Astenozoospermie: cauze, simptome, tratament

Ce este astenozoospermia?

Astenozoospermia este o afectiune a sistemului reproducator masculin caracterizata printr-o mobilitate scazuta a spermatozoizilor, ceea ce poate afecta capacitatea acestora de a fertiliza ovulul. Mobilitatea spermatozoizilor este esentiala pentru fertilitate, deoarece acestia trebuie sa traverseze tractul reproducator feminin pentru a ajunge la ovul [1]. 

Aceasta afectiune este diagnosticata printr-o spermograma, care analizeaza calitatea spermei, inclusiv concentratia, morfologia si mobilitatea spermatozoizilor. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), astenozoospermia este definita printr-un procentaj de spermatozoizi mobili sub 40%, dintre care cei cu motilitate progresiva sunt sub 32% [2]. 

Astenozoospermia poate fi clasificata in functie de severitate:

• Usoara – intre 32% si 40% spermatozoizi mobili
• Moderata – intre 20% si 31% spermatozoizi mobili
• Severa – sub 20% spermatozoizi mobili [3].

Aceasta problema poate fi izolata sau poate aparea alaturi de alte afectiuni ale spermei, precum oligozoospermia (numar scazut de spermatozoizi) sau teratozoospermia (spermatozoizi cu morfologie anormala).

Cauze si factori de risc pentru astenozoospermie

Astenozoospermia poate fi cauzata de o varietate de factori care afecteaza calitatea si mobilitatea spermatozoizilor. Aceste cauze pot fi de natura genetica, hormonala, infectioasa, toxica sau legate de stilul de viata. Identificarea cauzei este esentiala pentru stabilirea unui tratament adecvat.

Cauze medicale si biologice

• Factori genetici – defecte genetice, cum ar fi microdeletiile cromozomului Y sau mutatii la nivelul genelor care regleaza mobilitatea spermatozoizilor, pot contribui la astenozoospermie.
• Dezechilibre hormonale – testosteronul si alti hormoni precum FSH (hormonul foliculo-stimulant) si LH (hormonul luteinizant) influenteaza productia si functia spermatozoizilor. Orice dezechilibru poate reduce motilitatea acestora.
• Varicocelul – dilatarea anormala a venelor testiculare poate creste temperatura la nivelul testiculelor, afectand productia si calitatea spermei.
• Infectii ale tractului reproducator – boli cu transmitere sexuala (Chlamydia, gonoreea) sau infectii urinare pot afecta motilitatea spermatozoizilor prin inflamarea epididimului si a prostatei.
• Stresul oxidativ – un nivel ridicat de radicali liberi poate deteriora membrana spermatozoizilor si afecta mobilitatea acestora [4].

Factori de mediu si stil de viata

• Expunerea la toxine – substante chimice industriale, pesticide, metale grele (plumb, mercur) si poluanti din mediu pot afecta calitatea spermei.
• Fumatul si consumul de alcool – nicotina si alcoolul reduc motilitatea spermatozoizilor si cresc riscul de fragmentare a ADN-ului spermatic.
• Drogurile si medicamentele – consumul de droguri (cocaina, marijuana) si anumite medicamente (steroizi anabolizanti, antidepresive, chimioterapie) pot reduce motilitatea spermatozoizilor.
• Dieta nesanatoasa – o dieta saraca in antioxidanti, vitamine (C, E) si minerale (zinc, seleniu) poate contribui la deteriorarea calitatii spermei.
• Stil de viata sedentar si obezitate – excesul de greutate si lipsa activitatii fizice pot duce la dezechilibre hormonale si la cresterea temperaturii testiculare [5].

Factori termici si mecanici

• Expunerea la temperaturi ridicate – baile fierbinti, saunele frecvente si purtarea hainelor stramte pot creste temperatura testiculelor, afectand mobilitatea spermatozoizilor.
• Traumatisme testiculare – loviturile sau interventiile chirurgicale la nivelul testiculelor pot afecta productia de sperma [6].

Factori imunologici

• Prezenta anticorpilor antispermatici – in anumite cazuri, sistemul imunitar poate produce anticorpi care ataca spermatozoizii, impiedicandu-le mobilitatea. Aceasta poate aparea dupa infectii, interventii chirurgicale sau traume testiculare.

Simptome asociate astenozoospermiei

Astenozoospermia este, in majoritatea cazurilor, o afectiune asiptomatica, ceea ce inseamna ca barbatii care o au nu prezinta semne evidente care sa indice o problema de fertilitate. De obicei, aceasta este descoperita intamplator in urma unor investigatii pentru infertilitate, atunci cand un cuplu intampina dificultati in a concepe un copil.

Cu toate acestea, in functie de cauza subiacenta, pot aparea anumite simptome care pot sugera o problema ce afecteaza calitatea si mobilitatea spermatozoizilor.

Simptome legate de afectiuni hormonale

Daca astenozoospermia este cauzata de un dezechilibru hormonal, pot aparea:

• Scaderea libidoului – nivelurile reduse de testosteron pot afecta dorinta sexuala.
• Disfunctie erectila – probleme in obtinerea sau mentinerea unei erectii.
• Oboseala cronica si slabiciune musculara – cauzate de niveluri scazute de testosteron.
• Modificari ale distributiei grasimii corporale si pierderea masei musculare – in special in cazurile de hipogonadism [3].

Simptome legate de infectii sau inflamatii ale tractului reproducator

Daca astenozoospermia este cauzata de o infectie a tractului genital (prostatita, epididimita, uretrita), pot aparea simptome precum:

• Durere sau disconfort in zona testiculelor sau pelvisului
• Senzatie de arsura la urinare
• Secretii anormale din uretra
• Durere la ejaculare
• Umflarea testiculelor sau a scrotului [2].

Simptome asociate varicocelului

Varicocelul (dilatarea anormala a venelor testiculare) este una dintre cauzele principale ale astenozoospermiei si poate provoca:

• Durere surda sau senzatie de greutate la nivelul testiculelor
• Disconfort care se agraveaza dupa statul in picioare prelungit sau efort fizic
• Testicul de dimensiune redusa pe partea afectata
• Vene proeminente, vizibile sau palpabile in scrot [2]

Simptome legate de expunerea la toxine sau factori de mediu

Daca mobilitatea spermatozoizilor este afectata de expunerea la substante toxice (pesticide, metale grele, fumat, alcool, droguri), pot aparea:

• Scaderea energiei si stari de oboseala frecvente
• Modificari ale greutatii corporale
• Tulburari de somn
• Probleme de concentrare si memorie [1].

Simptome imunologice

In cazul in care astenozoospermia este cauzata de prezenta anticorpilor antispermatici, pot aparea:

• Infertilitate inexplicabila, in ciuda unui numar normal de spermatozoizi
• Reactii inflamatorii la nivel testicular
• Istoric de traumatisme testiculare sau interventii chirurgicale in zona genitala [5].

Cand trebuie consultat un medic?

Daca un cuplu incearca sa conceapa un copil timp de 6-12 luni fara succes, este recomandata o evaluare a fertilitatii masculine, care include o spermograma pentru a analiza mobilitatea spermatozoizilor. De asemenea, daca apar simptome precum durere testiculara, disfunctie erectila, secretii anormale sau schimbari hormonale evidente, este indicat un consult medical [6].

Diagnosticul astenozoospermiei

Diagnosticul astenozoospermiei implica o serie de teste si investigatii care evalueaza calitatea si mobilitatea spermatozoizilor, identificand in acelasi timp posibile cauze care ar putea influenta fertilitatea masculina. Procesul diagnostic incepe de obicei cu un consult medical si continua cu investigatii specifice.

Examinarea medicala si istoricul pacientului

In prima etapa, medicul urolog sau androlog va efectua o anamneza detaliata si o examinare fizica. Se vor analiza:

• Istoricul medical personal si familial – existenta unor afectiuni genetice sau boli cronice.
• Stilul de viata si expunerea la factori de risc – fumat, consum de alcool, droguri, expunere la toxine.
• Antecedente de infectii genitale – prostatite, epididimite, boli cu transmitere sexuala.
• Simptome asociate – dureri testiculare, modificari hormonale, disfunctie erectila.
• Interventii chirurgicale anterioare – operatii testiculare, varicocel, vasectomie [3].

Spermograma – testul principal pentru diagnostic

Spermograma este analiza esentiala in diagnosticarea astenozoospermiei. Aceasta evalueaza parametrii spermei, inclusiv mobilitatea spermatozoizilor.

Cum se efectueaza spermograma?

• Pacientul trebuie sa se abtina de la ejaculare timp de 2-5 zile inainte de test.
• Sperma este colectata prin masturbare intr-un recipient steril, in conditii controlate, intr-o clinica specializata sau acasa (daca proba este livrata in maxim 60 de minute).
• Mostra este analizata microscopic pentru a determina numarul, morfologia si mobilitatea spermatozoizilor.

Interpretarea rezultatelor spermogramei

Conform criteriilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), mobilitatea spermatozoizilor este clasificata astfel:

• Motilitate progresiva (PR) – spermatozoizi care se misca inainte in linie dreapta sau in cercuri largi.
• Motilitate non-progresiva (NP) – spermatozoizi care se misca haotic sau pe loc.
• Spermatozoizi imobili (IM) – nu prezinta nicio miscare.

