Ce este tensiunea oscilanta si care sunt cauzele acesteia?

Tensiunea arteriala crescuta, cunoscuta in termeni medicali sub numele de hipertensiune arteriala, afecteaza peste un miliard de oameni la nivel global si reprezinta principalul factor ce contribuie la mortalitatea prematura [1]. Tensiunea arteriala poate oscila pe parcursul zilei din motive fiziologice [2], insa cresterea persistenta a valorii sale peste o anumita limita conduce la cresterea consecutiva a riscului de a dezvolta boli cardiovasculare [1]. Citeste in continuare si afla ce este tensiunea oscilanta, care sunt principalii factori cauzatori si ce complicatii pot aparea.

Masurarea tensiunii arteriale

Tensiunea arteriala reprezinta forta pe care sangele o exercita asupra peretilor vaselor de sange in timpul circulatiei prin acestea. Tensiunea arteriala are doua componente:

• Tensiunea arteriala sistolica, reprezentand presiunea maxima a sangelui in vas - masurata in momentul bataii inimii;
• Tensiunea arteriala diastolica, reprezentand presiunea minima a sangelui in vas - masurata intre doua batai ale inimii [3].

Masurarea tensiunii arteriale se efectueaza cu ajutorul unor aparate numite tensiometre. Acestea pot fi manuale, semiautomate sau automate si presupun plasarea unei mansete, cel mai frecvent la nivelul bratului sau al incheieturii. Pentru a elimina impactul unor factori de mediu este important ca masurarea tensiunii arteriale sa fie efectuata intr-un spatiu linistit, dupa 5 minute de odihna, in timp ce pacientul este asezat pe un scaun si beneficiaza de suport pentru spate si brate. Pentru acuratete, masuratoarea ar trebui efectuata de doua ori, la 1-2 minute distanta.

Automonitorizarea, tinerea evidentei valorilor tensionale zilnice si comunicarea acestora medicului curant sunt elemente de ajutor pentru evaluarea eficacitatii tratamentului antihipertensiv [1].

Tensiunea oscilanta

Tensiunea arteriala se poate modifica pe parcursul zilei in functie de activitatile intreprinse, iar majoritatea fluctuatiilor de acest fel considerate normale sunt in general scurte, trecatoare si lipsite de semne sau simptome [2]. De exemplu, este normal ca in timpul noptii tensiunea arteriala sa fie mai mica fata de cea din timpul zilei [1].

Cu toate acestea, variabilitatea semnificativa a valorilor tensionale de la o vizita medicala la alta sau chiar modificarea majora a valorilor inregistrate la domiciliu poate fi asociata cu un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare si alte complicatii, chiar cu potential fatal [4].

Cauzele tensiunii arteriale oscilante

Erorile de masurare

Modul in care se realizeaza masurarea tensiunii arteriale influenteaza corectitudinea rezultatului. Pentru a te asigura ca rezultatul afisat de aparat reflecta tensiunea arteriala reala, este important sa respecti regulile enuntate mai sus cu privire la masurarea tensiunii arteriale. Daca rezultatul este semnificativ mai mare sau semnificativ mai mic fata de valorile obisnuite ale tensiunii arteriale, ia cu tine tensiometrul la urmatoarea vizita la medic pentru ca acesta sa se poata asigura ca il folosesti corect [5].

Hipertensiunea de halat alb

Determinarea unei valori mai mari a tensiunii arteriale in cabinetul medical comparativ cu valorile masurate la domiciliu poarta numele de tensiune de halat alb si este intalnita la aproximativ o treime dintre pacientii depistati cu valori tensionale mari la consultul medical. Cel mai frecvent, hipertensiunea de halat alb este intalnita la pacientii cu hipertensiune arteriala de grad 1. Comparativ cu pacientii normotensivi, pacientii cu hipertensiune de halat alb prezinta o activitate adrenergica mai mare si un risc cardiovascular crescut.

Hipertensiunea mascata

Hipertensiunea mascata reprezinta opusul hipertensiunii de halat alb si presupune identificarea unor valori normale ale tensiunii arteriale in cabinetul medical, in timp ce valorile determinate la domiciliu sunt crescute. Aproximativ 15% dintre pacientii cu valori tensionale normale la cabinet prezinta hipertensiune mascata, prevalenta fiind mai mare in cazul tinerilor, fumatorilor si a celor mai activi. De asemenea, hipertensiunea mascata este intalnita mai frecvent in randul pacientilor cu boli precum obezitatea, boala cronica de rinichi si diabetul zaharat [1].

Administrarea de medicamente

Medicamentele pot influenta tensiunea arteriala, chiar si atunci cand sunt administrate pentru o alta afectiune. De exemplu, unele medicamente disponibile fara prescriptie medicala, folosite in tratamentul durerii sau al racelilor (cum ar fi ibuprofenul) pot cauza cresteri ale tensiunii arteriale. Printre medicamentele eliberate pe baza de prescriptie care pot induce hipertensiunea arteriala se numara:

• Antiinflamatoarele (de exemplu diclofenacul);
• Corticosteroizii (de exemplu prednisonul);
• Contracepticele orale;
• Anumite antidepresive (de exemplu venlafaxina) [6].

De asemenea, tensiunea arteriala poate oscila si in cazul in care administrarea medicamentelor pentru tratamentul hipertensiunii nu este facuta zilnic sau conform indicatiilor primite de la medic [4].

Medicamentele pot fi incriminate si in scaderea tensiunii arteriale, resimtita in special la ridicatul in picioare (hipotensiune ortostatica). Efectul hipotensiv poate aparea ca urmare a cumularii efectelor medicamentelor indicate pentru hipertensiunea arteriala sau poate reprezenta un efect advers al unui medicament administrat pentru o alta afectiune. Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ:

• Diureticele (de exemplu furosemida);
• Betablocantele (de exemplu metoprololul);
• Medicamentele pentru potenta (de exemplu sildenafil);
• Anumite antidepresive (de exemplu trazodona sau amitriptilina);
• Anticonvulsivantele (de exemplu fenobarbitalul) [7].

În concluzie, tensiunea arteriala poate varia pe parcursul zilei, insa fluctuatiile mari de la o masuratoare la alta pot fi asociate cu o crestere a riscului de a dezvolta boli cardiovasculare sau alte complicatii. Daca urmezi un tratament pentru hipertensiunea arteriala, asigura-te ca respecti intocmai recomandarile primite de medic si de la farmacistul si nu ezita sa apelezi la ajutorul lor atunci cand identifici valori anormale ale tensiunii arteriale.

Surse informative

1. Williams, Bryan, et al. “2018 ESC/ESH Guidelines for the Management of Arterial Hypertension.” European Heart Journal, vol. 39, no. 33, 2018, pp. 3021–3104., doi:10.1093/eurheartj/ehy339. 
2. Holland, Kimberly. “Why Does My Blood Pressure Fluctuate?” Healthline, Healthline Media, 22 Mar. 2019, www.healthline.com/health/fluctuating-blood-pressure. 
3. “Blood Pressure.” National Cancer Institute, www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/blood-pressure. 
4. Muntner, Paul, et al. “Visit-to-Visit Variability of Blood Pressure and Coronary Heart Disease, Stroke, Heart Failure, and Mortality.” Annals of Internal Medicine, vol. 163, no. 5, 2015, pp. 329–338., doi:10.7326/m14-2803. 
5. Weber, Craig O. “Is It Normal for Blood Pressure to Fluctuate?” Verywell Health, 4 Dec. 2021, www.verywellhealth.com/normal-blood-pressure-fluctuations-throughout-the-day-1764097. 
6. Hulisz, Darrell, and Melissa Lagzdins. “Drug-Induced Hypertension.” U.S. Pharmacist, vol. 33, no. 9, 2008, pp. HS11–HS20. 
7. Moses, Scott. “Medication Causes of Orthostatic Hypotension.” Family Practice Notebook, 30 Sept. 2022, fpnotebook.com/cv/pharm/MdctnCsOfOrthstcHyptnsn.htm.