Oreion: cauze, simptome, tratament

Ce este oreionul?

Oreionul sau parotidita epidemica este o infectie virala ce afecteaza in special copiii, insa poate fi contractata si de catre adulti. Vorbim de o boala contagioasa provocata de virusul oreionului care face parte din grupul paramixovirusurilor. Boala se caracterizeaza prin inflamatia glandelor salivare, iar cele mai multe cazuri se inregistreaza la sfarsitul iernii si inceputul primaverii. Febra, durerile de cap, oboseala, umflarea obrajilor si sensibilitatea maxilarelor pot fi manifestari ale oreionului, o boala a copilariei. 

Numarul cazurilor de oreion a scazut semnificativ din 1967 cand a devenit disponibil vaccinul pentru oreion. Focarele tind sa apara in grupuri care au contact prelungit si apropiat cu o persoana deja infectata, mai ales atunci cand membrii acestora nu sunt vaccinati sau sunt vaccinati incomplet. 

In Romania, vaccinarea impotriva oreionului se face cu doua doze de vaccin, la intervale diferite de varsta. (1), (2), (3)

Cum se transmite oreionul?

Virusul urlian al oreionului se raspandeste prin contact direct cu saliva sau picaturi respiratorii din gura, nas sau gat. O persoana infectata poate transmite virusul atunci cand: 

• tuseste, stranuta sau vorbeste; 
• imparte cu altcineva obiecte ce ar putea fi contaminate - sticla cu apa; 
• participa la activitati ce presupun contact apropiat cu alte persoane - sporturile de echipa, dansul, sarutul.

Perioada de contagiozitate incepe cu 2 - 5 zile inainte de aparitia primelor manifestari clinice si dureaza pana la 5 - 9 zile dupa debutul acestora. Se recomanda ca o persoana infectata sa evita contactul cu cele sanatoase in acest interval de timp. Daca este vorba de cazuri de oreion la copii, de exemplu, este indicat ca acestia sa nu mearga la scoala in perioada respectiva. (1)

Cauzele aparitiei oreionului

Oreionul este cauzat de virusul urlian, ce face parte din familia Paramyxoviridae, o sursa comuna de infectii, in mod deosebit in randul copiilor. Odata contractat, acesta se raspandeste din tractul respirator - nasul, gura si gatul - in glandele parotide sau glandele salivare localizate de o parte si de alta a mandibulei, in apropierea urechilor si incepe sa se reproduca. 

Poate patrunde si in lichidul cefalorahidian, adica acel lichid care inconjoara si protejeaza creierul si coloana vertebrala, de unde se va raspandi si in alte parti ale corpului, inclusiv in creier, pancreas, testicule sau ovare. Perioada medie de incubatie, intervalul de timp intre momentul infectarii si aparitia primelor semne si simptome este de aproximativ 17 zile.

Daca te intrebai de cate ori poti face oreion, trebuie sa stii ca, de obicei, odata trecut prin boala, vei dezvolta o imunitate pe tot parcursul vietii. Cazurile de persoane care fac oreion a doua oara sunt rare. (4), (5)

Simptome specifice in oreion

Simptomele oreionului se dezvolta la 2 - 3 saptamani dupa infectare, iar cel mai comun dintre acestea este inflamarea sau tumefierea glandelor parotide, care poate cauza durere, sensibilitate si dificultati la inghitire. Lista posibilelor simptome mai include: 

• dureri de cap; 
• dureri articulare; 
• uscaciunea gurii; 
• dureri abdominale; 
• senzatia de oboseala; 
• pierderea poftei de mancare; 
• stare generala proasta; 
• febra ridicata 39°- 40° C. 

In unele cazuri, simptomele, daca apar, sunt atat de usoare incat pot trece neobservate.

Infectia cu virusul urlian este confundata, cel mai adesea, cu inflamatia ganglionilor limfatici din alte cauze. Daca te intrebi cum stii cand este vorba despre oreion sau un ganglion inflamat, unul dintre semnele prin care se poate face diferenta intre cele doua este lipsa proeminentei urechii sau a obturarii unghiului maxilarului, care sunt caracteristice oreionului. (1), (5)

Complicatii posibile la oreion

Exista mai multe complicatii asociate in mod frecvent cu oreionul.

• Meningita virala - este o inflamatie a membranelor care inconjoara creierul si maduva spinarii ce apare in 1 din 4 cazuri de oreion; spre deosebire de meningita bacteriana, nu reprezinta o urgenta medicala si provoaca simptome mai usoare, asemanatoare cu cele ale gripei. Cele mai frecvente sunt sensibilitatea la lumina, durerile de cap si rigiditatea gatului; 
• Orhita sau inflamatia unuia sau a ambelor testicule - afecteaza 1 din 3 barbati care fac oreion dupa pubertate si apare brusc, de obicei la 4 - 8 zile dupa inflamarea glandelor parotide; in aproape jumatate dintre cazurile de orhita asociate cu oreionul s-a observat atrofia testiculara, iar la 1 din 10 barbati s-a constatat o scadere a numarului de spermatozoizi; in general, aceasta nu este insa atat de mare incat sa duca la infertilitate; 
• Ooforita sau inflamatia ovarelor - apare la 1 din 15 femei si este caracterizata de simptome precum dureri abdominale inferioare, febra ridicata si o stare generala de rau; 
• Pancreatita sau inflamatia pancreasului - apare in 1 din 25 de cazuri, iar cel mai des intalnit simptom este durerea brusca in centrul abdomenului; lista simptomelor mai poate include: diareea, pierderea apetitului, febra ridicata, sensibilitate la nivelul abdomenului si icterul ceva mai rar; 
• Encefalita sau inflamatia creierului - este o complicatie rara, dar serioasa, ce poate duce la deces;
• Diminuarea pana la pierdere a auzului - pot fi afectate una sau ambele urechi, iar uneori este permanenta;
• Tiroidita - inflamatie a glandei tiroide ce poate sa apara la copiii cu oreion;
• Pierderea sarcinii - oreionul care apare in primele 12 saptamani de sarcina creste riscul de avort spontan. (4), (5), (6)

Cum se stabileste diagnosticul pentru oreion?

Diagnosticul oreionului se bazeaza pe evaluarea clinica, investigatii de laborator si excluderea altor afectiuni cu simptome similare. Detectarea timpurie este importanta pentru prevenirea complicatiilor si limitarea transmiterii virusului.

Evaluare clinica

Medicul incepe cu o examinare amanuntita, urmarind tumefierea caracteristica a glandelor salivare parotide, care poate fi unilaterala sau bilaterala. Alte semne clinice includ febra, dureri la nivelul fetei si gatului, oboseala, inapetenta si dureri musculare. Este esential sa se discute istoricul de vaccinare pentru a stabili nivelul de protectie al pacientului si pentru a diferentia intre cazuri de oreion si alte infectii similare.

Teste de laborator

Confirmarea oreionului se poate realiza prin teste serologice care detecteaza anticorpii IgM specifici virusului oreionului. Acesti anticorpi apar in primele zile de boala si persista cateva saptamani, indicand infectia recenta. In anumite situatii, se poate efectua PCR pentru virusul oreionului, care detecteaza materialul genetic al virusului in secretii orale sau nazale, oferind un diagnostic rapid si precis, mai ales in cazurile atipice sau la adulti.

Diagnostic diferential

Tumefierea glandelor salivare poate fi cauzata si de alte afectiuni, astfel incat medicul trebuie sa efectueze un diagnostic diferential. Alte cauze includ:

• Infectii bacteriene ale glandelor salivare (sialadenita)
• Alte infectii virale, precum virusul Epstein-Barr sau parvovirusul
• Blocaje ale canalelor salivare sau calculi salivari
• Boli autoimune care afecteaza glandele salivare

Evaluarea completa a simptomelor, istoricului de vaccinare si rezultatele testelor de laborator permit un diagnostic corect si timpuriu, esential pentru tratamentul adecvat si pentru prevenirea raspandirii infectiei.

Tratamentul pentru oreion

Nu exista un tratament specific pentru oreion. Acesta se va concentra pe ameliorarea simptomelor pana cand sistemul imunitar reuseste sa invinga infectia. De obicei, asta se intampla intr-o saptamana sau doua. Intre timp, exista cateva remedii naturale pentru oreion ce ar putea fi de ajutor: 

• odihna; 
• consumul de lichide - de preferat apa; evita sa bei bauturi acide, precum sucurile de fructe, deoarece acestea pot irita glandele parotide; 
• compresele calde sau reci - aplicate pe glandele inflamate, acestea pot calma durerea; 
• ingerarea de alimente usor de mestecat. 

Planul de ingrijire al unei persoane care are oreion mai poate include si administrarea de analgezice. 

Daca simptomele nu dispar dupa 7 zile sau se inrautatesc brusc, consultul de specialitate este necesar in cel mai scurt timp.(5), (6)

In cazurile care dezvolta complicatii, cum sunt meningita virala, orchita la adulti sau pancreatita, tratamentul este adaptat conform severitatii si recomandarilor medicului specialist. Monitorizarea atenta a starii generale si a parametrilor vitali este esentiala, iar spitalizarea poate fi necesara in situatii severe.

Preventie

Cea mai eficienta metoda de a preveni oreionul este vaccinarea. In Romania, vaccinarea impotriva infectiei urliene se face din anul 2004, cand s-a introdus vaccinarea cu prima doza de vaccin ROR, un vaccin combinat care protejeaza impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei, la copiii cu varsta cuprinsa intre 12 si 15 luni. In 2005, a fost introdusa si vaccinarea cu a doua doza de vaccin ROR pentru copiii cu varste intre 6 si 7 ani. Astazi, cea de-a doua doza se administreaza la 5 ani. (2), (7)

In majoritatea cazurilor, nu apar efecte adverse dupa vaccinare, atunci cand acestea se manifesta sunt usoare si pot include: 

• febra;
• dureri articulare temporare; 
• eruptie cutanata usoara;
• umflarea glandelor din obraji sau gat. 

Medicul iti va spune insa tot ce trebuie sa stii despre posibilele efecte adverse ale vaccinului si cum pot fi ele gestionate. 

Daca esti deja infectat, poti evita raspandirea virusului: 

• stand acasa - cu evitarea contactul cu alte persoane, in special cu cele care nu au mai avut oreion sau nu au fost vaccinate, timp de cel putin 5 zile de la aparitia primelor simptome; 
• spalandu-te in mod regulat pe maini; 
• acoperindu-ti gura cu un servetel atunci cand stranuti sau tusesti. (1), (3), (5)

Oreionul este o boala acuta infectioasa, contagioasa, caracterizata prin inflamatia glandelor parotide. Afecteaza cel mai adesea copiii, dar poate fi contractata si de adultii care nu s-au vaccinat sau nu au mai avut aceasta infectie. Nu exista un tratament specific pentru oreion, dar, dupa cum am vazut mai sus, exista solutii pentru ameliorarea simptomelor pana la vindecarea bolii. Oricand observi simptome noi sau ca unele deja existente se agraveaza, trebuie sa mergi la medic. Acesta este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si sa-ti prescrie tratamentul potrivit. 

Vaccinul combinat ROR impotriva rujeolei, oreionului si a rubeolei ofera in general imunitate de durata si este sigur. Pentru ca este un vaccin viu, acesta nu se administreaza femeilor insarcinate. Vaccinarea copiilor cu prima doua inainte de a implini 1 an inseamna ca mai au nevoie de alte doua doze dupa aceasta perioada. 

De asemenea, atunci cand este inregistrat un focar de oreion, persoanele vaccinate complet, dar supuse riscului de a se infecta cu oreion, pot primi o a treia doza, la recomandarea medicului specialist. (7)

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse de informare:

1. Mumps - https://www.cdc.gov/mumps/index.html, accesat la 3.11.2025;

2. Analiza infectiei urliene in Romania - https://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectia-urliana-1/1209-analiza-infectiei-urliene-2018/file, accesat la 3.11.2025;

3. Mumps - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534785/, accesat la 3.11.2025;

4. Mumps - https://www.nhs.uk/conditions/mumps/, accesat la 3.11.2025;

5. Mumps - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mumps/symptoms-causes/syc-20375361, accesat la 3.11.2025;

6. Mumps - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15007-mumps, accesat la 3.11.2025;

7. Mumps. (Epidemic Parotitis) - https://www.msdmanuals.com/home/children-s-health-issues/common-viral-infections-in-infants-and-children/mumps/?autoredirectid=21732, accesat la 3.11.2025. 

Intrebari frecvente