Un diagnostic de astenozoospermie este confirmat atunci cand:

• Motilitatea totala (PR + NP) este sub 40%
• Motilitatea progresiva (PR) este sub 32%

In functie de severitate, astenozoospermia poate fi:

• Usoara – motilitate progresiva intre 26-32%
• Moderata – motilitate progresiva intre 10-25%
• Severa – motilitate progresiva sub 10% [2].

Daca rezultatele sunt anormale, spermograma trebuie repetata la 2-3 saptamani pentru confirmare, deoarece calitatea spermei poate varia in timp.

Teste suplimentare pentru identificarea cauzei

Daca spermograma indica astenozoospermie, sunt necesare investigatii suplimentare pentru a determina cauza.

Teste hormonale

Analizele de sange sunt utilizate pentru a evalua nivelurile hormonale care influenteaza productia de sperma:

• Testosteron – hormon esential pentru functia reproductiva.
• FSH (hormon foliculo-stimulant) – indica functia testiculara.
• LH (hormon luteinizant) – regleaza productia de testosteron.
• Prolactina – niveluri crescute pot afecta fertilitatea [1].

Teste genetice

Daca se suspecteaza o cauza genetica, se pot face teste pentru:

• Microdeletiile cromozomului Y – pot afecta productia si mobilitatea spermatozoizilor.
• Cariotip genetic – detecteaza anomalii cromozomiale (ex. sindromul Klinefelter) [4].

Test de stres oxidativ si fragmentare a ADN-ului spermatic

• Stresul oxidativ este o cauza comuna a afectarii mobilitatii spermatozoizilor, iar testele pot determina nivelul radicalilor liberi in sperma.
• Testul de fragmentare a ADN-ului spermatic analizeaza calitatea materialului genetic al spermatozoizilor, care poate fi afectata de toxine, fumat, stres oxidativ sau boli genetice [5].

Teste pentru infectii si anticorpi antispermatici

• Analiza secretiei prostatice si cultura bacteriana – detecteaza infectiile genitale care pot afecta motilitatea.
• Testul MAR (Mixed Antiglobulin Reaction) – verifica prezenta anticorpilor antispermatici care pot impiedica spermatozoizii sa se miste corespunzator [6].

Ecografie testiculara si Doppler scrotal

• Permite identificarea varicocelului, a anomaliilor testiculare sau a altor probleme structurale care pot afecta productia de sperma.

Diagnostic diferential

Astenozoospermia trebuie diferentiata de alte probleme ale spermei:

• Oligozoospermia – numar redus de spermatozoizi.
• Teratozoospermia – morfologie anormala a spermatozoizilor.
• Necrozoospermia – prezenta predominanta a spermatozoizilor morti in sperma [4].

Tratamente disponibile pentru astenozoospermie

Tratamentul astenozoospermiei depinde de cauza subiacenta si de severitatea afectiunii. In unele cazuri, schimbarile stilului de viata si suplimentele alimentare pot imbunatati mobilitatea spermatozoizilor, in timp ce in alte situatii sunt necesare tratamente medicamentoase, interventii chirurgicale sau tehnici de reproducere asistata.

Modificari ale stilului de viata

In cazurile usoare pana la moderate, imbunatatirea stilului de viata poate creste motilitatea spermatozoizilor:

Alimentatia echilibrata

O dieta bogata in nutrienti esentiali poate imbunatati calitatea spermei:

• Antioxidanti (vitamina C, vitamina E, coenzima Q10) – combat stresul oxidativ.
• Acizi grasi Omega-3 (peste gras, nuci, seminte de in) – sustin membranele celulare ale spermatozoizilor.
• Zinc si seleniu – minerale esentiale pentru productia si mobilitatea spermatozoizilor.
• Folat si vitamina B12 – contribuie la sanatatea spermei [2].

Evitarea factorilor toxici

• Renuntarea la fumat – nicotina si gudronul reduc mobilitatea spermatozoizilor.
• Reducerea consumului de alcool si cafeina – excesul afecteaza echilibrul hormonal.
• Evitarea expunerii la substante toxice – pesticide, metale grele, chimicale industriale [1].

Mentinerea unei temperaturi scazute la nivelul testiculelor

• Evitarea bailor fierbinti, saunelor, pantalonilor stramti.
• Evitarea statului prelungit pe scaun (ex. soferi, IT-isti).

Exercitiile fizice regulate

• Exercitiile moderate imbunatatesc circulatia sangvina si echilibrul hormonal.
• Evitarea antrenamentelor excesive si steroizilor anabolizanti, care pot afecta productia de sperma [6].

