Ce este bursita, cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament
Bursita este o afecțiune comună, ce se manifestă la nivelul articulațiilor. Citește acest articol și află detalii despre ce este bursita, câte tipuri există, care sunt cauzele care determină apariția acesteia, prin ce simptome se manifestă, în ce constă diagnosticarea și ce tratamente se recomandă.
Ce este bursita?
Bursita este una dintre afecțiunile venoase. Aceasta reprezintă inflamarea burselor, care sunt asemănătoare cu niște saci de mici dimensiuni, ce conțin lichid și care sunt localizați la nivelul articulațiilor.
Buna funcționare a articulațiilor depinde de sănătatea burselor, deoarece au rol în mobilitatea și reducerea fricțiunii dintre oase, tendoane și mușchi, prin faptul că oferă lubrifiere în zonele respective atunci când se supun presiunii. Când bursele se inflamează, flexibilitatea persoanei afectate devine limitată și se instalează durerea, rigiditatea și alte simptome specifice.
Bursita se dezvoltă mai ales atunci când persoanele fac mai des activități fizice sau cresc intensitatea ori durata lor. Zonele articulațiilor supuse mișcărilor repetitive (încheieturile) sunt cele mai predispuse la a dezvolta bursita. În cele mai multe cazuri, aceasta se tratează cu succes, dar poate fi recurentă. Este posibil ca cei care dezvoltă bursita să fie afectați și de tendinită.
Câte tipuri de bursită există?
În tot organismul uman există circa 160 de burse, iar afecțiunea poate apărea la oricare dintre ele. După modul de manifestare, această afecțiune se clasifică în trei moduri: acută, recurentă sau cronică.
În funcție de locul unde se dezvoltă, bursita se poate încadra în mai multe categorii. Cele care se întâlnesc cel mai des sunt cea a umărului, a genunchiului, a cotului, a șoldului, a călcâiului și cea inter-metatarsiană.
Bursita umărului
Acest tip de bursită este de două feluri: subacromială sau deltoidă. Cea subacromială este mai comună și poartă această denumire deoarece apare între osul numit acromion, localizat între partea superioară de la nivelul umărului, și tendonul mușchiului supraspinos, ce învăluie capul osului brațului (humerusul).
Bursita la umăr este comună, iar sportivii sunt mai expuși să o dezvolte, în special cei care folosesc frecvent contactul sau rotirea brațului. De exemplu, handbaliștii, rugbiștii, culturiștii, tenismenii.
Bursita genunchiului
Exista trei tipuri de burse predispuse la a produce bursite: cea infrapatelară, cea pes anserinus si cea prepatelară. Bursita de acest gen poate apărea la persoanele care au o muncă ce implică statul în genunchi pe suprafețe dure. De exemplu, la cei care montează gresie sau parchet pun mare presiune pe genunchi și sunt expuși la bursită.
Obezitatea, gonartroza, traumatismul, unele boli sau infecții sunt alți posibili factori asociați cu bursita genunchiului. Acest tip de bursită este unul dintre cele mai comune, din cauza faptului că există multe burse la nivelul genunchiului care sunt predispuse la inflamație.
Bursita cotului
Aceasta se mai numește olecraneană sau “cotul studentului”. Persoanele care sunt predispuse la bursita cotului sunt cele care au suferit un traumatism (o lovitură puternică) sau care se sprijină constant pe coate, creându-se presiune. Alți factori cauzatori pot fi guta sa unele infecții. Studenții sau persoanele care lucrează mult de la birou sunt expuse la a dezvolta bursita de acest tip. Forma pe care o fac multe persoane este cea cronică.
Bursita șoldului
Aceasta se mai numește și trohanterică. Persoanele care sunt predispuse la bursita șoldului obișnuiesc să se sprijine mult timp pe șolduri, de exemplu, atunci când dorm pe o parte sau când petrec o perioadă îndelungată pe scaun.
Unii sportivi pot fi afectați, de exemplu, cei care practică ciclism, hochei, handbal, atletism, fotbal. Alți posibili factori cauzatori pot fi postura incorectă, leziunile, unele afecțiuni la nivelul oaselor, de pildă, artrita.
Bursita călcâiului
Acest tip de bursită se mai numește retrocalcaniană. Cei care sunt predispuși la a o dezvolta sunt persoanele care fac mișcări repetitive la nivelul călcâielor și gleznelor, în special dacă depun efort intens brusc, fără ca înainte să facă încălzirea. De exemplu, cei care dansează sau care obișnuiesc să facă sărituri sau care practică alpinismul.
Un alt posibil factor pentru bursita călcâiului ar putea fi încălțămintea nepotrivită, cum este cea care este mai rigidă la nivelul călcâielor sau cea cu tocuri. Poate fi de formă acută ori cronică.
Bursita inter-metatarsiană
Aceasta apare la nivelul degetului mare de la picior și este în legătură cu bursita călcâiului. Persoanele care folosesc încălțăminte cu vârfuri înguste și/sau tocuri sunt predispuse la această afecțiune, precum și cele care practică baletul.
Ce cauze determină apariția bursitei și care sunt factorii de risc?
Există mai multe cauze posibile pentru apariția bursitei. Printre acestea se află unele traume sau leziuni care au loc la bursele seroase, anumite infecții. De asemenea, există și factori care depind de fiecare tip de bursită în parte.
În general, cele mai comune cauze ale bursitei sunt:
- Suprasolicitarea zonelor unde există burse;
- Încălțămintea incomodă sau nepotrivită;
- Un traumatism sever sau traumatisme repetate la nivelul zonei în care se află o bursă;
- Unele infecții, de exemplu, cele cu stafilococi, care se declanșează prin intermediul unei înțepături sau răni);
- Pe fondul unor afecțiuni, precum: cele tiroidiene, lupusul eritematos sistemic, diabetul zaharat, guta, poliartrita reumatoidă.
Înaintarea în vârstă, consumul de alcool, utilizarea steroizilor și obezitatea se pot afla printre factorii ce contribuie la declanșarea bursitei.
Ce simptome sunt asociate cu această afecțiune?
Unele persoane pot avea simptome asemănătoare cu cele ale tendinitei. Printre simptomele bursitei, în general, se pot afla următoarele:
- Durerea ce se resimte la mișcare, de exemplu, durere de călcâi, durere de genunchi, de cot, de umăr;
- Apariția edemelor în zonele afectate; de pildă, umflarea picioarelor în cazul bursitei de călcâi sau de genunchi;
- Prezența roșeții;
- Sensibilitatea la atingerea locului afectat sau când se realizează palparea;
- Bursele se pot îngroșa;
- Temperatura locală sau senzația de căldură;
- Rigiditatea sau înțepenirea;
- Senzația ca de arsură;
- Tensiunea la nivelul articulațiilor.
Durerea se poate resimți ușor sau intens, temporar sau doar când se aplică presiune. Se poate amplifica în timpul somnului sau imediat după trezire, dacă zona cu bursită nu este protejată. În multe cazuri, durerea dispare în urma efectuării unor mișcări ce contribuie la mobilizarea articulației afectate.
Ce metode de diagnosticare există?
Diagnosticul de bursită se realizează în urma examinării fizice de către medicul ortoped, care se va interesa și de istoricul medical al pacientului, precum și de activitățile sale zilnice. În anumite situații, acesta poate solicita unele investigații, de exemplu, teste imagistice (RMN, CT), radiografii, analize de laborator, precum cele de sânge sau biopsie.
Atunci când există o bursită de natură infecțioasă, iar infecția este localizată strict la nivelul articulației, medicul poate aspira lichidul cu ajutorul unui ac special, după care va fi supus unor analize pentru a identifica germenul respectiv. Bursita cronică, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la apariția altor boli, precum tendinită sau ruptură de tendon. În cazul în care bursita apare pe fondul unei afecțiuni cronice, medicul poate ajusta tratamentul respectiv.
Ce tratamente se aplică pentru bursită?
Medicul ortoped poate administra medicamente pentru dureri articulare, cu efect antiinflamator (pe cale orală sau unguente cu acțiune locală), ori corticosteroizi. După caz, acesta poate recomanda și multivitamine pentru adulți. În situațiile în care bursita este de natură infecțioasă, va prescrie antibiotice.
Odihna și repausul sunt esențiale în tratamentul pentru bursită. Alte lucruri care pot fi de ajutor în ameliorarea disconfortului pot fi comprese cu gheața aplicate local, folosirea unor orteze, a unor cârje. Ședințele de fizioterapie, kinetoterapie sau de mișcare fizică ce au scopul de a întări mușchii, realizate sub supravegherea medicului, pot contribui la îmbunătățirea simptomelor de bursită.
În situațiile mai dificile, când bursita este severă, medicul poate realiza o puncție, în vederea extragerii lichidului în exces. Rareori, poate fi necesară o intervenție pe cale chirurgicală în care medicul va face un drenaj sau va elimina bursita în cauză.
Se pot lua unele măsuri pentru prevenția bursitei. De exemplu, se recomandă adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate pentru slăbit sau cu scopul de a menține greutatea optimă. O greutate ridicată va spori presiunea asupra articulațiilor.
Alte măsuri de precauție pot fi încălzirea, întinderea și luarea pauzelor atunci când se efectuează mișcări circulare la nivelul articulațiilor, precum și evitarea presiunii mari pe acestea (îndoirile excesive). Este important ca ridicarea să se facă în mod corect, îndoind ușor genunchii, deoarece ridicările bruște pot suprasolicita articulațiile șoldului.
De asemenea, se recomandă să porți încălțăminte comodă și să adopți o postură corectă de fiecare dată când stai în picioare sau șezut, să eviți să pui presiune mare pe articulații.
În cazul în care ești nevoit să stai mult timp în genunchi, de exemplu, dacă realizezi activități în construcții sau grădină, ori la sala de fitness, utilizează suporturi speciale. Se recomandă utilizarea cărucioarelor cu roți în locul celor fără roți.
Recidiva reprezintă o complicație comună ce poate apărea în cazul bursitei, în special dacă se repetă activitățile care suprasolicită articulațiile. Perioada de recuperare depinde de fiecare caz în parte, în funcție de particularitățile pacientului. În cazul intervenției chirurgicale, aceasta poate dura circa trei sau patru săptămâni.
În cazul în care simți disconfort sau durere la nivelul articulațiilor, mergi la medicul ortoped, pentru consult. Acesta este singurul în măsură să ofere tratament de specialitate și recomandări personalizate conform necesităților tale.
Surse:
