Sindromul metabolic: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Ce inseamna sindrom metabolic?;

Cand medicii vorbesc despre sindromul metabolic, se refera, de fapt, la o asociere de factori de risc metabolici, precum grasimea abdominala in exces, tensiunea arteriala crescuta, glicemia crescuta, trigliceridele marite si nivelul scazut al colesterolului HDL. Separat, fiecare dintre acestea poate avea un impact negativ semnificativ asupra sanatatii tale. Combinate, insa, ele cresc riscul aparitiei bolii coronariene, a accidentului vascular cerebral si a altor afectiuni [2]. 

Pentru a se putea vorbi despre sindrom metabolic este necesara indeplinirea a cel putin 3 dintre urmatoarele criterii: 

• obezitate abdominala - adica o circumferinta a taliei peste 89 de centimetri la femei, respectiv 102 centimetri la barbati; 
• hipertensiune arteriala - 130/85 mmHg sau peste;
• hiperglicemie (un nivel ridicat al zaharului din sange) - 100 mg/dL sau peste (a jeun);
• trigliceride marite (un tip de grasimi care se gasesc in sange) - peste 150 mg/dL; 
• nivel scazut al colesterolului HDL (colesterolul „bun”, care ajuta la eliminarea colesterolului rau - LDL - din vasele de sange) - sub 40 mg/dL la barbati, respectiv sub 50 mg/dL la femei [1][3].

Care sunt cauzele sindromului metabolic?

Dat fiind faptul ca este vorba de o combinatie de factori de risc, nu de o singura afectiune, cauzele care pot duce la aparitia sindromului metabolic sunt multiple. Unele pot fi controlate, altele nu. Sindromul metabolic este asociat, dupa cum am mentionat deja, cu excesul de greutate si obezitatea, dar si cu rezistenta la insulina, o afectiune care apare atunci cand celulele corpului nu mai raspund asa cum ar trebui la insulina si este afectata capacitatea organismului de a metaboliza glucoza [1].

Factori de risc pentru sindromul metabolic sunt: 

• sedentarismul; 
• consumul de alimente nesanatoase si a unor portii mari; 
• lipsa somnului; 
• fumatul; 
• consumul excesiv de alcool; 
• varsta; 
• istoricul familial si mostenirea genetica; 
• alte afectiuni medicale (ex: sindromul ovarului polichistic, psoriazisul, tulburarile de ritm circadian, apneea in somn etc.);
• anumite medicamente (ex: cele folosite in tratarea alergiilor, a tulburarii bipolare, a depresiei, a HIV, a schizofreniei etc.); 
• sexul (la adultii in varsta, riscul este mai mare in randul femeilor decat al barbatilor, ca urmare a modificarii nivelului hormonal dupa menopauza) [3].

Cum se manifesta sindromul metabolic?

Simptomele sindromului metabolic pot varia in functie de criteriile mentionate anterior. Ar putea fi vorba, de exemplu, de cresterea circumferintei taliei. Daca ai hiperglicemie, este posibil sa observi simptome precum: 

• vedere incetosata; 
• sete excesiva; 
• nevoie frecventa de a urina, in special noaptea; 
• oboseala; 
• slabiciune.

Trebuie, insa, mentionat faptul ca unii dintre acesti factori de risc nu provoaca intotdeauna simptome. Pentru a se putea pune diagnosticul de sindrom metabolic poate fi necesara analiza istoricului medical personal si familial, efectuarea unui examen clinic si a mai multor analize si investigatii, inclusiv masurarea tensiunii arteriale, a glicemiei, a colesterolului si trigliceridelor [3].

Cum se trateaza sindromul metabolic?

