Sarcom: ce trebuie sa stii despre el?

Sarcomul reprezinta un tip rar de tumori maligne (canceroase) care se dezvolta in os si tesutul conjunctiv (grasime, muschi, vase de sange, nervi si tesutul care inconjoara oasele si articulatiile). Simptomele depind de dimensiunea si localizarea tumorii. Tratamentul include chirurgie, radiatii, chimioterapie, terapie tintita si imunoterapie, in functie de stadiul tumorii si de starea de sanatate a pacientului. Cele mai multe persoane diagnosticate cu un sarcom de tesut moale sunt vindecate prin interventii chirurgicale, in cazul in care tumora nu s-a raspandit in alte parti ale corpului. Sarcomurile mai agresive sunt mai greu de tratat.

Rata de supravietuire a pacientilor difera. Rata de supravietuire de cinci ani pentru osteosarcom (cel mai frecvent tip de cancer osos) variaza de la 26% pentru cancerul metastazat la 77% pentru cancerul care nu s-a raspandit. Rata de supravietuire de cinci ani a sarcomului tesuturilor moi variaza de la 15% pentru cancerul metastazat (cancer care s-a raspandit in alte parti ale corpului) la 81% pentru cancerul care nu s-a raspandit (2). Iata de ce este important sa ai informatii despre sarcom. 

Ce este sarcomul?

Un sarcom este o tumoare maligna (canceroasa) care se dezvolta in os/tesuturi moi. Tesuturile moi sustin alte structuri ale corpului si includ:

• muschi;

• grasime;

• tendoane;

• cartilaj;

• ligamente;

• vase de sange;

• nervi.

Tipuri de sarcom

Sarcomurile se pot forma in diferite parti ale corpului, de la cap pana la degetele de la picioare:

• 40% apar la nivelul extremitatilor inferioare (picioare, glezne, picioare);

• 15% apar la nivelul extremitatilor superioare (umeri, brate, incheieturi, maini);

• 30% apar la nivelul trunchiului / perete toracic / abdomen / pelvis;

• 15% apar la nivelul capului si gatului (1).

Sarcoamele sunt forme rare de cancer care pot afecta o varietate de structuri si tesuturi. Tipurile cel mai frecvente includ sarcoamele osoase, sarcoamele tesutului conjunctiv și sarcoamele pielii. Fiecare tip de sarcom prezinta propriul set de simptome, factori de risc si tratamente:

• sarcoamele osoase: sunt tumori maligne care apar in structurile si tesuturile osoase, cum ar fi maduva spinarii sau oasele. De obicei, se formeaza in membre, dar pot aparea si in alte parti ale corpului. Simptomele acestor tipuri de sarcoame pot include durere in zona afectata, umflaturi și redoare. Spre deosebire de cancerul osos primar, metastaza osoasa incepe intr-o alta locatie (tiroida, plaman) si apoi ajunge la os (1);

• sarcoamele tesutului conjunctiv: sunt tumori maligne care apar in vasele de sange, tesuturile din jurul organelor și tesutul adipos subcutanat. Cel mai frecvent tip de sarcom al tesutului conjunctiv este angiosarcomul, care poate afecta pielea sau organele interne (ficatul sau plamanii). Alte tipuri incluse în aceasta categorie sunt fibrosarcoamele și liposarcoamele. Simptomele incluse pot fi durerea la nivelul zonei afectate, umflarea sau hiperpigmentarea pielii;

• sarcoamele pielii: sunt tumori maligne care se pot dezvolta in piele. Simptome specifice acestora pot include roseata sau inflamarea zonei afectate, umflaturi si pete pigmentate.

Fiecare tip de sarcom are simptome specifice, factori de risc si tratamente diferite.

