Rosu in gat: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Termenul de rosu in gat este adesea utilizat in mod popular cu referire la faringita acuta (inflamatia faringelui de cauza infectioasa). Cu toate acestea, iritatia si inrosirea gatului pot aparea si in contextul altor afectiuni. Prin urmare, rosu in gat este, mai degraba, o manifestare decat o boala in sine.

In acelasi timp, acesta vine la pachet si cu alte simptome, cum ar fi dureri la inghitire sau manifestari de raceala. Este important ca medicul sa identifice cauza, pentru a stabili tratamentul adecvat.  

Cum arata rosu in gat?

Dupa cum ii spune denumirea, rosu in gat este caracterizat de inflamarea si inrosirea faringelui (primul segment al gatului, situat la baza limbii), amigdalelor (doua glande ovale aflate de o parte si de alta a faringelui) si palatului moale (zona posterioara a boltii palatine, cunoscuta sub denumirea de cerul gurii). 

In functie de cauza, pot fi prezente si pete mai inchise la culoare (rosii sau violet) la acest nivel. De asemenea, in unele cazuri se pot observa chiar pungi de puroi pe amigdalele inflamate, sub forma de pete alb-galbui (1).

Rosu in gat poate fi depistat rapid cu ajutorul unei spatule si unei lanterne. Spatula este necesara pentru a apasa usor limba, astfel incat gatul sa fie vizibil. Daca iti examinezi singur gatul, vei avea nevoie si de o oglinda. 

Rosu in gat: cele mai frecvente cauze

Cel mai frecvent, cand vorbim de rosu in gat ne referim la faringita acuta (2). Aceasta reprezinta inflamatia faringelui, care este cauzata de agenti patogeni virali sau bacterieni. De cele mai multe ori, afectiunea este cauzata de virusuri, cum ar fi cei care cauzeaza raceala comuna, gripa sau mononucleoza. Totusi, faringita poate aparea si in contextul bolilor copilariei, cum ar fi varicela, pojarul sau crupul (3).

Mai rar, boala are cauze bacteriene, streptococul de grup A fiind bacteria raspunzatoare in majoritatea cazurilor. In aceasta situatie, afectiunea se numeste faringita streptococica (3). 

Rosu in gat si durerea la inghitire pot aparea si din cauza amigdalitei, caracterizata de inflamatia si infectia amigdalelor (1).

Alte cauze posibile ale inrosirii si inflamarii tesuturilor din gat pot fi:

• alergiile, cum ar fi alergia la polen;
• aerul uscat;
• iritatii – inhalarea unor substante chimice agresive (cum ar fi cele din detergenti), aerului poluat sau fumului de tigara poate irita gatul. De asemenea, consumul alimentelor foarte iuti poate avea acelasi efect. 

Rosu in gat: simptome si forme de manifestare

In primul rand, rosu in gat poate fi recunoscut datorita inflamatiei faringelui, amigdalelor si palatului moale, care au culoare modificata in comparatie cu restul cavitatii bucale. Petele mici, rosii si puroiul in gat pot fi, de asemenea, prezente (1). 

Totusi, in functie de cauza, rosu in gat poate fi insotit de numeroase alte simptome (1, 4):

• senzatia de iritatie, sensibilitate sau arsura in gat;
• gat uscat;
• durere in gat la inghitire sau vorbire;
• dificultati de inghitire;
• congestie nazala (nas infundat);
• rinoree (secretii nazale);
• stranut;
• febra;
• frisoane;
• voce ragusita;
• tuse; 
• dureri de cap;
• dureri musculare;
• lipsa apetitului;
• inflamarea ganglionilor limfatici de la nivelul gatului;
• greata si varsaturi.

Cand trebuie mers la medic?

In general, durerea si rosu in gat se amelioreaza de la sine in aproximativ 7 zile, daca sunt cauzate de o infectie virala (1). Daca acestea apar in contextul unei infectii bacteriene, este nevoie de tratament prescris de medic. In orice caz, fara o consultatie medicala nu se poate stabili cauza. De aceea, este bine ca pacientul sa fie programat la medic pentru investigatii. 

Daca vorbim despre rosu in gat la copii, Academia Americana de Pediatrie recomanda ca acestia sa fie dusi la medic in cazul in care durerea si roseata in gat nu dispar dupa prima bautura de dimineata (4). De asemenea, este recomandata consultatia medicala de urgenta, daca apar simptome severe de (4):

• dificultati de inghitire;
• respiratie dificila;
• hipersalivatie (salivare in exces).

In cazul adultilor, se recomanda consultatia medicala daca apar urmatoarele manifestari (1, 4):

• durere severa in gat;
• durere in gat care dureaza mai mult de o saptamana;
• dificultati de respiratie sau durere la respiratie;
• dificultati de inghitire si/sau de deschidere a cavitatii bucale;
• dureri articulare;
• febra mai mare de 38 de grade Celsius;
• sange in saliva sau in flegma;
• durere de ureche;
• eruptii cutanate;
• umflarea fetei sau gatului;
• dureri de gat recurente;
• rigiditate a gatului;
• aparitia unei umflaturi la nivelul gatului;
• raguseala care dureaza mai mult de doua saptamani.

Investigatii si diagnostic 

Consultatia medicala este importanta pentru a stabili ce a cauzat rosu in gat si pentru a alege tratamentul potrivit. Medicul poate efectua urmatoarele investigatii pentru a pune diagnosticul:

Examen clinic

In cadrul consultatiei, medicul te va intreba despre simptomele pe care le experimentezi (1).

Apoi, acesta va examina faringele si amigdalele folosind o spatula si o sursa de lumina, pentru a verifica daca acestea sunt rosii sau inflamate. Acesta poate examina, de asemenea, nasul si urechile (5). 

Cel mai probabil, medicul va palpa gatul pentru a depista ganglionii limfatici umflati. In cazul copiilor, poate face, de asemenea, o auscultatie pulmonara cu stetoscopul, pentru a le asculta respiratia (5). 

Exsudat faringian

Pentru a stabili daca este vorba de o faringita streptococica, medicul va preleva o proba de la nivelul gatului, folosind un betisor steril. Acesta poate utiliza un test rapid antigen, care arata rezultatul in cateva minute. In orice caz, aceste teste nu sunt tocmai precise, motiv pentru care va trimite o proba catre laborator. Rezultatul va fi gata in 1-2 zile (1, 5). 

Exsudatul faringian ajuta si la depistarea altor infectii bacteriene ce pot aparea la nivelul gatului, cum ar fi gonoreea sau chlamydia (1).

Analize de sange

Daca medicul suspecteaza alta cauza a faringitei, poate recomanda si efectuarea unor analize de sange, cum ar fi un test pentru depistarea mononucleozei (3). 

Optiuni de tratament pentru rosu in gat

In urma consultatiei, medicul va stabili ce tratament ti se potriveste, in functie de cauza.

Daca este vorba de o infectie virala, antibioticele nu sunt necesare. In general, aceasta trece de la sine in 5-7 zile (5). Totusi, tratamentul simptomatic poate ajuta. 

Tratament simptomatic

Tratamentul simptomatic pentru rosu in gat presupune utilizarea unor medicamente cu scopul de a ameliora simptomele, cum ar fi febra, durerea in gat sau tusea. Astfel, se pot utiliza antipiretice sau analgezice, de exemplu paracetamol. 

Atentie! NU se administreaza aspirina copiilor si adolescentilor. In cazul acestora, utilizarea medicamentului s-a asociat cu aparitia sindromului Reye, o boala rara (1).  

Tratament cu antibiotice

In cazul in care medicul a depistat o infectie bacteriana, va recomanda un tratament cu antibiotice. Acesta trebuie urmat exact asa cum spune medicul si nu trebuie intrerupt mai devreme, chiar daca simptomele s-au ameliorat. In caz contrar, pot aparea complicatii, cum ar fi agravarea bolii, raspandirea infectiei in alte parti ale corpului sau inflamatie la nivelul rinichilor (5). 

Remedii naturiste si masuri de ingrijire

Cu acordul medicului, se pot utiliza si diferite remedii naturiste pentru afectiuni respiratorii, cum ar fi (1):

• sirop de tuse;
• spray de gat cu mentol sau eucalipt;
• Suplimente alimentare si produse naturiste pentru durerile in gat (comprimatele/drajeurile nu trebuie administrate la copii mici, din cauza riscului de inec).

Discuta intotdeauna cu medicul inainte de a folosi suplimente alimentare, deoarece acestea pot interactiona cu medicamentele sau pot fi contraindicate copiilor, persoanelor cu anumite boli cronice, femeilor insarcinate sau care alapteaza (5). 

De asemenea, se recomanda urmatoarele masuri de ingrijire acasa (5):

• hidratare optima;
• supe calde;
• ceaiuri calde cu miere (evita, insa, administrarea mierii in cazul copiilor sub 1 an);
• umidificarea aerului cu ajutorul unui umidificator;
• odihna;
• evitarea substantelor iritante si fumului de tigara;
• gargara cu apa sarata (se foloseste jumatate de lingurita de sare la 240 ml apa calda) – nu se utilizeaza in tratamentul pentru rosu in gat la copiii mai mici de 6 ani.

Complicatiile care pot aparea odata cu rosul in gat 

Complicatiile asociate cu rosu in gat sunt rare si apar in contextul infectiei bacteriene cu streptococ. Acestea sunt cauzate de raspandirea bacteriei in restul organismului si includ (6):

• abcese (colectii de puroi, sub forma de umflaturi) la nivelul gatului sau amigdalelor;
• infectii ale sinusurilor;
• infectii ale urechii;
• febra reumatica (boala care afecteaza inima, articulatiile, pielea si creierul);
• glomerulonefrita post-streptococica – afectiune renala.

Masuri preventive 

Rosu in gat si afectiunile care il cauzeaza nu pot fi intotdeauna evitate. Totusi, poti scadea riscul de a le dezvolta prin urmatoarele masuri preventive:

• Spala-te regulat pe maini!
• Foloseste un dezinfectant pentru maini, atunci cand nu ai la dispozitie apa si sapun!
• Dezinfecteaza regulat suprafata telefonului mobil, tastaturii, telecomenzii!
• Evita sa iti atingi fata cu mainile neigienizate!
• Evita contactul apropiat cu persoane ce prezinta simptomele unei infectii respiratorii!
• Ia in considerare renuntarea la fumat, daca esti fumator. Daca nu esti fumator, evita fumatul pasiv!
• Stranuta sau tuseste intr-un servetel, apoi arunca-l imediat la gunoi, pentru a preveni raspandirea infectiei! 

Prin urmare, rosu in gat poate avea numeroase cauze, insa adesea este una dintre manifestarile faringitei acute. Acest articol are un rol struct informativ. Deci dacă suferi de anumite smptome, adreseaza-te medicului pentru un diagnostic corect si un tratament adecvat! 

Referinte: 

1. Watson, Stephanie. “Sore Throat 101: Symptoms, Causes, and Treatment.” Healthline, Healthline Media, 20 July 2022, www.healthline.com/health/sore-throat. Accessed 2 Oct. 2022.
2. Miron, Victor Daniel, and Mihai Craiu. ““Red Throat” or Acute Pharyngitis – Challenges in Real Life Clinical Practice.” Germs, vol. 11, no. 3, Sept. 2021, pp. 351–353, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8548038/, 10.18683/germs.2021.1271. Accessed 2 Oct. 2022.
3. ‌Martel, Janelle. “Pharyngitis.” Healthline, Healthline Media, 20 Oct. 2015, www.healthline.com/health/pharyngitis. Accessed 2 Oct. 2022.
4. “Sore Throat - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sore-throat/symptoms-causes/syc-20351635. Accessed 2 Oct. 2022.
5. “Sore Throat - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sore-throat/diagnosis-treatment/drc-20351640. Accessed 2 Oct. 2022.
6. “Strep Throat: All You Need to Know.” Centers for Disease Control and Prevention, 27 June 2022, www.cdc.gov/groupastrep/diseases-public/strep-throat.html. Accessed 2 Oct. 2022.