FOMO (Fear of Missing Out): ce trebuie sa stii

Ce este FOMO (Fear of Missing Out)?

Acronimul FOMO provine de la „Fear of Missing Out” si reprezinta un termen psihologic utilizat pentru a descrie sentimentul de teama sau anxietate ca ceilalti se bucura de experiente valoroase din care tu esti exclus. Poate fi vorba atat despre evenimente sociale, cat si discutii sau interactiuni legate de vietile personale ale altora, ce pot avea loc in mediul online sau offline. Persoanele care au de-a face cu acest fenomen pot resimti o presiune constanta de a fi mereu conectate la evenimentele sociale si se simt excluse in momentul in care ceilalti iau parte la activitati fara ele. Acest lucru poate duce la sentimente de inferioritate sau neimplinire. [1]

FOMO se poate manifesta in moduri diverse. Putem vorbi despre suparare, stres si anxietate in momentul ratarii unui eveniment sau dificultati in gestionarea timpului si prioritizarea activitatilor importante, din dorinta de a participa la cat mai multe. Poate aparea si afectarea calitatii somnului, deoarece persoanele in cauza isi petrec mult timp verificandu-si notificarile de pe smartphone si raspunzand instantaneu la mesaje. [1]

Scurt istoric

Desi fenomenul este cu siguranta mult mai vechi, termenul FOMO (Fear of Missing Out) a fost introdus pentru prima data intr-o lucrare stiintifica publicata in anul 1996 de catre expertul in marketing Dr. Dan Herman. [2] Insa, odata cu dezvoltarea tehnologiei si cresterea popularitatii retelelor de socializare, aceasta „teama de a rata ceva” a evoluat si a devenit o problema tot mai frecventa in societatea moderna.

Oamenii au inceput sa isi compare constant viata si activitatile cu cele ale altora, deseori fara sa isi dea seama ca imaginea de pe social media nu reflecta intocmai realitatea. Daca vedem ca prietenii nostri se distreaza sau au experiente inedite fara noi, ne putem simti exclusi si nefericiti. In plus, putem avea impresia ca viata noastra nu este suficient de interesanta si ca nu avem parte de atat de multe activitati pe cat ar trebui. Astfel, se creeaza usor ideea de competitie din punct de vedere social, iar nesigurantele pot evolua rapid in anxietate si depresie.

In acelasi mod, au aparut si alte concepte similare:

• FOBO (Fear of Better Options) - teama de a lua o decizie gresita si de a rata alte oportunitati mai bune; [3]
• MOMO (Mystery of Missing Out) - teama ca poti rata experiente, dar fara a realiza care sunt acestea; [3]
• ROMO (Reality of Missing Out) - acceptarea faptului ca de fapt nu ratezi nicio experienta; [3]
• FOJI (Fear of Joining In) - teama de a impartasi experientele proprii pe retelele sociale fara a primi reactii de la ceilalti; [3]
• JOMO (Joy of Missing Out) - opusul FOMO, reprezentat de starea de bine si dorinta de a nu participa la anumite evenimente si de a limita utilizarea retelelor de socializare. [3]

Cauze

FOMO poate parea un fenomen normal, avand in vedere ca suntem fiinte sociale si simtim nevoia de a interactiona si a apartine unui grup. Asadar, dorinta de acceptare si de conexiune sociala reprezinta una dintre cauzele principale. Oamenii au nevoie sa se simta acceptati si validati. In era digitala in care traim, retelele sociale si tehnologia au facut ca aceasta dorinta de conexiune sa fie mai puternica si mai accesibila decat oricand. Astfel, vrem sa fim mereu la curent cu tot ce este nou si sa luam parte la cat mai multe experiente sociale impreuna cu cei din jur. [1]

In momentul in care oamenii simt ca nu au astfel de conexiuni, pot aparea sentimentele de anxietate si depresie. Lipsa de satisfactie personala si nesiguranta pot alimenta si accentua aceste trairi. Atunci cand o persoana nu este multumita de propria viata sau nu se simte sigura pe ea, poate cauta constant confirmarea si validarea din exterior. De asemenea, aceleasi sentimente pot determina o persoana sa creada ca ceilalti se distreaza si se bucura de viata mai mult decat ea, ceea ce poate alimenta si mai mult aceasta teama de a rata experiente. [1]

Impactul FOMO asupra sanatatii

FOMO poate afecta diferite aspecte ale vietii noastre si poate avea un puternic impact asupra sanatatii noastre mintale, uneori chiar si fizice. Putem vorbi despre un nivel ridicat de stres si anxietate. Dorinta de a fi mereu conectati si de a nu rata nimic poate duce la o presiune constanta si la sentimentul de a nu putea tine pasul cu ceilalți. Acest stres poate afecta negativ starea generala de bine si poate contribui la dezvoltarea si agravarea problemelor de sanatate mintala. [1] [3]

Astfel, pot aparea si alte manifestari, dintre care unele fizice. Putem vorbi despre probleme de somn, dureri de cap si senzatie de oboseala si epuizare, dar si o afectare a motivatiei. Pot aparea intrebari constante legate de ceea ce vor spune ceilalti in cazul in care persoana nu este prezenta la un anumit eveniment sau nu ia parte la un trend online, un sentiment acut de singuratate si senzatia de posibila excludere sociala daca nu esti suficient de interesant. Asadar, FOMO poate crea senzatia de neimplinire in viata personala, presiunea de a atinge anumite standarde si tendinta de a face mereu comparatii cu ceilalti. [1] [3]