Stadializarea tumorii

Sarcomurile sunt clasificate pe o scara de la 1 la 6. O tumoare de grad scazut este, in general, mai usor de tratat decat o tumoare mai agresiva. Pentru a determina gradul, medicii trebuie sa efectueze o biopsie, care le permite sa determine tipul de tumoare si rata de crestere. Sistemul de stadializare pentru sarcomul tesuturilor moi este definit dupa cum urmeaza:

• stadiul IA: tumora este mai mica de 5 cm si nu s-a raspandit la ganglionii limfatici. Cancerul este de gradul 1 sau gradul nu poate fi determinat;

• stadiul IB: tumora este mai mare de 5 cm si nu s-a raspandit la ganglionii limfatici sau alte zone. Cancerul este de gradul 1 sau gradul nu poate fi determinat;

• stadiul IIA: tumora este mai mare de 5 cm. Nu s-a raspandit la ganglionii limfatici. Cancerul este de gradul 2 sau 3;

• stadiul IIB: tumora este mai mare de 5 cm si nu s-a raspandit la ganglionii limfatici. Cancerul este de gradul 2;

• stadiul III: tumora de orice dimensiune si orice grad s-a raspandit la ganglionii limfatici din apropiere, dar nu la tesuturi indepartate.

• stadiul IV: cancerul, de orice dimensiune si orice grad, s-a raspandit la ganglionii limfatici din apropierea tumorii sau la locuri indepartate (3).

Factorii de risc asociati sarcomului

Anumiti factori pot creste riscul de a dezvolta sarcom:

• expunerea la substante chimice: expunerea la arsenic si la anumite substante chimice utilizate pentru fabricarea materialelor plastice, erbicide si conservanti pentru lemn;

• radiatii: expunerea la doze mari de radiatii in timpul tratamentului anterior al cancerului;

• limfedem: umflarea pe termen lung a bratelor sau picioarelor;

• afectiuni genetice: anumite tulburari mostenite si mutatii cromozomiale cum ar fi sindromul Gardner, sindromul Werner, sindromul Gorlin, scleroza tuberculoasa, neuroblastul, neurofibromatoza (1).

Simptomele sarcomului

Simptomele sarcomului depind de locatia acestuia si de gradul de risc. De obicei, pacientii simt dureri la nivelul zonelor afectate inainte ca sarcomul sa devina vizibil. Acestea pot fi dureri profunde, intense, care cresc in intensitate pe masura ce sarcomul creste in dimensiune. Uneori, pacientii raporteaza o senzatie de intepatura si disconfort la nivelul zonei afectate. De asemenea, se poate observa umflarea tesutului din jurul zonei afectate, atunci cand sarcomul se extinde.

In plus, pacientii cu sarcom pot prezenta slabiciune musculara si pierdere de mobilitate. Acest lucru este frecvent intalnit atunci cand tumora se gaseste in muschii din jurul articulatiilor, sau la nivelul maduvei spinarii. Unele tipuri de sarcoame pot produce si alte simptome cum ar fi: 

• febra; 

• transpiratii nocturne; 

• oboseala; 

• crestere inexplicabila in greutate sau scadere in greutate. 

Diagnosticarea sarcomului

Diagnosticul sarcomului este un pas important in tratament. Medicii pot folosi diferite metode pentru a determina prezenta sarcomului si pentru a furniza informatii despre acesta. Radiografia sau tomografia computerizata (CT scan) pot ajuta la determinarea tipului de sarcom si la identificarea zonei afectate. De asemenea, medicii pot folosi ultrasunete pentru a detecta prezenta unor tesuturi anormale.

Biopsia poate fi folosita pentru a confirma prezenta unui sarcom si pentru a furniza informatii despre tipul acestuia. Aceasta procedura implica prelevarea unei mostre de tesut, care este apoi examinata la microscop pentru a identifica celulele canceroase. Biopsia poate fi efectuata prin mai multe metode, inclusiv chirurgie, aspiratie cu ac fin sau punctionare cu ac prin care se ia o mostra de tesut.

Scintigrafia osoasa poate fi utilizata pentru a detecta prezenta sarcomului in os si pentru a vedea daca s-a raspandit in alte parti ale corpului. Acest test implica injectarea unei cantitati mici de substanta radioactiva (radionuclid) in sange care se absoarbe apoi in tesutul osos. Cu ajutorul unei camere speciale si software-ului asociat, medicii pot detecta activitatea radioactivitatii, ceea ce poate indica prezenta sarcomului.

