Ce este melatonina si cum contribuie la ameliorarea tulburarilor de somn?

13. 5. 2021 · Mihaela Mariana Stancu

Cat de bine am putea dormi? Cat de relaxati ne-am putea trezi? In cele ce urmeaza va prezentam o serie de informatii esentiale despre melatonina si rolul acesteia in ameliorarea tulburarilor legate de somn.

Ce este melatonina?

Melatonina este un hormon complex care in mod natural este secretat de epifiza (glanda pineala). Legaturile epifizei cu retina permit secretia melatoninei in functie de lumina din mediul inconjurator: cu cat este mai intuneric, cu atat mai mult va creste secretia melatoninei. Scopul ei este sa regleze ritmul circadian.

Ritmul circadian este alternanta intre starea de somn si starea de constienta. Practic, melatonina regleaza ceasul biologic al organismului nostru si initiaza inceperea somnului. Secretia ei incepe sa creasca treptat cu aproximativ 2 ore inainte de ora de culcare. Cantitatea de lumina care ajunge la nivelul ochilor determina scaderea secretiei de melatonina motiv pentru care este recomandat sa se doarma intr-o camera intunecoasa pentru a putea adormi mai repede.

Aceasta proprietate principala a melatoninei de a ajusta ceasul biologic indica faptul ca ea poate fi folosita atunci cand ritmul somn-veghe este afectat si poate astfel sa regleze tulburarile legate de somn. Din acest motiv, melatonina se gaseste sub diverse forme ca supliment alimentar in Romania.

Cum functioneaza si care este rolul melatoninei in organism?

Modul de functionare al melatoninei este unul destul de complicat. Intunericul actioneaza asupra unor receptori de la nivelul retinei. Acesti receptori sunt in legatura cu o glanda endocrina - epifiza sau glanda pineala - al carei rol este de a produce si a secreta melatonina in sange. Cand acesti receptori sunt stimulati de intuneric, glanda pineala primeste semnale de la ei si creste productia de melatonina. Mai departe, melatonina actioneaza pe o structura anatomica de la nivelul creierului numita nucleul suprachiasmatic. Acest nucleu este precum un intrerupator al somnului, iar melatonina actioneaza butonul de pornire al somnului. Odata ce a fost pornit, acest nucleu reuseste printr-un proces complex sa scada numarul de stimuli pe care creierul ii primeste pentru a fi mentinuta starea de constienta. Atunci apare asa-numita stare de somnolenta, iar corpul se va simti din ce in ce mai obosit pana ce somnul este initiat.

De retinut este faptul ca melatonina nu produce somnul in sine, acesta survenind in urma unor multiple procese care implica multiple mecanisme. Melatonina produce starea de somnolenta, de oboseala care ne determina sa vrem sa dormim. Ea are rol de a initia si de a regla somnul. Lipsa acestei substante va duce la imposibilitatea de a initia somnul.

Pe langa acest rol principal de initiator si reglator al somnului, melatonina are si:

  • efect antioxidant,
  • efect de sporire a sistemului imunitar,
  • efect antiinflamator.

Care este impactul unui nivel dezechilibrat de melatonina in corp?

Un nivel dezechilibrat de melatonina va duce la dereglarea ritmului dintre somn si veghe. Deci va fi afectat somnul si, prin urmare, din cauza lipsei de odihna va fi afectata si starea de veghe din timpul zilei fiind astfel ingreunate activitatile de zi cu zi.

Printre semnele si simptomele care vor aparea in cazul unei dereglari a ritmului circadian se numara:

  • dificultatea de a adormi,
  • dificultatea de a mentine un somn neintrerupt,
  • trezirea prea devreme in mijlocul noptii cu imposibilitatea de a adormi la loc,
  • senzatia de somn neodihnitor cu stare de oboseala dupa trezire,
  • agitatie in timpul zilei,
  • scaderea puterii de concentrare,
  • lipsa de coordonare,
  • scaderea performantelor cognitive,
  • dureri de cap,
  • dureri la nivelul stomacului.

Cauzele acestor dereglari sunt de natura multipla. Principalele cauze ale schimbarii si dereglarii ritmului somn – veghe sunt urmatoarele:

  • schimbarile majore de fus orar,
  • munca in ture de noapte,
  • schimbari bruste ale rutinei de noapte
  • expunerea ochilor la lumina noaptea, mai ales lumina emanata de ecranele televizorului, telefonului si computerului.

Impactul unui nivel neadecvat de melatonina este prin urmare unul major intrucat afecteaza atat calitatea somnului cat si calitatea activitatii din timpul zilei lasand o amprenta de oboseala atat fizica cat si psihica.

Cum te ajuta melatonina sa scapi de insomnii?

Relatia dintre glanda pineala, melatonina, somn si ritmul circadian a fost descrisa pe scurt mai sus. Anumite tulburari de somn beneficiaza de un raspuns foarte bun la administrarea de melatonina cu o ameliorare semnificativa.

Aceste tulburari de somn pot fi de mai multe tipuri:

  • tulburari cauzate de schimbari de fus orar - cunoscute si sub denumire de “jet lag” sunt o serie de simptome care cuprind tulburare de somn, ineficienta mentala si oboseala in timpul zilei si sunt cauzate de schimbarile mari de fus orar.
  • Insomnia - cuprinde mai multe tipologii, melatonina fiind eficienta doar in cazul insomniei in care somnul nu poate surveni pana la ore tarzii in noapte (imposibilitatea de a adormi inainte de orele 2-3 a.m.).
  • Narcolepsia - tulburare neurologica de somn care presupune incapacitatea creierului de a regla ciclurile somn veghe, melatonina avand rolul de a ameliora cat se poate de mult aceste dereglari.
  • tulburarile de somn ale copiilor - sunt tratate cu success de melatonina, acestea apar in special la copiii hiperactivi cu tulburari neurologice de tipul ADHD.

Cum se administreaza melatonina?

Intrucat majoritatea studiilor confirma faptul ca efectele adverse ale melatoninei precum somnolenta, ameteala, iritabilitate, dureri de stomac sunt extrem de rar intalnite si nu prezinta o gravitate crescuta, administrarea de melatonina poate fi facuta in siguranta pentru majoritatea persoanelor.

Dozele de administrare variaza in functie de doi parametri importanti:

  • varsta;
  • motivul administrarii.

Melatonina la adulti

Pentru adulti dozele pot varia intre 1 mg, 3 mg si 5 mg. Este recomandata inceperea tratamentului cu o doza mica pentru evitarea efectelor adverse, apoi cresterea treptata a dozelor pana la obtinerea unui somn satisfacator.

Administrarea melatoniei se face cu o ora, o ora si jumatate inainte de culcare.

In cazurile de insomnie si narcolepsie este recomandata doza maxima de 5 mg.

Melatonina la copii

Atentie! In cazul copiilor dozele sunt mai mici si trebuie administrare treptat incepand de la cea mai mica doza pana la obtinerea efectului.

In general, copiii nu au nevoie de o cantitate mai mare de 0,5 - 1 mg de melatonina. Daca efectul dorit nu este obtinut este recomandata cresterea dozei cu 0,5 mg pana la obtinerea acestuia.

Administrarea melatoninei la copii trebuie facuta ca si in cazul adultilor cu o ora, o ora si jumatate inainte de ora de culcare.

Unele dintre cele mai recomandate produse pe baza de melatonina de diferite doze si preturi sunt:

Atentie! Medicamentele sunt prezentate cu caracter pur informativ. Tratamentul medical poate fi urmat doar la recomandarea unui medic specialist.

Beneficiile suplimentelor pe baza de melatonina?

Oboseala constanta, stressul, tulburarile de concentrare si atentie pot avea un impact negativ asupra vietii personale si profesionale si pot declansa afectiuni severe precum accidente vasculare cerebrale, boli cardiovasculare si probleme psihice.

Suplimentele pe baza de melatonina precum Bio-melatonina sau suplimente din plante precum Happy sleep ofera posibilitatea de a adormi mai repede in cazul persoanelor care sufera de tulburari de somn, epuizare, anxietate, insomnie.

Atentie! Uneori, tulburarile de somn sunt datorate altor probleme de sanatate, de aceea este recomandat sa consultati un medic specialist pentru a urma cel mai adecvat tratament.

Alte beneficii ale melatoninei

Printre alte beneficii ale melatoninei se numara:

  • reducerea temperaturii interne a corpului,
  • efect antioxidant in fata actiunii radicalilor liberi si a diferitilor factori perturbatori;
  • sustine buna functionare a sistemului endocrin prin suport in eliberarea hormonilor sexuali feminini, in declansarea ciclului menstrual si aparitia menopauzei;
  • sustine buna functionare a sistemului imunitar;
  • rol antiinflamator.

Melatonina: contraindicatii

Studiile de specialitate au aratat ca melatonina nu are un impact negativ asupra organismului daca este administrata pe termen scurt si mediu conform prescriptiei. Insa, in ceea ce priveste efectele pe care le are administrarea pe termen lung, nu exista date concludente. Asadar, suplimentele alimentare pe baza de melatonina, trebuie administrate doar la nevoie, ele nu trebuie sa devina o practica zilnica.

In cazul in care o persoana a folosit o cantitate prea mare de melatonina, poate manifesta efecte adverse precum:

  • greata,
  • dureri de cap,
  • ameteli,
  • irascibilitate,
  • scaderea tensiunii arteriale,
  • crampe abdominale,
  • stari depresive temporare.

Melatonina nu este indicata persoanelor care sufera de:

  • boli autoimune,
  • boli ereditare rare,
  • malabsorbtie la diferitele elemente din compozitia unui supliment pe baza de melatonina,
  • tratamente cu medicamente administrate in contextul transplantului de organe,
  • fumatori,
  • unii medici nu recomanda totusi folosirea produsului in cazul copiilor.

Melatonina in sarcina

In cazul in care melatonina este administrata conform recomandarilor medicului si conform dozelor prescrise, aceasta nu va cauza probleme în sarcină.

Doza zilnica recomandata este de 3 mg sau mai putin, in functie de starea gravidei.

Totusi, consumul de melatonina in timpul sarcinii, in doze mari, poate creste posibilitatea aparitiei de tulburari de dezvoltare la fat, de aceea este util ca insomnia in sarcina sa fie tratata si prin alte remedii.

Dacă o femeie gravida sufera de anumite afectiuni medicale, cum ar fi depresia, epilepsia, diabetul, tensiunea arteriala scazuta, hipertensiunea arteriala sau hemofilia, administrarea de melatonina nu se recomanda in timpul sarcinii.

Atentie! Melatonina a fost depistata in laptele matern, de aceea este important sa se evite consumarea ei de catre mame pe perioada alaptarii.

Concluzii

Melatonina poate fi un bun aliat al celor care sufera de tulburari temporare ale somnului. In cazul in care suferiti de astfel de probleme, apelati la sfatului unui specialist pentru a urma cea mai adecvata formula de tratament.

Referinte suplimentare:

Marshall, Lisa. “Melatonin Benefits, Risks: What You Need to Know”. Webmd, 2017,

https://www.webmd.com/sleep-disorders/news/20171004/is-natural-sleep-aid-melatonin-safe. Accesat in 06.05.2021.

Malhotra, Samir; Girish Sawhney; Promila Pandhi. “The Therapeutic Potential of Melatonin: A Review of the Science.” Medscape, 2004,

https://www.medscape.com/viewarticle/472385_2. Accesat in 06.05.2021.

Roth, Thomas. “Expert Column - The Sleep-Wake Cycle and Its Clinical Implications in Understanding and Managing Insomnia” Medscape, 2006,

https://www.medscape.org/viewarticle/525731. Accesat in 06.05.2021.

Villines, Zawn. rev. Dena Westphalen. “Melatonin for sleep: What to know.” Medical News Today, 2019,

https://www.medicalnewstoday.com/articles/325181. Accesat in 06.05.2021.

Mihaela Mariana Stancu