Tratamentul sindromului metabolic are drept scop reducerea riscului bolilor de inima si prevenirea diabetului. In acest scop, se recomanda, in primul rand, adoptarea unui stil de viata mai sanatos. Acest lucru presupune: 

• Activitate fizica regulata - cel putin 30 de minute in fiecare zi; 
• Scaderea in greutate - pierderea a 7% din greutatea corporala poate reduce rezistenta la insulina si tensiunea arteriala, reducand si riscul de diabet; 
• Adoptarea unei diete sanatoase - cu accent pe consumul de fructe, legume, cereale integrale si proteine slabe si limitarea consumului de zahar, alcool, sare, grasimi saturate si grasimi trans; 
• Renuntarea la fumat - contribuie la imbunatatirea starii generale a organismului; 
• Reducerea sau gestionarea stresului - fiecare persoana are propria modalitate de a face fata stresului. Meditatia si yoga sunt cateva exemple de activitati care te-ar putea ajuta [1].

Daca schimbarea stilului de viata nu ajuta sau nu este suficienta, medicul iti poate prescrie anumite medicamente. In functie de particularitatile fiecarui caz, poate fi vorba de:

• medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale (ex: beta-blocante, diuretice, blocanti ai receptorilor de angiotensina);
• medicamente pentru controlul trigliceridelor din sange si a nivelului de colesterol (ex: statine);
• medicamente pentru scaderea nivelului de zahar din sange; 
• medicamente pentru prevenirea ori tratarea eventualelor complicatii asociate cu sindromul metabolic (diabetul, bolile de inima, bolile de rinichi, accidentul vascular cerebral).

Unele dintre aceste medicamente pot avea efecte adverse si pot creste riscul dezvoltarii anumitor afectiuni. Tocmai de aceea, tratamentele medicamentoase nu se administreaza decat la recomandarea medicului, respectand cu strictete indicatiile acestuia [3].

Ce analize pot fi recomandate pentru monitorizare?

Medicul poate recomanda masurarea periodica a tensiunii arteriale, glicemiei a jeun, hemoglobinei glicozilate, profilului lipidic, circumferintei taliei si greutatii corporale. In functie de starea de sanatate, pot fi necesare si analize pentru evaluarea ficatului, rinichilor sau a altor factori de risc cardiovascular.

Monitorizarea ajuta la evaluarea eficientei schimbarilor facute si la ajustarea tratamentului, daca este necesar.

Ce complicatii poate avea sindromul metabolic?

Netratat sau gestionat incorect, sindromul metabolic poate creste riscul de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, boala hepatica grasa non-alcoolica, afectare renala si tulburari ale circulatiei. Riscul este mai mare atunci cand mai multi factori sunt prezenti in acelasi timp si nu sunt controlati prin schimbari ale stilului de viata sau tratament medical.

Cand trebuie sa mergi la medic?

Programeaza un consult medical daca ai tensiune arteriala crescuta, valori modificate ale glicemiei sau colesterolului, exces de grasime abdominala, oboseala persistenta, sete excesiva, urinari frecvente sau istoric familial de diabet ori boli cardiovasculare.

De asemenea, este recomandat sa mergi la medic daca ai fost diagnosticat cu obezitate, sindromul ovarului polichistic, apnee in somn sau ficat gras, deoarece aceste afectiuni pot fi asociate cu un risc metabolic mai mare.

Sindromul metabolic reprezinta o asociere de factori de risc care pot afecta sanatatea inimii, metabolismul glucozei si starea generala pe termen lung. Desi poate evolua fara simptome evidente, acesta poate fi identificat prin controale medicale si analize uzuale.

Schimbarile stilului de viata, monitorizarea regulata si tratamentul recomandat de medic pot ajuta la reducerea riscului de complicatii. Daca ai valori crescute ale tensiunii arteriale, glicemiei, trigliceridelor sau circumferintei taliei, discuta cu medicul pentru evaluare si recomandari personalizate.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ si nu inlocuieste consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic. 

Surse de informare: 

1. “Metabolic Syndrome - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/metabolic-syndrome/symptoms-causes/syc-20351916. Accesat in data de 11 Oct. 2022.
2. NHS Choices. Metabolic Syndrome. 2022, www.nhs.uk/conditions/metabolic-syndrome/. Accesat in data de 11 Oct. 2022.
3. “What Is Metabolic Syndrome?” NHLBI, NIH, 18 May 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/metabolic-syndrome. Accesat in data de 11 Oct. 2022.