In functie de caz, medicii pot recomanda si alte teste suplimentare, cum ar fi imagistica prin rezonanta magnetica (MRI), PET scan, teste de sange si radiografii pulmonare. Toate aceste proceduri sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului final si planificarea tratamentului optim.

Cum se trateaza sarcomurile?

Tratamentul sarcomului implica de obicei o combinatie de interventii chirurgicale, radioterapie si chimioterapie. Tratamentul variaza in functie de tipul si gravitatea sarcomului:

• chirurgia: interventia chirurgicala este cel mai frecvent tratament pentru sarcom si poate include eliminarea completa a tesutului afectat, inclusiv a ganglionilor limfatici regionali. O alta optiune chirurgicala este intreruperea fluxului sanguin la tumorile vasculare.

• radioterapia: aceasta se poate utiliza pentru a distruge celulele canceroase si poate fi administrata atat inainte, cat si dupa interventia chirurgicala. Radioterapia ajuta la reducerea riscului de recurenta a bolii sau la prevenirea metastazelor. 

• chimioterapia: implica administrarea unui medicament care distruge sau impiedica multiplicarea celulelor canceroase. Aceste medicamente pot fi administrate direct in tumora, intravenos sau oral. Chimioterapia se poate folosi pentru a reduce dimensiunea tumorii inainte de operatie, ca parte a tratamentului postoperator si ca tratament paliativ pentru pacientii cu stadii avansate ale bolii.

Majoritatea pacientilor care sufera de sarcom necesita tratament multidisciplinar pentru cele mai bune rezultate. Acest lucru presupune cooperarea intre oncologii, chirurgi, radiologi si alti specialisti in tratarea sarcomului.

Prevenirea sarcomului

Prevenirea sarcomului este cheia pentru a evita complicatiile si consecintele sale. Principala modalitate de prevenire consta in reducerea expunerii la agenti cauzatori de sarcom (radiatii, substante chimice). De asemenea, trebuie luate masuri de siguranta corespunzatoare atunci cand se lucreaza cu substante chimice sau materiale radioactive.

Un alt factor important de preventie consta in monitorizarea regulata a sanatatii, incluzand teste de sange si imagistica pentru depistarea precoce a simptomelor sarcomului. Acestea pot ajuta la identificarea bolii intr-un stadiu incipient, ceea ce va face ca tratamentul sa fie mai eficient.

Mentinerea unui stil de viata sanatos poate reduce riscul de a dezvolta sarcom. Exercitiile fizice regulate si alimentatia adecvata sunt esentiale pentru mentinerea unei bune stari de sanatate si pentru a reduce riscul de aparitie a sarcomului. De asemenea, persoanele trebuie sa acorde o atentie sporita pielii si sa se asigure ca isi protejeaza pielea impotriva arsurilor solare, prin purtarea echipamentului corespunzator si folosirea produselor de protectie solara adecvate.

Important de retinut

• Sarcomul este un tip de cancer extrem de rar si poate fi dificil de diagnosticat.

• Exista mai multe tipuri de sarcoame care pot afecta oasele, tesuturile moi si alte parti ale corpului. 

• Persoanele cu anumite factori de risc pot fi mai predispuse la acest tip de cancer.

• Simptomele sarcomului pot varia in functie de locatie si tip. 

• Diagnosticul poate include radiografii, biopsie, imagistica prin rezonanta magnetica si scanare CT. 

• Tratamentul poate include chirurgia, radioterapia, terapia cu medicamente.

• Prevenirea sarcomului implica monitorizarea simptomelor si vizite regulate la medic pentru verificari. 

• Cunoasterea simptomelor si factorilor de risc ajuta la detectarea precoce a sarcomului si la tratamentul rapid al bolii. 

Disclaimer 

Daca ai intrebari sau nelamuriri medicale, te rugam sa discuti cu medicul. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. Cleveland Clinic, Sarcoma: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17934-sarcoma

2. WebMD, Sarcoma: https://www.webmd.com/cancer/sarcoma

3. Columbia University, Herbert Irving Comprehensive Cancer Center, Sarcoma: https://www.cancer.columbia.edu/cancer-types-care/types/sarcoma/about-sarcoma

Intrebari frecvente