Purpura alergica: cauze, simptome, tratament

Ce este purpura alergica?

Inflamatia este cunoscuta sub numele de purpura Henoch-Schönlein. Dr. William Heberden, un medic londonez, a descris primele cazuri de purpura Henoch-Schönlein in 1801 [1].

Purpura alergica este o imunoglobulina acuta A, tulburare caracterizata printr-o vasculita generalizata care implica vasele mici ale pielii, tractul gastrointestinal, rinichii, articulatiile si, rareori, plamanii si sistemul nervos central. Aceasta este cea mai frecventa vasculita in copilarie, incidenta scazand odata cu varsta [3].

Purpura alergica poate afecta persoanele la orice varsta, cele mai multe cazuri apar la copii cu varste cuprinse intre 2 si 11 ani [2]. Varsta medie a persoanelor afectate este de 5,9 ani [1]. Este mai frecventa la baieti decat la fete. 

Boala este mai inofensiva la copii decat la adulti. Majoritatea copiilor se recupereaza complet in cateva saptamani fara probleme pe termen lung. Adultii sunt mai predispusi sa se confrunte cu variante mai grave ale bolii.

Cauze si factori declansatori

Cauza exacta de aparitie a bolii nu este cunoscuta. Sistemul imunitar al organismului este considerat a juca un rol in directionarea vaselor de sange implicate. Un raspuns imun anormal la infectii cauzate de bacterii, virusuri sau paraziti poate reprezenta un factor declansator in multe cazuri [2], [4]. Aproximativ doua treimi din cazurile de purpura alergica apar la cateva zile dupa aparitia simptomelor unei infectii a tractului respirator superior. Boala este, uneori, asociata cu vremea mai rece de toamna si iarna. In aproximativ 90% dintre cazuri, boala apare la copii [1].

Unele cazuri au fost legate de [2]:

• tulburari genetice;
• vaccinurile pentru febra tifoida, holera, febra galbena, rujeola sau hepatita B;
• consumul unor alimente, medicamente;
• expunerea la substante chimice;
• muscaturi de insecte.

Simptomele purpurei alergice

Manifestarile pot varia de la usoare la severe. Unele persoane prezinta doar eruptia cutanata, altele dezvolta si simptome digestive sau renale.

Eruptia cutanata

Purpura apare de obicei pe membrele inferioare si pe fese. Petele sunt rosii-violacee, pot fi usor reliefate si nu dispar la presiune. Uneori se extind pe brate sau trunchi.

Eruptia poate aparea in valuri. Petele se estompeaza si reapar in urmatoarele saptamani. Acest tipar este frecvent si nu indica neaparat agravarea bolii.

Durerile articulare

Aproximativ trei sferturi dintre copii prezinta dureri si umflaturi la nivelul genunchilor sau gleznelor. Copilul poate schiopata sau evita sa mearga. Inflamatia este temporara si nu lasa deformari permanente.

Simptome digestive

Multi pacienti dezvolta dureri abdominale colicative. Pot aparea greata, varsaturi sau diaree. Uneori, scaunul contine sange, vizibil sau detectat doar prin analize.

Solicita ajutor medical de urgenta daca apar:

• dureri abdominale intense si persistente;
• varsaturi repetate;
• sange vizibil in scaun;
• abdomen rigid si foarte dureros.

La copiii mici, exista un risc rar de invaginatie intestinala, situatie care necesita interventie rapida.

Afectarea renala

Afectarea rinichilor apare la 20–60% dintre pacienti. Uneori nu provoaca simptome la inceput si se descopera doar prin analize de urina.

Semnele posibile includ:

• urina rosiatica sau cafenie;
• spuma persistenta in urina (semn de proteinurie);
• umflarea pleoapelor sau gleznelor;
• cresterea tensiunii arteriale.

Pentru detalii mai ample despre inflamatia vaselor de sange, poti citi despre vasculita.

Diagnostic

Medicul stabileste diagnosticul in principal pe baza aspectului clinic. Purpura palpabila asociata cu dureri articulare, abdominale sau modificari urinare ridica suspiciunea puternica.

Pentru evaluare, medicul poate recomanda:

• hemoleucograma, pentru a verifica numarul de trombocite;
• markeri inflamatori (VSH, proteina C reactiva);
• dozarea IgA;
• analize de urina pentru hematurie si proteinurie;
• creatinina serica, pentru functia renala.

In cazuri atipice, medicul poate indica biopsie cutanata. Daca afectarea renala este severa, se poate lua in calcul biopsia renala pentru a evalua gradul leziunilor.

Diagnosticul diferential este important. Alte tipuri de purpura pot aparea in trombocitopenie sau infectii grave, iar medicul trebuie sa le excluda.

Tratament

Tratamentul depinde de severitate. Nu exista o schema unica valabila pentru toti pacientii, iar medicul stabileste conduita individual.

Forme usoare

In majoritatea cazurilor la copii, boala se autolimiteaza. Medicul recomanda repaus relativ, hidratare adecvata si controlul durerii cu analgezice potrivite varstei. Evita administrarea de antiinflamatoare fara aviz medical, mai ales daca exista afectare renala.

Corticosteroizi

In situatii cu dureri abdominale severe, artrita intensa sau proteinurie importanta, medicul poate prescrie corticosteroizi. De exemplu, in spital se pot utiliza forme injectabile precum dexametazona, dar alegerea tratamentului apartine exclusiv medicului.

Corticosteroizii reduc inflamatia si amelioreaza simptomele rapid. Totusi, pot avea reactii adverse: crestere in greutate, tulburari de somn, cresterea glicemiei sau risc crescut de infectii. Medicul cantareste beneficiile si riscurile inainte de a decide.

Alte optiuni

In formele severe cu afectare renala, specialistul poate recomanda imunosupresoare sau medicamente pentru protectia rinichilor. Aceste terapii necesita supraveghere atenta si controale regulate.

Nu incerca sa tratezi singur boala. Nu ajusta dozele si nu intrerupe tratamentul fara acord medical.

Evolutie si prognostic

La copii, evolutia este favorabila in peste 90% dintre cazuri. Simptomele dispar in 4–8 saptamani. Aproximativ o treime dintre pacienti pot avea recidive, de obicei mai usoare.

Prognosticul depinde in principal de afectarea renala. Daca analizele de urina raman normale sau modificarile sunt minime si tranzitorii, riscul de complicatii pe termen lung este foarte mic.

La adulti, riscul de afectare renala persistenta este mai mare. De aceea, monitorizarea trebuie continuata pe termen mai lung.

Monitorizarea rinichilor

Chiar daca petele dispar, nu neglija controalele. Medicul recomanda analize de urina si masurarea tensiunii arteriale periodic, timp de cel putin 6 luni.

Majoritatea problemelor renale apar in primele 2–3 luni. Rareori, pot aparea mai tarziu. Respecta programul de monitorizare si mergi la control chiar daca pacientul se simte bine.

Solicita imediat consult medical daca observi:

• urina inchisa la culoare;
• scaderea cantitatii de urina;
• edeme persistente;
• dureri de cap asociate cu tensiune crescuta.

Preventie si recomandari practice

Nu exista o metoda sigura de prevenire. Poti reduce riscul infectiilor respiratorii prin igiena corecta a mainilor si evitarea contactului cu persoane bolnave.

In perioada de boala:

• limiteaza efortul fizic intens;
• asigura o alimentatie echilibrata;
• evita introducerea de alimente noi;
• discuta cu medicul despre reluarea activitatilor sportive.

Copilul poate merge la scoala daca starea generala este buna si nu are febra. Boala nu se transmite altor copii.

Cand trebuie sa mergi de urgenta la medic?

Adreseaza-te imediat unui serviciu medical daca apar:

• dureri abdominale severe;
• sange in scaun sau urina;
• edeme importante;
• dificultati de respiratie;
• stare generala alterata.

Nu amana consultul. Interventia rapida previne complicatiile.

Surse bibliografice

1. Gardner-Medwin JM, Dolezalova P, Cummins C, Southwood TR. Incidence of Henoch-Schönlein purpura. Lancet. 2002.
2. Ozen S, Pistorio A, Iusan SM, et al. EULAR/PRINTO/PRES criteria. Ann Rheum Dis. 2010.
3. Davin JC, Coppo R. Henoch-Schönlein purpura nephritis in children. Nat Rev Nephrol. 2014.
4. Pillebout E, Thervet E, Hill G, et al. Henoch-Schönlein Purpura in adults. J Am Soc Nephrol. 2002.