Fenomenul poate fi extrem de periculos, mai ales pentru adolescenti. FOMO poate determina adoptarea unor comportamente riscante sau impulsive doar din dorinta de acceptare si includere in anumite grupuri sociale. Tinerii pot ceda presiunii prietenilor de a face anumite lucruri chiar daca nu isi doresc neaparat sau daca isi pun sanatatea in pericol, doar pentru a se simti parte dintr-un grup. [1] [3]

FOMO si utilizarea tehnologiei

FOMO si tehnologia sunt strans legate, deoarece comunicarea online si accesul facil la informatii despre viata celorlalti pot crea usor senzatia ca ratam lucruri importante sau interesante. Se pare ca este vorba despre un cerc vicios. Sentimentul de excludere poate duce la o utilizare mai intensa a smartphone-urilor si a retelelor sociale, lucruri care, la randul lor, accentueaza stresul cauzat de FOMO. Astfel de comportamente sunt mult mai accentuate in cazul adolescentilor, care sunt principalii utilizatori de social media. [4]

Insa, nu putem spune neaparat ca riscul de confruntare cu aceasta teama este asociat cu o anumita categorie de varsta. In schimb, acesta poate fi legat de o utilizare excesiva si necorespunzatoare a dispozitivelor digitale si a retelelor sociale si din aceasta cauza vorbim despre un fenomen prezent adesea printre adolescenti. [5]

Cum poti limita acest fenomen?

Pentru a putea limita teama si anxietatea, este important ca, in primul rand, sa fim constienti de efectele negative pe care le pot avea asupra noastra. Scopul este acela de acceptare a faptului ca nu poti fi prezent la toate evenimentele sau in toate activitatile care ar putea fi interesante, fara sa ne simtim complexati sau exclusi. Iata cateva metode mai practice de a obtine acest lucru.

Practica un „detox digital”

Desi poate suna sofisticat, „detoxul digital” inseamna, practic, sa limitezi timpul petrecut pe smartphone sau chiar sa opresti temporar utilizarea retelelor sociale. Astfel, ai ocazia sa te reconectezi cu tine insuti si cu lumea din jurul tau intr-un mod mai autentic si constient. Te poti concentra mai mult asupra experientelor proprii fara sa le mai compari cu ale altora si poti redescoperi pasiuni sau interese. [1] [3]

Incearca meditatia

Meditatia este o practica veche, cu origini in traditiile orientale, care a fost adoptata si adaptata in cultura moderna. Aceasta tehnica presupune concentrarea atentiei si relaxarea mintii, ceea ce duce la o stare de calm si liniste interioara. Asadar, meditatia te poate ajuta sa fii mai prezent in momentul actual, sa te concentrezi mai mult pe ceea ce se intampla in prezent si poate contribui la reducerea stresului si anxietatii. [1]

Tine un jurnal

Completarea regulata a unui jurnal este o practica benefica pentru a-ti imbunatati sanatatea mintala si emotionala. Prin inregistrarea evenimentelor zilnice, poti sa te concentrezi asupra aspectelor pozitive din viata ta si asupra lucrurilor pentru care poti fi recunoscator. In plus, jurnalul ar putea sa te ajute sa identifici mai usor lucrurile care pot declansa sentimentul de FOMO. [1] [3]

Petrece timp de calitate cu cei dragi

Interactiunea sociala reala, fata in fata, poate aduce numeroase beneficii pentru starea generala de bine. Atunci cand petreci timp cu persoanele dragi, te poti simti mai conectat si parte a unui grup, ceea ce poate ajuta in cazul sentimentelor de anxietate si singuratate. In plus, ai ocazia de a-ti reanaliza prioritatile de a decide care sunt persoanele cu adevarat importante pentru tine si de a intelege ca acestea nu te vor exclude niciodata.

Mergi la psiholog

Daca simti ca alte solutii nu sunt de ajutor, iar FOMO iti afecteaza in mod serios calitatea vietii, poti incerca psihoterapia. Psihologul poate utiliza diverse tehnici si terapii pentru a te ajuta sa faci fata anxietatii si stresului cauzate de frica de a rata ceva important. Unul dintre cele mai eficiente tipuri de terapie in acest caz este terapia cognitiv-comportamentala. Aceasta te poate ajuta sa descoperi mai usor factorii care determina anumite comportamente negative si te poate ajuta sa gasesti strategii eficiente pentru a-ti gestiona starile, a face fata provocarilor si a gasi solutii care sa te ajute pe termen lung sa ai o viata mai buna.

FOMO (Fear of Missing Out) este un fenomen foarte comun in zilele noastre, ]nsa nu trebuie sa ne lasam coplesiti de el. Prin cateva tehnici care sa te ajute sa te concentrezi asupra lucrurilor bune din viata ta, poti sa faci fata cu brio anxietatii cu care poti avea de-a face. Atentie! Acest articol are doar scop informativ, iti recomandam sa iei legatura cu un specialist pentru a primi sfaturi avizate.

Surse:

1. John M. Grohol, Psy.D. “FOMO: Causes and Solutions.” Psych Central, psychcentral.com/health/what-is-fomo-the-fear-of-missing-out. Published 31 Mar. 2022. Accessed 30 Aug. 2023.