regula, cere sfatul unui medic specialist.

Epistaxisul sau sangerarea nazala poate aparea destul de frecvent si, in majoritatea cazurilor, nu reprezinta o problema grava si nu ar trebui sa te ingrijoreze. Insa, acorda atentie tuturor semnelor si felului in care are loc hemoragia si mergi la urgente daca aceasta nu se opreste de la sine.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Surse: