Vaccinarea la copii: importanta vaccinarii, tipuri si recomandari

Ce este vaccinarea si cum functioneaza?

Vaccinarea este o metoda de imunizare activa, profilactica, impotriva unor boli, prin inocularea unui vaccin. Vaccinurile sunt preparate biologice capabile sa induca, dupa administrarea prin injectii sau pe cale bucala, un raspuns imunitar protectiv fata de o anumita agresiune microbiana.[1][2]

Dupa administrarea vaccinului, in sangele persoanei respective se formeaza anticorpi care il protejeaza contra microorganismului corespondent. Prezenta acestor anticorpi creeaza o imunizare specifica impotriva infectiei sau a toxinei purtate de agentul infectant corespunzator.[1][2]

De ce este importanta vaccinarea copiilor?

• Protectie individuala: Cel mai evident beneficiu este protejarea directa a copilului tau de boli precum difteria, tetanosul, tusea convulsiva, rujeola, rubeola, oreionul si hepatita virala B. Aceste boli, desi rare in prezent datorita programelor de vaccinare, pot cauza complicatii severe, spitalizare si, in cazuri extreme, chiar deces.
• Imunitatea colectiva: Vaccinarea nu protejeaza doar copilul tau, ci si comunitatea din care face parte. Atunci cand o mare parte a populatiei este vaccinata, sansa ca o boala sa se raspandeasca scade dramatic. Acest fenomen se numeste imunitate colectiva sau „imunitate de turma” si protejeaza persoanele vulnerabile care nu pot fi vaccinate (nou-nascutii, copiii cu anumite afectiuni medicale sau cei cu imunitate compromisa).
• Eradicarea bolilor: Programele de vaccinare in masa au avut un impact considerabil in medicina preventiva. Cel mai semnificativ rezultat obtinut printr-un program de vaccinare in masa a fost eradicarea variolei, recunoscuta oficial de Organizatia Mondiala a Sanatatii la 9 decembrie 1979.[2][3] 

Forme de vaccin pentru copii

In functie de compozitia si modul in care actioneaza, vaccinurile se impart in mai multe categorii.

Vaccinuri cu patogeni inactivati sau inerti

Vaccinurile de acest tip contin agenti patogeni (virusi sau bacterii) care au fost omorati cu ajutorul caldurii sau substantelor chimice. Deoarece germenii sunt inactivi, ei nu pot provoca boala, dar sunt suficienti pentru a declansa un raspuns imunitar. Utilizarea acestor vaccinuri necesita injectari repetate si rapeluri pentru a reinnoi imunitatea.[2]

Vaccinurile care protejeaza impotriva holerei, febrei tifoide, gripei, tusei convulsive, rabiei, hepatitei virale B sunt vaccinuri de acest tip.[2] 

Vaccinuri cu patogeni vii atenuati

Acest tip de vaccinuri contin o forma slabita, dar vie, a agentului patogen si antreneaza o reactie imunitara similara cu infectarea organismului. E suficienta o singura injectare. Din aceasta familie fac parte vaccinurile care protejeaza impotriva rujeolei, oreionului si a rubeolei, precum si cele impotriva febrei galbene si a poliomielitei.[2]

Vaccinuri cu anatoxine

Acest tip de vaccinuri folosesc toxine inactivate pentru a invata sistemul imunitar cum sa le neutralizeze. Sunt obtinute prin modificarea chimica si fizica si sunt utilizate atunci cand toxina unui germen este agentul patogen principal. Vaccinurile impotriva difteriei, tetanosului si botulismului sunt de acest tip.[2] 

Vaccinuri pe baza de subunitati

Vaccinurile pe baza de subunitati contin doar fragmente ale agentului patogen, cum ar fi proteine sau zaharuri, care sunt suficiente pentru a stimula un raspuns imunitar eficient, fara a provoca boala. Acestea nu contin virusuri vii, ceea ce le face sigure pentru persoanele imunocompromise.[2]

Exemple de vaccinuri pe baza de subunitati includ vaccinul anti-Hepatita B, vaccinul impotriva tusei convulsive, vaccinul pneumococic si cel impotriva herpes zoster.[2]

Vaccinuri pe baza de ARN

Vaccinurile pe baza de ARN mesager folosesc instructiuni genetice care determina celulele sa produca o proteina specifica a agentului patogen, declansand astfel un raspuns imun. Aceasta tehnologie a fost esentiala in dezvoltarea rapida a vaccinurilor impotriva COVID-19 si este considerata foarte sigura, deoarece nu contine virus viu. Totusi, pot fi necesare doze de rapel pentru mentinerea imunitatii.[2] 

Exemple de vaccinuri pe baza de ARN mesager sunt cele pentru COVID-19 si virusul respirator sincitial.[2]

Vaccinarea la copii in Romania

Schema nationala de vaccinare pentru copii in Romania

In Romania, vaccinarea copiilor se realizeaza conform unui calendar national, stabilit de Ministerul Sanatatii. Aceste vaccinuri sunt gratuite si sunt administrate in unitatile medicale de catre personal calificat. Iata care sunt Vaccinurile obligatorii pentru copii in Romania si care este programul de vaccinare: 

• vaccinul hepatitic B (Hep B) - primele 24 de ore de nastere; 
• vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG) pentru profilaxia primara a tuberculozei (TBC) - 2-7 zile; 
• vaccinul DTPa-VPI-Hib-Hep. B si vaccinul pneumococic - 2 luni; 
• vaccinul DTPa-VPI-Hib-Hep. B si vaccinul pneumococic - 4 luni;
• vaccin DTPa-VPI-Hib-Hep. B si vaccinul pneumococic - 11 luni;
• vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) - 12 luni; 
• vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) - 5 ani; 
• vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) -5 - 6 ani;
• vaccinul dTpa - 14 ani.[4]

Vaccinuri optionale pentru copii

In Romania, vaccinurile optionale pentru copii sunt acele vaccinuri care nu sunt incluse in programul national de imunizare, dar sunt recomandate pentru protejarea impotriva unor boli care pot fi prevenite. Iata cateva dintre vaccinurile optionale disponibile:

• vaccinul impotriva rotavirusului; 
• vaccinul meningococic; 
• vaccinul impotriva varicelei; 
• vaccinul HPV;
• vaccinul antigripal. 

Vaccinurile optionale pentru copii pot fi cumparate din farmaciile Dr. Max sau pot fi administrate direct in cabinetele medicale private. Este recomandat sa consulti medicul de familie sau pediatrul, care iti poate spune exact ce vaccinuri sunt potrivite pentru copilul tau, in functie de varsta, istoricul medical si expunerea la riscuri. 

Vaccinarea la copii si potentialele reactii adverse

Vaccinurile sunt in general sigure, iar reactiile adverse care pot aparea sunt, de cele mai multe ori, usoare si trecatoare. Cele mai comune reactii includ roseata, umflatura sau durere usoara la locul injectarii, precum si febra usoara sau o stare de disconfort general. Aceste simptome apar frecvent in primele 24-48 de ore dupa vaccin si nu reprezinta un pericol pentru sanatate.[3]

Reactiile adverse grave, precum reactiile alergice severe (anafilaxie), sunt extrem de rare. Tocmai de aceea, vaccinarea se face in conditii de siguranta, sub supravegherea cadrelor medicale, care sunt pregatite sa intervina imediat in caz de urgenta.[3]

Este important de mentionat ca pentru marea majoritate a copiilor, beneficiile vaccinarii depasesc cu mult riscurile potentiale. Vaccinurile previn boli infectioase grave, unele dintre ele cu potential letal sau care pot lasa sechele pe termen lung (precum poliomielita, rujeola, hepatita B sau difteria).[3]

Exista, totusi, cateva exceptii in care vaccinarea poate fi contraindicata temporar sau definitiv. Acestea includ copiii cu boli cronice severe (cum ar fi cancerul in curs de tratament sau alte afectiuni care afecteaza grav sistemul imunitar) sau cei care au avut o reactie alergica grava la o doza anterioara de vaccin ori la unul dintre componentele acestuia.

Inainte de fiecare vaccin, medicul de familie sau pediatrul evalueaza starea generala de sanatate a copilului si eventualele contraindicatii. Astfel, parintii pot avea incredere ca decizia de vaccinare este una responsabila si adaptata nevoilor fiecarui copil.

Mituri despre vaccinarea la copii

Mit: Vaccinurile cauzeaza autism

Acesta este, probabil, cel mai raspandit si daunator mit. Ideea a pornit de la un studiu fraudulos din 1998, care a fost ulterior retras. Nenumarate studii stiintifice realizate pe milioane de copii au demonstrat ca nu exista nicio legatura intre vaccinuri si autism.[5]

Mit: Imunitatea naturala este mai buna decat cea data de vaccin

Desi o infectie naturala poate oferi imunitate, riscurile sunt mult mai mari. O boala precum rujeola sau poliomielita poate duce la complicatii grave (pneumonie, leziuni cerebrale, paralizie sau chiar deces), in timp ce vaccinul ofera protectie cu riscuri minime.[5]

Mit: Vaccinurile contin substante periculoase

Toate substantele incluse intr-un vaccin au trecut prin teste riguroase inainte ca vaccinul sa fie aprobat pentru uz uman. In plus, vaccinurile sunt monitorizate constant pentru siguranta si eficienta.[1][2]

Mit: Se administreaza prea multe vaccinuri deodata, iar sistemul imunitar al copilului este suprasolicitat

Sistemul imunitar al unui bebelus este expus zilnic la mii de germeni. Vaccinurile reprezinta o fractiune minuscula din aceasta expunere. Studiile arata ca sistemul imunitar poate gestiona fara probleme mai multe vaccinuri simultan, iar administrarea combinata protejeaza copiii mai devreme de mai multe boli.[5]

Mit: Igiena buna si conditiile sanitare fac vaccinurile inutile

Desi igiena a redus incidenta multor boli, agentii patogeni care cauzeaza bolile prevenibile prin vaccinare inca exista. Fara vaccinare, aceste boli ar putea reaparea si se raspandi rapid, asa cum s-a intamplat cu focarele de rujeola din ultimii ani.

Recomandari pentru parinti: inainte si dupa vaccinarea copiilor

O pregatire atenta si o monitorizare corecta pot face procesul de vaccinare mai usor atat pentru tine, cat si pentru copilul tau. Mai jos vei gasi cateva recomandari de la farmacistii Dr. Max. 

Inainte de vaccinare

• Discuta cu medicul: Asigura-te ca bebelusul este sanatos in ziua programata pentru vaccinare. Mentioneaza orice problema de sanatate recenta.
• Pune intrebari: Nu ezita sa ceri medicului orice informatie de care ai nevoie. Intelege ce vaccinuri se administreaza si de ce. Intreaba ce efecte adverse pot aparea si cum poti gestiona febra sau durerea, daca este cazul, dar si ce alte masuri poti lua dupa pentru a asigura sanatatea copilului tau. 
• Pregateste-te psihologic: Stresul parintelui se poate transfera la copil. O atitudine calma si increzatoare te va ajuta sa treci mai usor peste momentul injectiei.

Dupa vaccinare

• Monitorizeaza copilul: Urmareste-l in primele ore si in prima zi de dupa vaccinare pentru orice reactie neobisnuita.
• Gestioneaza reactiile adverse: In cazul in care apar febra sau iritabilitate, administreaza medicamente antipiretice, conform recomandarilor medicului pediatru.
• Ofera confort: O imbratisare, o sticla de lapte sau o jucarie preferata pot face minuni in a alina disconfortul copilului.

Surse: 

Intrebari frecvente