Beneficiile consumului de branza feta

2. 6. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 6 minute de citit

branza feta

Branzeturile sunt unele dintre cele mai indragite alimente ale romanilor, fiind foarte des asociate atat cu mancaruri sarate, cat si cu deserturi. Fie ca aleg sa le consume alaturi de legume sau saratele, la mic dejun ori la cina, aceste preparate din lapte isi gasesc locul in regimul alimentar al majoritarii oamenilor. 

Branza feta este celebra pentru textura cremoasa si gustul usor acru, ea fiind obtinuta din lapte de oaie sau capra, ori un amestec intre acestea. Desi poate fi recunoscuta de marea parte a oamenilor datorita caracteristicilor deosebite, putine persoane stiu si ca aceasta are un aport nutritiv generos si o serie de beneficii pentru organism. 

Afla in randurile de mai jos mai multe informatii interesante despre aceasta. 

Informatii generale despre branza feta

Branza care te face sa te gandesti la salatele grecesti racoritoare si fresh are denumire de origine protejata (DOP), ceea ce inseamna ca se poate numi astfel numai daca provine din anumite regiuni. Totusi, denumirea de feta provine de la italieni, unde cuvantul „fetta” inseamna „felie”. 

Aceasta are un gust usor astringent si nu prezinta bule de aer care pot fi regasite in telemeaua clasica de vaca. Mai mult, textura este una uniforma, densa si cremoasa, branza feta neavand niciun invelis mai gros sau mai uscat care sa o imbrace. 

Ce contine branza feta? Compozitie si valori nutritionale

Desi, in prezent, exista diverse variatii ale retetei originale, branza feta DOP traditionala se fabrica din lapte de oaie sau de capra. Exista si posibilitatea ca acestea sa fie combinate, dar, in acest caz, laptele de capra nu trebuie sa depaseasca un procent mai mare de 30%. 

Fiind o branza bogata din punct de vedere nutritiv si benefica pentru sanatatea sistemului imunitar, aceasta prezinta o varietate de vitamine si minerale. O portie de 30 de grame din aceasta delicatesa contine:

  • calorii: 74;
  • grasimi: 6 grame;
  • proteine: 4 grame;
  • carbohidrati:1,1 grame;
  • riboflavina:14% din DZR;
  • calciu: 14% din DZR;
  • sodiu: 13% din DZR;
  • fosfor: 9% din DZR;
  • vitamina B12: 8% din DZR;
  • seleniu: 6% din DZR;
  • vitamina B6: 6% din DZR;
  • zinc: 5% din DZR.

** DZR - doza zilnica recomandata.

Beneficiile consumului de branza feta

Sustine sanatatea oaselor

Beneficiile consumului de branza feta

Fiind o sursa excelenta de calciu, proteine si fosfor, branza feta si-a dovedit de-a lungul timpului aportul benefic in ceea ce priveste sanatatea oaselor. Doza mare de calciu contribuie la imbunatatirea densitatii osoase, facandu-le mai rezistente, in timp ce fosforul favorizeaza absorbtia acestuia in organism. 

Un lucru bine de stiut este ca laptele de ovine si caprine este mai bogat in calciu decat cel produs de vaci, 100 de grame de branza feta fiind suficiente pentru a acoperi necesarul zilnic al acestor minerale.  

Contribuie la functionarea optima a sistemului digestiv

Buna functionare a sistemului digestiv este esentiala pentru starea de bine si pentru eliminarea toxinelor din organism. Datorita fermentarii, proces natural in cadrul obtinerii acestui tip de branza, feta este bogata in probiotice. Bacterii precum Lactobacillus plantarum traiesc in simbioza cu omul, acestea impiedicand dezvoltarea unei flore bacteriene periculoase (contaminarea cu Salmonella, E-coli). 

Mai mult, consumul regulat si moderat de branza feta sustine imunitatea si capacitatea organismului de a lupta cu agentii patogeni externi, avand totodata si un efect antiinflamator. Acesta este datorat sporirii productiei de compusi care impiedica raspunsul imun al corpului. 

Poate avea o actiune benefica in lupta contra cancerului

CLA este un acid gras care se regaseste in produsele de origine animala. Acidul linoleic conjugat contribuie la imbunatatirea capacitatii corpului de a dezvolta masa musculara si de a reduce tesutul adipos. De asemenea, impreuna cu proteina alfa-lactalbumina poate avea un efect antitumoral asupra organismului. 

Branza greceasca a fost asociata adesea cu scaderea riscului de dezvoltare a cancerului, Grecia fiind una dintre tarile in care se inregistreaza una dintre cele mai mici incidente ale cancerului de san. Aceste date nu au fost insa dovedite stiintific. 

Contribuie la ameliorarea anemiei

Fiind cunoscuta drept una dintre afectiunile care „mananca” fierul, acidul folic sau vitamina B12 din corp, anemia poate fi ameliorata in mod natural prin intermediul unei diete echilibrate. Astfel, multi medici recomanda consumul de lactate si branzeturi, feta fiind printre cele mai des alese preparate in acest scop. 

Sustine sanatatea ochilor

Consumul de branza feta are un aport generos de vitamina B2, recunoscuta pentru ameliorarea migrenelor sau a durerilor comune de cap. Mai mult, aceasta contribuie la scaderea riscului de dezvoltare a bolilor oculare degenerative. Printre acestea se numara cataracta, keratoconusul si glaucomul, aceste afectiuni fiind asociate cu inaintarea in varsta. 

Cum poti introduce branza feta in dieta?

Cum poti introduce branza feta in dieta

Consumul de branza feta nu ar trebui sa reprezinte o provocare, introducerea acesteia in alimentatia copiilor si adultilor de toate varstele fiind destul de usoara. Deoarece are o textura aparte, branza feta este ideala atat consumata ca atare, alaturi de legumele preferate, cat si in preparate precum bruschete, paste sau clatite sarate cu spanac, ciuperci, porumb etc. 

De asemenea, unele persoane indragesc si combinata de dulce - sarat, motiv pentru care branza feta poate fi folosita la placinte, deserturi cu fructe sau ciocolata, dar si consumata alaturi de biscuiti crocanti ori salate. 

Modalitati de pastrare si conservare

In ceea ce priveste depozitarea optima a acestui tip de branza greceasca, se recomanda ca feta sa fie patrata in compartimentul pentru legume/fructe al frigiderului, unde umiditatea este mai crescuta. Pentru a nu se usca, o poti pune intr-o caserola cu apa sarata, astfel ca aceasta va putea sa isi pastreze gustul si textura.

Este recomandat sa consumi branza in decurs de trei - cinci zile de la deschiderea ambalajului, in functie si de recomandarile producatorului. Daca te afli in situatia de a avea o cantitate mai mare de branza feta la dispozitie, poti conserva o parte din aceasta in congelator timp de pana la 6 luni. Tot ce trebuie sa faci este sa o ambalezi in hartie cerata si sa o decongelezi lent, in frigider, inainte de consum. 

Contraindicatii

Desi avantajele consumului de branza feta sunt evidente, sunt anumite situatii care ar trebui luate in considerare. Printre cele mai importante contraindicatii se regasesc:

Cantitatea mare de sodiu 

Sarea este necesara pentru cheagul care se foloseste in procesul de fabricare al branzeturilor, aceasta fiind adaugata si in saramura, pentru conservarea produselor finite. Branza feta contine pana la 312 mg de sodiu intr-o portie de 30 de grame, cantitate care poate reprezenta pana la 13% din doza zilnica recomandata. 

Continutul de lactoza 

De cele mai multe ori, branzeturile nematurate tind sa aiba un continut mai ridicat de lactoza decat cele maturate, motiv pentru care feta ar trebui consumata cu grija de catre persoanele intolerante. 

Anumite produse nepasteurizate pot prezenta riscuri pentru femeile insarcinate 

Listeria monocytogenes este un tip de bacterie care poate fi regasita in produsele obtinute de la animale, inclusiv in laptele nepasteurizat. Femeilor insarcinate le este recomandat sa evite consumul de alimente nepasteurizate, pentru a nu contracta aceasta bacterie. Totusi, branza feta obtinuta din lapte pasteurizat nu reprezinta niciun pericol.