Genu Valgum: cauze, simptome, tratament

Ce reprezinta genu valgum?

Genu valgum defineste o pozitie anormala a genunchilor, in care acestia se ating, dar gleznele raman departate atunci cand stai cu picioarele intinse.[1]

Exista doua tipuri principale de genu valgum: fiziologic si patologic.[1][2]

Genu valgum fiziologic la copii debuteaza in mod normal in jurul varstei de 2 ani si se accentueaza pana la 3-4 ani. Ulterior, aceasta aliniere se corecteaza treptat, ajungand la o pozitie stabila in jurul varstei de 7 ani. Genu valgum patologic, pe de alta parte, este cauzat de anumite afectiuni.[1][2]

Genu valgum vs. genu varum

Genu valgum si genu varum sunt doua deviatii de aliniere opuse ale genunchilor. Genu valgum, dupa cum am vazut mai sus, este caracterizat prin genunchi care se apropie sau se ating, in timp ce gleznele raman departate. Tocmai de aceea adesea descris ca „picioare in X” sau „genunchi in X”.[1][2][3]

Genu varum, pe de alta parte, se manifesta prin genunchi departati si glezne apropiate. Aceasta deformare mai este cunoscuta ca „picioare in paranteza”. 

Bebelusii se nasc adesea cu genu varum, care se corecteaza pe masura ce incep sa mearga. Intre 2 si 4 ani, axa picioarelor se inverseaza, devenind genu valgum.[1][2][3]

Cauzele aparitiei genu valgum

In cele mai multe situatii, genu valgum este o variatie inofensiva a dezvoltarii copilului. Exista cazuri in care se transmite in familie, dar poate aparea si intamplator. 

Cauzele patologice ale genu valgum includ: 

• traumatisme la nivelul genunchilor sau picioarelor; 
• osteomielita (infectie osoasa); 
• artrita; 
• deficit de vitamina D; 
• anumite afectiuni genetice care afecteaza articulatiile, cum ar fi sindromul de hipermobilitate articulara sau sindroamele Ehlers-Danlos.[1][2][3]

Genu valgum poate afecta ambele picioare (genu valgum bilateral) sau un singur picior (genu valgum unilateral). Genu valgum bilateral apare, cel mai adesea, ca o etapa normala de dezvoltare, fiind considerat fiziologic. In alte situatii, poate fi un semn al unor afectiuni cum ar fi displaziile scheletice sau bolile de stocare lizozomala, ori al unor tulburari metabolice, precum rahitismul.[1][2][3]

Genu valgum unilateral este de obicei consecinta unui eveniment localizat. Printre cauze se numara traumatismele (o fractura care afecteaza cartilajul de crestere), tumori in zona genunchiului sau infectii ale osului, cum ar fi osteomielita.[1][2][3]

Obezitatea suprasolicita articulatiile, crescand sansele deformarii.[1][2][3]

Cum recunosti genu valgum? Semne si simptome

Simptomele genu valgum variaza in functie de severitatea si cauza. La copii, in special in cazurile fiziologice, singurul semn poate fi aspectul vizual de „genunchi in X”. Se poate observa genu valgum atunci cand are genunchii alaturati intr-o pozitie dreapta, iar gleznele raman la distanta.[1][2][3] 

In multe cazuri afectiunea produce doar mici neplaceri: oboseala la mers mai lung sau dupa activitate fizica, senzatia de presiune pe interiorul genunchiului.[1][2][3]

Genu valgum care persista dupa varsta copilariei poate fi insotit de simptome suplimentare, pe langa devierea genunchilor. Acestea pot include:

• rigiditate articulare;
• dureri de genunchi;
• schiopatat;
• dureri in zona soldurilor, gleznelor sau picioarelor.[1][2]

Cum se stabileste diagnosticul de genu valgum?

Diagnosticul de genu valgum se stabileste prin evaluarea istoricului medical si examenul clinic. Medicul va intreba despre durerile resimtite si istoricul familial, va observa pozitia genunchilor si modul in care pacientul sta si merge. De asemenea, va verifica alinierea genunchilor, diferentele de lungime ale picioarelor si uzura incaltamintei.[1][2][3] 

In unele situatii, pentru clarificarea diagnosticului, specialistul recomanda radiografii sau RMN. Aceste investigatii ajuta la diferentierea dintre genu valgum fiziologic si formele patologice. Se pot exclude alte cauze de aliniere anormala.[1][2][3]

Un diagnostic corect te va ajuta sa alegi variantele potrivite de tratament si sa previi complicatiile.

Optiuni de tratament pentru genu valgum

Tratamentul genu valgum variaza in functie de cauza si intensitatea simptomelor. Planul de tratament poate include:

• suplimente si medicamente - daca rahitismul este cauza, medicul va recomanda suplimente cu vitamina D si calciu pentru a corecta deficientele; pentru ameliorarea durerilor, se pot prescrie antiinflamatoare nesteroidiene; 
• kinetoterapie - exercitiile ajuta la imbunatatirea aliniamentului genunchilor si la intarirea muschilor picioarelor, soldurilor si coapselor; kinetoterapeutul poate recomanda exercitii specifice pentru ameliorarea simptomelor; 
• orteze si corectii ortopedice - daca exista diferente de lungime intre picioare, se pot folosi talonete pentru a echilibra mersul si a reduce durerea; la copii, daca deformarea nu se corecteaza pana la 8 ani, pot fi recomandate orteze sau atele pentru a ghida cresterea osoasa;
• scaderea in greutate - excesul de greutate suprasolicita genunchii si poate agrava deformarea; medicul poate ajuta la stabilirea unui plan de slabire sanatos; farmacistii Dr. Max iti pot oferi recomandari de produse care ajuta la pierderea in greutate;
• tratament chirurgical - in cazurile severe sau cand durerile nu se amelioreaza prin alte metode, poate fi necesara interventia chirurgicala; la copii si adolescenti cu genu valgum, o placuta metalica poate fi plasata temporar pentru a directiona cresterea osoasa, fiind indepartata dupa corectare (crestere ghidata); la adulti cu genu valgum, osteotomia foloseste placi metalice permanente pentru a realinia oasele; pentru persoanele in varsta cu probleme grave, proteza de genunchi poate fi o solutie.[1][2][3]

Oricare ar fi situatia, urmeaza planul propus de medic si evita automedicatia, pentru a preveni efectele adverse sau complicatiile.

Complicatii si impact pe termen lung

Daca nu corectezi genu valgum, acesta poate duce, in timp, la suprasolicitarea anumitor zone ale articulatiei genunchiului. 

Alte consecinte pot include:

• limitarea mobilitatii; 
• dezechilibre de postura; 
• impact emotional la copii sau adolescenti, datorita aspectului picioarelor.[1][2][3]

Cand este necesara vizita la medic in caz de genu valgum?

Ar trebui sa consulti un medic daca: 

• distanta dintre glezne depaseste 8 cm atunci genunchii sunt apropiati; 
• apar simptom precum durere, umflare, rigiditate sau senzatie de caldura la atingere la unul sau ambii genunchi; 
• doar un picior este afectat sau picioarele au lungimi diferite; 
• problema se agraveaza in timp; 
• copilul este foarte mic sau subponderal pentru varsta sa; 
• tu sau copilul schiopati sau aveti dificultati la mers; 
• copilul are varsta sub 2 ani sau peste 5 ani; 
• problema a aparut la varsta adulta.[2]

Prognostic si preventie

Prognosticul pentru genu valgum depinde de cauza. Genu valgum fiziologic se remite de obicei de la sine, fara a lasa sechele. Genu valgum patologic are un prognostic favorabil daca este diagnosticat si tratat corect si la timp. Neglijarea acestei afectiuni poate duce la probleme cronice, precum osteoartrita, dureri si instabilitate.[1][2][3]

Preventia se concentreaza pe identificarea si corectarea cauzelor subiacente. O alimentatie echilibrata, bogata in vitamina D si calciu, este esentiala pentru o dezvoltare osoasa sanatoasa la copii. Parintii trebuie sa fie atenti la mersul si aliniamentul picioarelor copiilor si sa consulte un medic specialist daca observa devieri importante sau asimetrice. De asemenea, mentinerea unei greutati corporale optime ajuta la reducerea presiunii asupra articulatiilor genunchilor.[1][2][3]

Genu valgum este o conditie frecvent intalnita, cu multiple cauze si diferite grade de severitate. Desi la copii poate reprezenta o etapa normala a dezvoltarii, in anumite situatii necesita atentie medicala specializata pentru a preveni complicatiile pe termen lung, cum ar fi durerea cronica sau artroza precoce. Diagnosticul corect si tratamentul adecvat, fie conservator, fie chirurgical, pot asigura o recuperare optima si o calitate a vietii buna. La orice suspiciune de genu valgum, este recomandata consultarea unui medic ortoped, care va stabili planul terapeutic potrivit pentru fiecare pacient in parte.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: