Toxiinfectia alimentara: Cauze, manifestari si optiuni de tratament
Orice persoana se poate confrunta cu toxiinfectia alimentara, fie copil, fie adult.
Toxiinfectia alimentara se declanseaza ca rezultat al consumului de alimente contaminate, alterate sau toxice. Exista mai mult de 250 de tipuri de intoxicatii alimentare.
Ce este toxiinfectia alimentara?
Toxiinfectia alimentara apare atunci cand o persoana consuma alimente sau bauturi contaminate cu:
- bacterii;
- virusuri;
- paraziti;
- toxine;
- substante chimice;
- mucegaiuri.
Cele mai frecvente simptome includ indigestie, durere abdominala, greata, varsaturi si diaree. Simptomele dispar, de obicei, in cateva zile, dar in unele cazuri, toxiinfectia alimentara poate avea consecinte grave asupra sanatatii persoanei.
Toxiinfectia alimentara: Cauze
Cele mai multe tipuri de toxiinfectii alimentare pot fi cauzate de bacterii, paraziti sau virusuri. Acesti agenti patogeni se pot gasi pe aproape toate alimentele pe care oamenii le consuma. Alimentele consumate crude sunt surse frecvente de indigestie sau toxiinfectie alimentara fiindca nu trec printr-un proces de pregatire termica.
Alimente precum carnea, ouale si produsele lactate sunt frecvent contaminate. Si apa poate fi contaminata cu microrganisme care provoaca boli.
De asemenea, exista cazuri in care alimentele din consum intra in contact cu microorganismele din materiile fecale sau voma, atunci cand o persoana bolnava nu se spala pe maini inainte de a gati.
Bacterii
Bacteriile sunt de departe cea mai frecventa cauza a intoxicatiei alimentare. Cauzele bacteriene ale toxiinfectiilor alimentare includ contaminarea cu [1]:
- E. coli, in special E. coli producatoare de toxina Shiga;
- Listeria monocytogenes;
- Salmonella;
- Campylobacter;
- Clostridium botulinum;
- Staphylococcus aureus;
- Shigella;
- Vibrio vulnificus.
Paraziti
Toxiinfectiile alimentare cauzate de paraziti nu sunt la fel de frecvente precum cele cauzate de bacterii, dar parazitii care se raspandesc prin alimente pot fi foarte periculosi pentru sanatatea persoanei. Parazitii pot trai in sistemul digestiv si pot ramane nedetectati ani de zile. Persoanele cu sistem imunitar slabit si femeile insarcinate sunt expuse riscului de reactii adverse mai grave daca anumiti paraziti se localizeaza la nivelul intestinului.
Cauze ale toxiinfectiilor alimentare includ contaminarea cu [1]:
- Toxoplasma gondii;
- Giardia lamblia;
- Taenia saginata;
- Taenia solium;
- Diphyllobothrium latum;
- Cryptosporidium;
- Ascaris lumbricoides;
- Oxiuri sau enterobiasis.
Virusuri
Toxiinfectia alimentara poate fi cauzata de un virus, cum ar fi [1]:
- Norovirus, virusul Norwalk;
- Rotavirus;
- Astrovirus;
- Sapovirus;
- Virusul hepatitei A.
Contaminarea alimentelor se poate produce in orice stadiu, de la crestere, recoltare, prelucrare, depozitare si pana la distributie sau pregatire pentru consum. O cauza comuna o constituie contaminarea incrucisata–transferul organismelor daunatoare de la o suprafata la alta.
In tabelul urmator, sunt prezentate cele mai frecvente cauze de contaminare[2].
| Cauza intoxicatiei alimentare | Durata simptomelor (dupa expunere) | Surse de contaminare |
|---|---|---|
| Ascaris lumbricoides | Rareori, provoaca simptome vizibile | Produse cultivate in sol contaminat |
| Astrovirus | 4-5 zile | Apa contaminata |
| Campylobacter | 2-5 zile | Pui crud sau insuficient pregatit termic, lapte nepasteurizat, apa contaminata; |
| Clostridium botulinum | 18-36 ore | Legume conservate care au un continut scazut de acid, conserve de ton, peste fermentat, sunca, carnati, articole care au fost conservate sau au fost imbuteliate necorespunzator |
| Cryptosporidium | 2-10 zile | Fructe proaspete, suc de fructe, legume proaspete, cidru de mere nepasteurizat, lapte nepasteurizat, apa contaminata |
| Diphyllobothrium latum | Rareori, provoaca simptome vizibile | Peste crud sau insuficient pregatit termic |
| E. coli | 3-4 zile | Carne de vita cruda sau insuficient pregatita termic, salata verde cruda si alte legume, varza cruda, lapte nepasteurizat, apa contaminata |
| Enterobiasis - oxiuri | Rareori, provoaca simptome vizibile | Atingerea unei suprafete contaminate sau prin contact cu o persoana contaminata, manipularea necorespunzatoare a alimentelor |
| Giardia lamblia | 1-2 saptamani | Produse cultivate in sol contaminat, carne contaminata, apa contaminata, manipulare necorespunzatoare a alimentelor |
| Virusul hepatitei A | 15-50 de zile | Fructe de padure/legume congelate, apa contaminata, manipulare necorespunzatoare a alimentelor |
| Listeria monocytogenes | 1-4 saptamani | Lactate nepasteurizate, pepene galben, varza cruda, carne deli, peste afumat |
| Norovirus | 1-2 zile | Stridiile si alte crustacee, salata verde si alte verdeturi cu frunze, fructe proaspete, apa contaminata, manipulare necorespunzatoare a alimentelor |
| Opisthorchiidae | Rareori, provoaca simptome vizibile | Crab, raci sau pesti insuficient pregatiti termic |
| Paragonimus | 2-15 zile | Crab sau raci cruzi, insuficient preparati, murati sau sarati |
| Rotavirus | 1-2 zile | Crustacee, salate, gheata contaminata |
| Salmonella | 6 ore–6 zile | Pasari de curte crude sau insuficient preparate termic, oua, fructe si legume crude, apa contaminata |
| Sapovirus | 1-3 zile | Stridii, scoici, apa contaminata |
| Shigella | 1-2 zile | Legume crude, salate reci, asa cum sunt salata de ton si salata de cartofi, sandvisuri, apa contaminata, manipulare necorespunzatoare a alimentelor |
| Staphylococcus aureus | 30 min–8 ore | Budinci, produse de patiserie umplute cu crema, carne feliata, salate reci (salata de ton, salata de cartofi etc), sandvisuri, manipulare necorespunzatoare a alimentelor sau pastrarea alimentelor la temperaturi necorespunzatoare |
| Taenia saginata | Rareori, provoaca simptome vizibile | Carne de vita cruda sau insuficient preparata |
| Taenia solium | Rareori, provoaca simptome vizibile | Carne de porc cruda sau insuficient preparata |
| Toxoplasma gondii | Rareori, provoaca simptome vizibile | Crustacee sau carne insuficient pregatite termic, apa contaminata, contact cu fecale de pisica infectata, manipulare sau preparare necorespunzatoare a alimentelor |
| Trichinella | 1-2 zile simptome abdominale, 2-8 zile– alte simptome | Carne cruda sau insuficient preparata, in special carne de porc si vanat salbatic |
| Vibrio vulnificus | 2-48 ore | Crustacee crude sau insuficient pregatite termic, in special stridii |
Cum se manifesta toxiinfectia alimentara: Simptome
Simptomele toxiinfectiei alimentare variaza in functie de sursa de contaminare. Cele mai multe tipuri de intoxicatii alimentare provoaca unul sau mai multe dintre urmatoarele semne si simptome:
- greata;
- varsaturi;
- diaree apoasa;
- diaree cu sange;
- pete rosii;
- dureri abdominale si crampe;
- febra.
Semnele si simptomele pot incepe la cateva ore dupa consumul alimentelor contaminate sau zile ori chiar saptamani mai tarziu. Boala cauzata de toxiinfectii alimentare dureaza de la cateva ore pana la cateva zile.
In cazul in care te confrunti cu unul dintre urmatoarele semne/simptome, consulta de urgenta un medic [1]:
- episoade frecvente de varsaturi;
- varsaturi sangeroase;
- scaune cu sange;
- diaree pentru mai mult de trei zile;
- durere extrema sau crampe abdominale severe;
- temperatura mai mare de 38°C;
- semne sau simptome de deshidratare precum sete excesiva, gura uscata, probleme de urinare, slabiciune, ameteli sau delir;
- simptome neurologice–vedere incetosata, slabiciune musculara si furnicaturi in brate.
Toxiinfectia alimentara: Complicatii
Complicatiile sunt foarte rare la gazdele sanatoase, cu exceptia cazurilor de botulism sau otravire cu ciuperci. Sugarii, persoanele in varsta si gazdele imunocompromise sunt mai susceptibile la complicatii.
Persoanele care prezinta un risc mai mare de toxiinfectie alimentara sunt:
- femeile gravide;
- adultii cu varsta de peste 65 de ani;
- copiii care au varsta mai mica de 5 ani;
- persoanele care au un sistem imunitar slabit din cauza cancerului, HIV sau a altor boli.
Complicatiile intoxicatiei alimentare pot fi grave. Acestea includ [3]:
- Deshidratare–Cea mai frecventa complicatie a bolii alimentare, deshidratarea, poate fi fatala, daca nu este tratata. Deshidratarea este deosebit de frecventa la copiii mici.
- Avort spontan sau copil mort la nastere–Infectia cu Listeria este deosebit de periculoasa pentru copiii nenascuti, deoarece bacteriile pot provoca leziuni neurologice si deces.
- Afectarea rinichilor–E. coli poate duce la sindrom hemolitic uremic si insuficienta renala.
- Artrita–Salmonella si campylobacter pot provoca artrita cronica si leziuni articulare.
- Leziuni ale creierului–Unele bacterii sau virusuri pot provoca infectii ale creierului -meningita.
- Deces - In cazurile severe, intoxicatia alimentara poate fi fatala, in special pentru persoanele care se afla in grupuri cu risc ridicat.
Cum se diagnosticheaza toxiinfectia alimentara?
Medicul specialist poate diagnostica tipul de toxiinfectie alimentara pe baza simptomelor pe care le prezinta persoana. Medicul poate recomanda efectuarea unor teste si/sau analize specifice precum [4]:
- Teste de sange, daca medicul considera ca infectia s-a raspandit in sange.
- Testele de sange pot detecta bacteria Listeria monocytogenes si virusul hepatitei A si pot verifica existenta unor toxine, cum ar fi botulismul, care poate fi mortal.
- Teste de scaun–culturile de scaun sunt cel mai frecvent test de laborator pentru intoxicatii alimentare. Un esantion de scaun poate detecta daca boala ta este legata de bacterii. Examenele microscopice ale scaunului pot identifica paraziti.
- Teste pe alimentele ingerate, pentru a determina cauza primara.
- Teste de urina, pentru a evalua nivelul de deshidratare.
- Testele imagistice, asa cum sunt RMN-urile si scanarile CT, nu sunt adesea utilizate in cazurile de toxiinfectii alimentare, dar pot ajuta la excluderea altor cauze pentru simptomele aparute.
Atentie! O serie de alte boli pot produce multe simptome similare. Cea mai frecventa este gastroenterita care este cel mai adesea cauzata de un virus. Alte cauze includ probleme ale vezicii biliare, pancreatita, boli inflamatoare intestinale sau chiar varicela.
Toxiinfectia alimentara: Optiuni de tratament
Schema de tratament este stabilita de un medic specialist in urma unui diagnostic dat.
Iata cateva sfaturi si remedii pe care le poti urma acasa si care pot ajuta in ameliorarea simptomelor toxiinfectiilor alimentare:
Hidratare
Daca suferi de toxiinfectie alimentara este esential sa te mentii hidratat corespunzator. Se recomanda consumul de bauturi sportive bogate in electroliti, sucuri de fructe si apa de nuca de cocos care pot restabili nivelul de carbohidrati si pot ajuta in combaterea oboselii. Evita cofeina, care poate irita tractul digestiv. Ceaiurile decofeinizate, cu ierburi linistitoare, cum ar fi musetelul, menta si papadia pot ameliora simptomele si pot ajuta la calmarea stomacului deranjat.
Odihna
Este important ca persoanele care sufera de toxiinfectie alimentara sa se odihneasca pe cat de mult posibil. De asemenea, un aport de vitamine si multiminerale poate contribui la ameliorarea starilor.
Alimentatie
Cel mai bine este sa introduci in dieta alimente solide pana cand diareea si varsaturile au trecut. Introdu in regimul alimentar produse simple de digerat, sarace in grasimi, cum ar fi:
- biscuitii cu sare;
- painea prajita;
- bananele;
- orezul;
- piureul de cartofi;
- legumele fierte;
- supa de pui;
- sucurile diluate de fructe;
- bauturile sportive.
Evita consumul de alimente mai greu de digerat in cadrul regimului alimentar, precum:
- produse lactate, in special lapte si branzeturi;
- alimente grase;
- alimente prajite;
- alimente foarte condimentate sau picante;
- alimente bogate in zahar;
- cafeina;
- alcool;
- nicotina.
Atentie! Consumul de suplimente alimentare nu inlocuieste un stil de viata sanatos si un regim alimentar echilibrat. Suplimentele alimentare sunt alimente și nu medicamente. Daca te confrunti cu efecte adverse, intrerupe imediat consumul si consulta medicul.
Tratament medical
Medicul specialist poate prescrie o schema de tratament medical in functie de agentul patogen responsabil pentru boala. Tratamentul este recomandat in special persoanelor mai in varsta, imunocompromise sau gravidelor si copiilor. In cazul femeilor insarcinate, tratamentul cu antibiotice ajuta la prevenirea transmiterii unei infectii catre copilul nenascut.
De exemplu, medicul poate recomanda unul dintre aceste medicamente in functie de cauza bolii [2]:
- A. lumbricoides: medicamente antiparazitare care au ca substanță activă albendazol sau mebendazol;
- Campylobacter: un antibiotic care are ca substanta activa azitromicina;
- Cryptosporidium: medicament antiparazitar pentru a trata diareea;
- D. latum : medicament antiparazitar care are ca substanta activa praziquantel;
- Enterobiasis (oxiuri): albendazol sau mebendazol;
- G. lamblia: nitazoxanide, antibiotice, medicamente antiparazitare;
- L. monocytogenes: antibiotic pe baza de ampicilina;
- Shigella: antibiotice pe baza de azitromicina sau ciprofloxacina.
Atentie! Infectia cu C. botulinum este considerata o urgenta medicala. Solicita asistenta medicala de urgenta. Medicul va administra o antitoxina. Bebelusilor li se administreaza o antitoxina speciala.
Atentie! Doar medicul specialist iti poate oferi un diagnostic precis si poate prescrie tratamentele medicale de care ai nevoie, tu si copilul tau, indiferent de natura afectiunii, in urma unui consult medical si a unor analize specifice. Viziteaza farmaciile Dr. Max pentru a urma intocmai tratamentul indicat de medicul specialist.
Cum se poate preveni toxiinfectia alimentara?
Cel mai bun mod de a preveni toxiinfectiile alimentare este manipularea alimentele in conditii de siguranta si igiena si evitarea oricaror alimente care pot fi nesigure.
Unele alimente sunt mai susceptibile de a provoca toxiinfectii din cauza modului in care acestea sunt produse si preparate. Numerosi agenti infectiosi pot fi prezenti in anumite alimente–carne, oua, crustacee–si pot fi eliminati prin pregatire termica.
Alte alimente care sunt susceptibile de a provoca toxiinfectii alimentare includ [2]:
- sushi si alte produse din peste care sunt servite crude;
- lapte nepasteurizat, branza;
- fructe si legume crude, nespalate.
Ca sa eviti orice fel de toxiinfectii alimentare:
- spala-te pe maini inainte de a gati sau de a manca alimente;
- asigura-te ca alimentele consumate sunt sigilate si depozitate in mod corespunzator;
- pregateste termic in mod corespunzator carnea si ouale;
- igienizeaza orice lucru care intra in contact cu produsele crude inainte de a le utiliza pentru a pregati alte alimente;
- spala fructele si legumele inainte de a le servi/manca.
Atentie! Daca iei masa in oras, alege cu atentie locul in care mananci. Daca restaurantul ti se pare murdar, ar putea fi un semn ca nu manipuleaza sau nu serveste mancarea in mod corespunzator. Persoanele care mananca des la restaurantele fast-food sunt mai susceptibile de a avea probleme de stomac. Retine ca preparatele din carne cruda sau putin pregatite termic sunt riscante [4].
Atentie!
Acest articol are un scop strict informativ si nu inlocuieste un consult medical de specialitate.
Toxiinfectia alimentara poate afecta atat copiii, cat si adultii. In cazul in care te confrunti cu unele din simptomele de mai sus, consulta un medic pentru a beneficia de cea mai buna optiune de tratament.
Surse de informare
- Mayo Clinic, “ Food poisoning.”, Mayo Clinic, 2022, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230 Accesat in 10.04.2022.
- Selner, Marissa, “What You Need to Know About Food Poisoning, Its Causes, and Treatments.”, Healthline, 2021, https://www.healthline.com/health/food-poisoning#treatments Accesat in 10.04.2022.
- Cleveland Clinic, “Food poisoning.”, Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21167-food-poisoning Accesat in 10.04.2022.
- Pathak, Neha, “What You Should Know About Food Poisoning.”, Webmd, 2021, https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/food-poisoning-diagnosis Accesat in 10.04.2022.
