Raceala la stomac (gastroenterita): Ce este, ce simptome are si cum o tratezi

Gastroenterita este o afectiune frecventa la nivelul populatiei globale. Se mai numeste enterogastrita, infectie gastrica sau gastroenteropatie. Desi nu este inrudita cu gripa, afectiunea mai este numita gripa stomacului, raceala la stomac sau gripa gastrica. Mai poarta numele de diareea calatorului, atunci cand apare in urma consumului de apa sau alimente contaminate de catre turistii aflati in vacanta in tarile mai putin dezvoltate.

Gastroenterita este o afectiune care rezulta din inflamatia epiteliului gastrointestinal, cu aparitia diareei. Tocmai de aceea vorbim despre gastroenterita acuta. Poate fi afectata fie mucoasa gastrica, fie mucoasa intestinala. Inflamatia poate avea cauze diverse, cele mai frecvente fiind cele infectioase (provocate de virusuri, bacterii sau alti agenti patogeni, care contamineaza apa sau alimentele cu care oamenii vin in contact). Afectiunea poate aparea si pe un teren sensibilizat de intoleranta la lactoza de exemplu.

Gastroenterita are forme diferite de severitate, in functie de starea sistemului imunitar al pacientului. Sistemul imunitar este foarte important, pentru ca el poate crea dezechilibre hidroelectrolitice serioase (prin diaree si varsaturi). Daca organismul poate face fata agentului patogen care declanseaza boala, echilibrand sistemul hidroelectrolitic, inseamna ca pacientul isi va reveni in cateva zile. Dar gastroenterita poate fi fatala atunci cand se instaleaza deshidratarea, mai ales in cazul persoanelor in varsta sau foarte tinere. De altfel, deshidratarea reprezinta o cauza importanta de mortalitate in tarile subdezvoltate.

Persoanele adulte se pot recupera fara complicatii in urma unei gastroenterite. Gastroenterita la copii, persoane în varsta sau la cele cu sistemul imunitar afectat poate avea forme mai grave. Copiii, persoanele in varsta, persoanele cu sistemul imunitar afectat (infectati HIV, pacienti posttransplant, cei care se afla in tratament corticosteroid indelungat) reprezinta grupe de risc importante.

Nu exista tratament pentru gastroenterita. Medicatia poate doar sa amelioreze simptomele existente. Cea mai buna protectie o reprezinta spalarea frecventa a mainilor.

Cauzele gastroenteritei

Sunt doua tipuri de gastroenterita:

  • infectioasa;
  • neinfectioasa.

Etiologia gastroenteritei infectioase

Gastroenterita se poate transmite prin contact direct cu persoane infectate sau prin consumul apei şi alimentelor contaminate cu agenţii patogeni care declanşează boala. Forma infectioasa a bolii este mai periculoasa decat cea neinfectioasa pentru ca poate afecta mai multe persoane din cadrul aceleiasi colectivitati, de pilda copiii la scoala. Persoanele cu imunitatea mai scazuta sunt mai grav afectati, de asemenea.

Gastroenterita infectioasa este declansata de: agenti virali, bacterieni sau parazitari. Dintre acestia, cei mai frecventi intalniti sunt cei virali (mai ales la copii) si bacterieni.

Agentii virali

Virusurile sunt foarte contagioase si se pot raspandi foarte usor, prin intermediul alimentelor contaminate sau a apei. Transmiterea poate fi favorizata si de igiena precara. Mai mult decat atat, pacientul se poate autoinfecta daca nu are o igiena riguroasa (inclusiv spalarea temeinica pe maini inainte de fiecare masa si dupa utilizarea toaletei).

Cele mai importante virusuri care stau la baza gastroenteritei virale sunt:

  • Rotavirusul: este cauza cea mai frecventa a gastroenteritei la copii, iar acest lucru este valabil atat pentru tarile civilizate cat si pentru cele in curs de dezvoltare. Adultii sunt mai putin afectati de rotavirus, pentru ca au imunitatea mai mare.
  • Norovirusul: afecteaza majoritatea cazurilor de gastroenterita din America. Pot aparea cazuri de epidemie in conditiile in care oamenii se afla unul in apropierea altuia in comunitati precum vase de croaziera, restaurante, spitale, camine de batrani, scoli. Persoana poate fi contagioasa chiar si dupa ce simptomele s-au ameliorat.

Mai sunt si alte tipuri de virusuri (adenovirusul, astrovirusul), dar acestea sunt mai putin frecvente in ceea ce priveste declansarea gastroenteritei.

Agenti bacterieni

Gastroenteritele bacteriene sunt responsabile pentru circa 20% din totalul afectiunilor diagnosticate. Gastroenteritele bacteriene sunt periculoase din cateva motive:

  • au o perioada de manifestare mai indelungata;
  • adesea necesita un tratament specific;
  • favorizeaza deshidratarea acuta a organismului si astfel pun in pericol viata pacientului.

Bacteriile sunt o cauza importanta a gastroenteritei (Campylobacter jejuni, Aeromonas, Listeria, Escherichia coli, Salmonella), atat la adulti cat si la copii. In cele mai multe situatii, alimentele contaminate cu aceste bacterii sunt pastrate la temperatura camerei multe ore, permitand astfel dezvoltarea bacteriilor si implicit crescand riscului de imbolnavire a persoanelor care le consuma.

Cel mai mare risc il reprezinta carnea cruda, carnea care a fost insuficient preparata termic, carnea de pui, fructele de mare, ouale, laptele nepasteurizat, branzeturile moi, sucurile proaspete de fructe si legume. Infectia se poate transmite si prin consumul de apa contaminata, nu doar de alimente contaminate.

Paraziti

Gastroenteritele parazitare sunt mai rare comparativ cu cele virale si bacteriene, insa nici ele nu trebuie neglijate. Cei mai intalniti paraziti sunt:

  • Giardia;
  • Cryptosporidium parvum;
  • Cyclospora.

Cei mai afectati de gastroenterita parazitara sunt pacientii cu sistemul imunitar slabit si copiii. Acest tip de gastroenterita reprezinta circa 10% din totalul cazurilor diagnosticate. În majoritatea cazurilor, simptomele se amelioreaza dupa administrarea unui tratament corespunzator.

Calea de contaminare in cazul gastroenteritelor parazitare este tot digestiva, parazitul este ingerat odata cu alimentele sau cu apa contaminata. De asemenea, inotul in piscinele contaminate poate fi o cale de transmitere.

Etiologia gastroenteritei neinfectioase

In ceea ce priveste cauzele neinfectioase ale gastroenteritei, cele care pot avea drept consecinta inflamarea tractului gastrointestinal, acestea sunt numeroase:

  • Administrarea unor medicamente (antiinflamatoare, nesteroidiene, antibiotice, laxative, steroizi, cafeina, chinidina);
  • lactoza (persoanele care au intoleranta);
  • gluten (boala celiaca);
  • boala Crohn, colita ischemica;
  • intoxicaţie cu toxine exogene, metale grele;
  • radioterapie/chimioterapie;
  • tumori situate la nivelul tubului digestiv.

Cauza neinfectioasa a gastroenteritei este mai rar intalnita in comparatie cu etiologia virala sau bacteriana.

Caile cele mai frecvente de infectare

Cele mai frecvente rute prin care ne putem infecta sunt urmatoarele:

  • Prin intermediul unor alimente care sunt contaminate (de exemplu fructele de mare);
  • De la surse de apa contaminate;
  • Prin contact cu o persoana care este infectata;
  • Transmiterea prin intermediul mainilor nespalate;
  • Prin intrebuintarea unor obiecte murdare;
  • Maini nespalate;
  • Folosirea unor ustensile murdare.

Care sunt factorii de risc pentru gastroenterita

Fiecare dintre noi poate face, la un moment dat, gastroenterita. Cu toate acestea, exista cateva categorii de persoane cu un risc mai mare de infectare:

  • Copiii de la crese, gradinite si scoala;
  • Studentii care locuiesc in camin;
  • Cadrele militare;
  • Persoanele in varsta (pentru ca au un sistem imunitar mai scazut);
  • Persoanele cu sistemul imunitar slabit (pacientii cu HIV/SIDA de exemplu);
  • Persoanele care fac chimioterapie;
  • Persoanele care calatoresc.

Cele mai afectate sunt persoanele in varsta, cele care au sistemul imunitar foarte slabit sau sugarii (fiindca nu s-au dezvoltat suficient).

Simptomele gastroenteritei

Gastroenterita are o simptomatologie diversa, ceea ce ajuta, desigur, la stabilirea diagnosticului. Printre cele mai frecvente simptome se numara:

  • Febra (nu foarte mare);
  • Greata (cu sau fara varsaturi; varsaturile sunt un simptom agravant pentru ca deshidratarea se poate instala mai rapid);
  • Cefalee;
  • Stare de rau;
  • Pierdere in greutate;
  • Dureri musculare;
  • Transpiratii abundente;
  • Diaree moderata (2-4 scaune pe zi);
  • Balonare si crampe abdominale puternice;
  • Senzatia de balonare insotita de crampe abdominale intense.

Aceste simptome se pot agrava:

  • Varsaturi cu sange;
  • Varsaturi prelungite (mai mult de 48 de ore);
  • Febra mare (peste 38 grade Celsius);
  • Dureri abdominale intense;
  • Sete intensa (semn de deshidratare acuta);
  • Letargie;
  • Alterarea starii de constienta.

Uzual, simptomele apar la un interval de una până la trei zile de la infecţie şi pot dura de la o zi sau două până la zece zile în cazurile mai severe ale bolii.

De retinut!

Tulburarile digestive apar la intervale de timp diferite dupa contaminare, in functie de elementul care a declansat boala:

  • Intre 1-12 ore in cazul gastroenteritei bacteriene;
  • Intre 12-24 ore in cazul gastroenteritei virale;
  • In circa 30 de minute, in cazul in care agentul declansator este o toxina.

Refacerea necesita si ea intervale diferite de timp:

  • Aproximativ 3 zile adultii fara probleme ale sistemului imunitar (simptomele pot persista insa pana la 7 zile);
  • 3-8 zile in cazul copiilor la care agentul declansator este rotavirusul.

Cand este necesar consultul medicului:

Medicul trebuie anuntat de urgenta in cazul in care apar urmatoarele simptome:

  • Modificarea starii de constienta;
  • Sange in scaun;
  • Sange in lichidul din varsatura;
  • Varsaturi care se intind pe o perioada mai lunga de 48 de ore;
  • Balonare dureroasa;
  • Alte semne sugestive pentru deshidratare.

Orice stare generala modificata, caracterizata prin greturi, varsaturi si diaree, care dureaza mai mult de o zi (in cazul adultilor) trebuie investigata. Aceste simptome prezente la copii, batrani si imunodeprimati impun prezentarea de urgenta la spital. In cazul acestora, orice amanare poate duce la agravarea starii generale.

Daca alimentarea si hidratarea nu sunt posibile la domiciliu, se recomanda prezentarea la camera de garda. In astfel de situatii este necesara rehidratarea parenterala a pacientului, realizata prin perfuzii.

Complicatiile gastroenteritei

Deshidratarea inseamna pierderea apei, a sarurilor esentiale si a mineralelor. Deshidratarea este cea mai importanta complicatie a gastroenteritei. Persoanele sanatoase pot inlocui foarte repede lichidele pe care le pierd prin voma si diaree. Copiii si persoanele cu un sistem imunitar slab se deshidrateaza foarte mult atunci cand pierd mai multe lichide decat pot inlocui. In acest caz se impune spitalizarea bolnavului.

Deshidratarea la sugari

Cea mai grava complicatie a gastroenteritei la bebelusi este deshidratarea. In cazul sugarilor, deshidratarea se manifesta prin:

  • Limba uscata;
  • Lipsa lacrimilor cand incepe sa planga;
  • Nu uda scutecul pe o perioada de trei ore;
  • Iritabilitate;
  • Agitatie;
  • Retragerea ochilor in orbite;
  • Aparitia cearcanelor;
  • Modificarea coloratiei tegumentelor.

Aceste semne impun prezentarea de urgenta la pediatru sau la camera de garda.

Deshidratarea la adulti

Deshidratarea netratata la timp poate avea insa un impact important si asupra sanatatii pacientului adult.

Sunt trei grade ale deshidratarii:

  • Usoara: 3-5%;
  • Medie: 6-9%;
  • Severa: mai mult de 10%.

Exista o serie de semne de alarma ale deshidratarii:

  • Piele uscata/crapata;
  • Gura uscata;
  • Tahicardie (cresterea frecventei cardiace);
  • Tahipnee (cresterea frecventei respiratorii);
  • Urina inchisa la culoare;
  • Scaune diareice pentru mai mult de 24 de ore;
  • Stari de voma mai mult de 2 zile;
  • Febra mai mare de 38,3 grade Celsius;
  • Iritabilitate;
  • Dezorientare;
  • Stare de somolenta accentuata;
  • Lipsa de energie/letargie;
  • Oboseala;
  • Amețeli;
  • Stari confuze.

În momentul în care vreuna dintre manifestările descrise mai sus este prezentă, trebuie contactat cât mai repede un cadru medical sau serviciul de ambulanţă, deoarece aceste modificări pot pune în pericol viaţa pacientului.

Gastroenterita are insa si alte complicatii frecvente:

  • Crampe;
  • Slabiciune musculara;
  • Lipsa poftei de mancare;
  • Scaderea in greutate;
  • Artrita reactiva;
  • Sindromul hemolitic-uremic;
  • Spasme.

Masuri de preventie

Cea mai bună cale de prevenire a infecţiilor intestinale este respectarea urmatoarelor precauţii:

  • Spalatul pe maini inainte de fiecare masa si dupa folosirea toaletei;
  • Evitarea contactului cu persoanele care prezinta simptome de gastroenterita (obiecte sanitare, de bucatarie, haine);
  • Prepararea termica a alimentelor (produse din carne, oua), consumul de lapte pasteurizat, spalarea fructelor si legumelor inainte de consum;
  • Vaccinarea copiilor;
  • Pastrarea distantei fata de persoanele care prezinta simptome de gastroenterita;
  • Dezinfectarea suprafetelor dure.

Cum te poti proteja atunci cand calatoresti

In cazul in care calatoresti in alte tari, nu uita ca te poti imbolnavi de la apa sau mancarea contaminata. Pentru a reduce riscul se recomanda respectarea urmatoarelor sfaturi:

  • Evita mancarea crudă (inclusiv fructele cojite, legumele crude si salatele);
  • Evita carnea si pestele nepreparate termic;
  • Bea numai din sticle bine sigilate sau apa carbonatata;
  • Evita cuburile de gheata, deoarece pot proveni din apa contaminata;
  • Foloseste apa fiarta pentru a te spala pe dinti;
  • Nu uita sa te speli bine pe maini, in special inainte de masa sau dupa utilizarea toaletei;
  • Spala fructele si legumele proaspete inainte de a le consuma;
  • Evita consumul apei neimbuteliate, mai ales in cursul calatoriilor in tarile in curs de dezvoltare;
  • Consuma produse lactate pasteurizate.

Cum se trateaza gastroenterita

In mod normal, organismul poate lupta singur cu infectia, in cateva zile ar trebui sa se simta mai bine. Singurul lucru la care trebuie avut grija este consumul de lichide pentru a inlocui ceea ce se pierde prin diaree si varsaturi.

Tratamentul gastroenteritei la adulti si copii este dat in baza simptomatologiei, pe istoricul medical si pe rezultatele testelor de sange sau de scaun. Analizele de laborator pot identifica virusul, bacteria sau parazitul care a produs infectia si, pe cale de consecinta, medicul va stabili tratamentul necesar.

Tratamentul gastroenteritei are cateva obiective importante:

  • Rehidratarea pacientului, in functie de gradul deshidratarii;
  • Tratarea simptomelor acute: medicamente antidiareice si antivomitive;
  • Administrarea de antibiotice, daca este cazul;
  • Refacerea echilibrului florei intestinale.

Tratamentul de baza, la adulti si la copii, este rehidratarea orala sau intravenoasa (in cazuri severe), cu apa sau cu solutii de rehidratare. Rehidratarea se face prin consumul a 2.000 de ml pe zi, in cantitati mici si dese.

Tratamentul cu antiobiotice se recomanda in cazurile de gastroenterita infectioasa bacteriana, care sunt cele mai grave. De altfel, antibioticele pot actiona doar impotriva bacteriilor. Tratamentul nu se incepe decat dupa ce se stabileste cu certitudine diagnosticul etiologic.

De asemenea, este nevoie si de o antibiograma, pentru a determina la care antibiotic este sensibila bacteria care a declansat boala. In lipsa antibiogramei, exista pericolul ca afectiunea sa se agraveze, iar flora intestinala sa fie suplimentar agresata.

Antibioticele alese de medici ar trebui sa aiba un spectru cat mai larg.

Pentru a reduce intensitatea si frecventa diareei, medicii pot recomanda un antidiareic. Cele mai bune sunt cele care:

  • Formeaza o pelicula protectoare la nivelul peretelui intestinal;
  • Previn deshidratarea;
  • Neutralizeaza agentii patogeni.

In general insa, antidiareicele sunt evitate, se presupune ca ele prelungesc simptomatologia pentru ca impiedica eliminarea agentilor patogeni.

Se mai pot prescrie medicamente simptomatice (antispastice, antiemetice, absorbantele intestinale, antiflatulentele).

De asemenea, probioticele pot ajuta la restabilirea florei intestinale.

Tratamentul antiemetic este destinat ameliorarii greturilor si varsaturilor. Poate avea efecte secundare, mai ales daca pacientul este sever deshidratat. In general un asemenea tratament se administreaza cu multa precautie si sub stricta supraveghere medicala. Dozele trebuie sa fie cele minim active, iar de ce mai multe ori un astfel de tratament nu este recomandat copiilor.

Antiemeticele includ prometazina, proclorperazina si ondansetron. Aceste medicamente pot fi administrate si sub forma de supozitoare, daca administrarea orala nu este posibila.

De asemenea, mai important decat tratamentul este regimul alimentar care trebuie sa contina electroliti si carbohidrati complecsi (cartofi, carne slaba de peste sau pui), cereale integrale. Alimentatia aceasta trebuie sa inlocuiasca nutrientii pierduti in cursul bolii. Alimentele vor trebui reintroduse moderat, treptat, si pe masura ce organismul se reobisnuieste cu ele, dieta poate fi din ce in ce mai variata.

Cum se pot ameliora simptomele

Pentru a calma simptomele este recomandat sa:

  • Bei multe lichide (apa, ceaiuri, sucuri de fructe, supe), pentru a evita deshidratarea;
  • Ia paracetamol pentru a scadea febra si a ameliora durerile si crampele;
  • Apeleaza, daca este cazul, la antivomitive si antidiareice;
  • Odihneste-te;
  • Nu aglomera stomacul, mananca putin;
  • Foloseste solutii de rehidratare orala de la farmacie;
  • Pentru ca gastroenterita se poate transmite cu usurinta, spala-te pe maini in mod regulat;
  • Nu te du la serviciu sau la scoala pana cand nu trec cel putin 48 de ore de la disparitia simptomelor, pentru a reduce pe cat posibil riscul de a-i imbolnavi si pe altii.

Dacă se respecta solutiile terapeutice, se pot reduce simptomele asociate diareei in primele 12 ore dupa administrare.

Boala are un debut brusc, cu diaree apoasa, cu circa 4-5 scaune in 25 de ore (uneori mai mult). Nu persista mai mult de 7-10 zile. Daca, totusi, simptomele dureaza mai mult de 7 zile si sunt prezente si varsaturile (care impiedica hidratarea orala) trebuie consultat medicul, cu atat mai mult daca pacientul este o persoana in varsta sau un copil (cu pericol de deshidratare severa).

Reguli de igiena specifice gastroenteritei

Nu trebuie uitat ca exista o relatie stransa intre regulile de igiena corporala si sanatate. Iata cateva reguli atat pentru protejarea bolnavului, dar si pentru evitarea contaminarii altor persoane:

  • Spalarea corecta a mainilor, cu apa si sapun, dupa utilizarea toaletei si dupa varsaturi;
  • Evitarea folosirii in comun a obiectelor de toaleta, a veselei si a tacamurilor;
  • Dezinfectarea frecventa a obiectelor sanitare;
  • Este necesar ca persoanele bolnave (mai ales copiii) sa ramana izolate a domiciliu de la primele simptome, pentru a evita raspandirea bolii în colectivitatile din care fac parte.

Cum se poate preveni deshidratarea

Deshidratarea se poate preveni prin consum de:

  • Ceai (menta, afine);
  • Apa plata;
  • Supa limpede de legume;
  • Apa in care s-a fiert orezul;
  • Solutii de rehidratare orala (mai ales pentru sugari si copii).

Daca pierderea in greutate din cauza deshidratarii a depasit 5% din masa corporala a bolnavului, se recomanda de urgenta consult medical.

Regimul alimentar al gastroenteritei la copii si adulti, in caz de deshidratare, presupune alimente bogate in glucide si sarate:

  • Paste;
  • Orez;
  • Morcovi fierti;
  • Paine prajita;
  • Biscuiti sarati.

Dieta alimentara este foarte importanta in cazul gastroenterite. Trebuie excluse:

  • cruditatile (bananele sunt permise),
  • grasimile,
  • dulciurile,
  • bauturile carbogazoase,
  • cafeaua,
  • condimentele,
  • cerealele.

Se recomanda:

  • Supe de legume;
  • Paste fierte;
  • Paine prajita;
  • Carne slaba fiarta sau fripta;
  • Ceai de menta.

Ca orice boala infectioasa, si in cazul gastroenteritei este mai importanta preventia decat tratamentul. De asemenea, trebuie facuta diferenta intre persoanele sanatoase infectate si cele cu un potential de risc mai mare (copii, persoanele in varsta, bolnavii cu sistem imunitar deficitar).

Atenție!
Acest articol este informativ si nu inlocuieste un consult medical specializat.

Surse:

WebMD, Gastroenteritis („Stomach Flu”):
https://www.webmd.com/digestive-disorders/gastroenteritis#1


Mayo Clinic, Viral gastroenteritis (stomach flu):
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/viral-gastroenteritis/symptoms-causes/syc-20378847

HealthLine, Viral gastroenteritis (stomach flu):
https://www.healthline.com/health/viral-gastroenteritis