Suplimente alimentare si terapii naturale

Suplimentele alimentare pot ajuta la imbunatatirea mobilitatii spermatozoizilor:

• Coenzima Q10 – creste motilitatea spermatozoizilor prin combaterea stresului oxidativ.
• L-carnitina si acetil-L-carnitina – sustin productia de energie a spermatozoizilor.
• Vitamina C si E – protejeaza spermatozoizii de deteriorarea oxidativa.
• Zinc si seleniu – esentiale pentru spermatogeneza.
• Maca si ginsengul – potential benefice pentru fertilitate [3].

Aceste suplimente trebuie luate doar sub supravegherea unui medic, deoarece efectele variaza de la o persoana la alta.

Tratamentul medicamentos

Daca astenozoospermia este cauzata de dezechilibre hormonale, infectii sau alte probleme medicale, tratamentul poate include:

Terapie hormonala

Daca spermograma si analizele hormonale indica dezechilibre (testosteron scazut, FSH si LH modificate), medicul poate recomanda:

• HCG (gonadotropina corionica umana) – stimuleaza productia de sperma.
• Clomifen sau anastrozol – utilizate pentru reglarea testosteronului.
• Terapia cu testosteron (doar in anumite cazuri) – poate fi contraindicata, deoarece poate reduce productia naturala de sperma [5].

Antibiotice si antiinflamatoare

Daca astenozoospermia este cauzata de o infectie genitala (prostatita, uretrita, epididimita):

• Antibiotice (doxiciclina, ciprofloxacina, azitromicina) pentru eliminarea infectiei.
• Anti-inflamatoare (ibuprofen, diclofenac) pentru reducerea inflamatiei [4].

Antioxidanti si tratamente pentru stresul oxidativ

Daca testele indica un nivel ridicat de stres oxidativ, se pot prescrie suplimente antioxidante cu doza terapeutica.

Interventii chirurgicale

Daca astenozoospermia este cauzata de o problema structurala, cum ar fi varicocelul sau obstructiile tractului reproducator, medicul poate recomanda o interventie chirurgicala.

Tratamentul varicocelului

• Varicocelectomia – o interventie chirurgicala minim invaziva care elimina venele dilatate de la nivelul testiculului.
• Aceasta imbunatateste fluxul sanguin testicular si motilitatea spermatozoizilor [2].

Chirurgia reconstructiva pentru obstructii

• Daca spermatozoizii sunt blocati in tractul reproducator, se poate efectua recanalizarea ductelor deferente sau aspiratia spermatozoizilor direct din testicule (TESA, PESA) [1].

Tehnici de reproducere asistata (TRA)

In cazurile severe de astenozoospermie, cand tratamentele conventionale nu functioneaza, medicul poate recomanda proceduri de reproducere asistata.

Inseminarea intrauterina (IUI)

• Se selecteaza si se injecteaza spermatozoizi mobili direct in uter, pentru a creste sansele de fertilizare.
• Utilizata in cazurile de astenozoospermie usoara [4].

Fertilizarea in vitro (FIV)

• Sperma este combinata cu ovulul in laborator, iar embrionul rezultat este implantat in uter.
• Utilizata in cazurile moderate pana la severe [3].

Injectia intracitoplasmatica de spermatozoizi (ICSI)

• Se selecteaza un singur spermatozoid si se injecteaza direct in ovul.
• Este cel mai eficient tratament pentru astenoozoospermie severa.

Tratamente experimentale si terapii viitoare

Cercetarile in domeniul fertilitatii exploreaza noi tratamente pentru astenozoospermie:

• Terapia cu celule stem – posibila regenerare a spermatogenezei.
• Terapia cu factori de crestere si PRP (plasma bogata in trombocite) – pentru imbunatatirea functiei testiculare.
• Medicamente inovatoare pentru stresul oxidativ [1].

Astenozoospermia este una dintre principalele cauze ale infertilitatii masculine, afectand mobilitatea spermatozoizilor si reducand sansele de conceptie naturala. Desi aceasta afectiune poate fi influentata de factori genetici, hormonali, infectiosi sau de stil de viata, multe dintre cazuri pot fi ameliorate prin modificari ale obiceiurilor zilnice, tratamente medicamentoase sau proceduri de reproducere asistata. Diagnosticul precoce, printr-o spermograma si investigatii suplimentare, este esential pentru identificarea cauzei si alegerea celei mai eficiente solutii terapeutice. Consultarea unui specialist in fertilitate si adoptarea unui stil de viata sanatos pot imbunatati semnificativ mobilitatea spermatozoizilor si cresc sansele de a deveni parinte.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: