Psihoza sau episod psihotic? Care sunt diferentele?

Psihoza este considerata mai degraba un simptom si nu o boala. Aceasta afecteaza modul in care creierul proceseaza informatia si te face sa pierzi legatura cu realitatea. De-a lungul unui episod psihotic s-ar putea sa vezi, sa auzi sau sa crezi lucruri care nu sunt reale.

Ce este psihoza?

Cuvantul psihoza este folosit pentru a descrie conditiile medicale care afecteaza judecata persoanei, care sufera de o pierdere a contactului cu realitatea. In cazul unei tulburari psihotice acute, gandurile si perceptiile unei persoane sunt perturbate, iar persoana poate avea dificultati in a intelege ceea ce se intampla in realitate.

Psihoza poate afecta oamenii din toate categoriile sociale. Psihoza apare adesea atunci cand o persoana se afla in perioada de adolescenta si pana la varsta de 25 de ani [1].

Tipuri de psihoza

In afara de schizofrenie, alte tulburari psihotice si probleme de sanatate mintala pot provoca psihoza, dupa cum urmeaza [1], [4]:

• tulburare schizoafectiva - aceasta tulburare este similara cu schizofrenie, dar include perioade de tulburari de stare si tulburare de personalitate;
• scurta tulburare psihotica - simptomele apar ca raspuns la un eveniment de viata stresant, dureaza mai putin de 1 luna si nu mai reapar;
• tulburare deliranta - persoana crede cu tarie in ceva irational si adesea bizar, fara nicio baza reala;
• psihoza bipolara - unele persoane cu tulburare bipolara experimenteaza psihoza in timpul unei stari de excitare nervoasa sau de energie redusa;
• depresie severa - aceasta este tulburarea majora cu caracteristici psihotice;
• psihoza postpartum - acest tip de psihoza poate aparea la femei dupa nastere;
• psihoza indusa de substante - abuzul de alcool, unele droguri recreative si anumite medicamente eliberate pe baza de reteta pot provoca declansarea psihozei.

De la ce apare psihoza?

Nu exista o cauza specifica a psihozei. Studiile arata ca o combinatie de factori genetici si de mediu poate duce la psihoza.

Printre factorii de risc cunoscuti se numara [2], [3]:

• fondul genetic. Poti avea anumite gene care predispun la aparitia psihozei, dar nu o declanseaza in mod necesar;
• administrarea unor medicamente sau a unor droguri. Unele medicamente prescrise pe baza de retea si abuzul de alcool sau droguri cum ar fi marijuana, LSD si amfetamine pot declansa psihoza. Mai mult de 25% dintre cei care sunt diagnosticati cu psihoza indusa de amfetamina au mai tarziu tulburari psihotice. Canabisul este implicat in aproximativ jumatate din toate cazurile;
• traume. Moartea unei persoane dragi, o agresiune sexuala, fenomene de migratie si razboi pot duce la psihoza. Tipul de trauma si varsta pot juca un rol determinant;
• leziuni si afectiuni medicale. Leziuni cerebrale traumatice, tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, boala Alzheimer, dementa si HIV pot aduce psihoza;
• privarea se somn sau boli psihice. Psihoza poate fi, de asemenea, un simptom al lipsei de somn sau al unei boli psihice, cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolara.

Anumiti factori de mediu pot creste riscul unei persoane pentru psihoza, inclusiv [1]-[3]:

• infectii materne si complicatii obstetricale;
• stresul matern si malnutritia;
• traumatism cranian in timpul copilariei.

Printre alte cauze posibile specifice ale psihozei se numara:

• psihoza postictala apare la unele persoane cu epilepsie care au avut o serie de convulsii la rand. Medicamente antipsihotice pot opri simptomele si poate ajuta la prevenirea aparitiei unor noi episoade;
• psihoza mixedematoasa poate aparea atunci cand glanda tiroida nu functioneaza corect, afectiune cunoscuta sub numele de hipotiroidism. Medicul poate testa nivelul de hormon de stimulare tiroidiana pentru a confirma psihoza si pentru a exclude alte afectiuni, cum ar fi schizofrenia. Administrarea hormonului tiroidian poate ajuta la echilibrarea activitatii glandei si la incetarea psihozei;
• dereglari hormonale. Unele femei pot suferi de psihoza menstruala. Acest tip de psihoza poate aparea la inceput, in jurul ovulatiei sau in cele cateva zile inainte de inceperea ciclului. Psihoza menstruala poate aparea rapid si poate disparea la fel de repede. 

Psihoza: simptome

Semnele de avertizare comportamentala pentru psihoza includ [3]:

• scaderea brusca a notelor la scoala sau a performantei la locul de munca;
• probleme de gandire sau de concentrare;
• stare de suspiciune, idei paranoice sau neliniste;
• recluziunea sociala;
• idei noi neobisnuite, prea intense, sentimente ciudate sau niciun sentiment;
• probleme de igiena personala;
• dificultatea de face diferenta dintre realitate si fantezie;
• probleme de comunicare si de vorbire;
• iluzii si halucinatii;
• vorbirea si comportamentul incoerent;
• depresie, anxietate, probleme de somn;
• lipsa de motivatie, probleme de comportament in general.

Ce este un episod psihotic?

Aproximativ trei din 100 de persoane vor experimenta un episod psihotic acut in timpul vietii, dar care se vindeca in scurt timp. Psihoza afecteaza barbatii si femeile in mod egal si apare in toate culturile si grupurile socio-economice [2]. 

Cat dureaza un episod psihotic?

Durata unui episod psihotic variaza in functie de tipul de psihoza. O scurta tulburare psihotica dureaza mai putin de o luna [2]. Psihoza indusa de substante sau medicamente tinde sa dispara la scurt timp dupa ce substanta se elimina din corpul unei persoane. Insa psihoza declansata de amfetamine si cocaina poate dura cateva saptamani.

Episod psihotic acut: simptome

Un episod psihotic se manifesta in special prin [2], [4]:

• halucinatii auditive - auzi voci atunci cand nimeni nu este in jur;
• halucinatii tactile - ai senzatii sau sentimente ciudate pe care nu le poti explica;
• halucinatii vizuale - vezi oameni sau lucruri care nu exista;
• senzatia ca fortele exterioare iti controleaza sentimentele si actiunile;
• evenimente de mici amploare capata o semnificatie uriasa;
• credinta ca ai puteri speciale.

Care sunt diferentele intre psihoza si episodul psihotic?

Cuvantul psihoza este folosit pentru a descrie problemele care afecteaza mintea, unde a existat o oarecare pierdere a contactului cu realitatea. Cand o persoana se imbolnaveste in acest fel, acesta trece prin episoade psihotice.

Diferenta intre episodul psihotic izolat si psihoza este data de evolutia bolii care poate fi cu durata scurta sau de lunga durata. Psihoza acuta are o durata de 1-3 luni si se poate vindeca complet. Debutul bolii este brusc si in multe situatii este precedat de insomnie, anxietate, izolare sociala sau alte probleme de comportament. 

Psihoza cronica este o tulburare psihica compusa din mai multe episoade acute, cu fiecare nou episod remisia fiind mai putin probabila. In timp, boala se cronicizeaza existand riscul de tranzitie al bolii catre schizofrenie [2], [4].

Tratament psihoza si episoadele pshihotice

Persoanele care sufera de psihoza ar trebui sa fie implicate in planificarea tratamentului. Nevoile si obiectivele acestora ar trebui sa conduca programele de tratament, ceea ce ii ajuta sa ramana implicati pe tot parcursul procesului de recuperare.

Atentie! Persoanele cu psihoza se pot comporta in moduri confuze si imprevizibile si pot deveni amenintatoare sau violente. Cu toate acestea, persoanele cu simptome psihotice sunt mai susceptibile de a se rani pe ele insele. Daca observi ca aceste schimbari de comportament incep sa se intensifice sau nu dispar, este important sa cauti ajutor medical de specialitate.

Ingrijirea poate include urmatoarele componente [1]-[4]:

• tranchilizare rapida. Uneori, persoanele care se confrunta cu psihoza pot deveni agitate si pot fi expuse riscului de a se rani pe ele insele sau pe altii. In aceste cazuri, poate fi necesar sa fie calmate rapid. Un medic sau personal de raspuns de urgenta va administra o injectie cu actiune rapida sau medicamente lichide pentru a relaxa rapid persoana;
• psihoterapia individuala sau de grup se bazeaza, de obicei, pe principiile terapiei comportamentale cognitive. Aceasta terapie este adaptata nevoilor fiecarui pacient si pune accentul pe formarea rezilientei, managementul bolilor si al starii de bine si construirea abilitatilor de adaptare;
• sprijinul si educatia familiei ii invata pe membrii familiei despre psihoza, comunicare si abilitati de rezolvare a problemelor. Membrii familiei care sunt informati si implicati sunt mai pregatiti sa-i ajute pe cei dragi in procesul de recuperare;
• farmacoterapia ajuta la reducerea simptomelor psihozei. Selectarea si dozarea medicamentelor sunt adaptate persoanelor cu psihoza timpurie si nevoilor individuale;
• serviciile de ocupare a fortei de munca si de educatie pot sprijini persoanele afectate sa se intoarca la locul de munca sau la scoala si sa isi atinga obiectivele personale. 

Medicamente pentru psihoza 

Simptomele psihozei pot fi gestionate cu medicamente numite antipsihotice. Acestea reduc starile de halucinatie si ajuta persoanele sa gandeasca mai clar. Tipul de antipsihotic pe care il prescrie un medic va depinde de simptomele prezentate de persoana.

In multe cazuri, persoanele afectate trebuie sa ia medicamente antipsihotice pentru o perioada scurta, pana cand simptomele devin mai usor de gestionat. Alte persoane ar putea avea nevoie de tratament pe termen lung.

Medicamentele antipsihotice reprezinta tratamentul primar pentru persoanele cu boli psihotice si pot reduce simptomele psihozei la persoanele cu tulburari psihiatrice, cum ar fi schizofrenia. Cu toate acestea, ele nu trateaza sau vindeca starea de baza.

Tratament naturist

Unele studii sugereaza ca glicina, sarcozina, care se gaseste si in mod natural in galbenusurile de ou, curcan, leguminoase sau ca supliment alimentar, mai multe plante medicinale si ceaiuri din medicina chinezeasca si ayurvedica, ginkgo biloba, estradiol si vitamine precum vitamina B6 pot fi eficiente pentru atenuarea simptomelor psihotice atunci cand este adaugate in tratamente antipsihotice [5].

Atentie! Aportul de suplimente alimentare nu poate inlocui un tratament de specialitate. Daca te confrunti cu efecte adverse, intrerupe cura si adreseaza-te unui medic specialist!

Psihoterapii 

Consilierea, impreuna cu administrarea de medicamente, pot ajuta la gestionarea psihozei.

Terapia cognitiv comportamentala poate ajuta la recunoasterea episoadelor psihotice si gestionarea halucinatiilor.

Psihoterapia de sustinere ajuta persoana sa invete sa traiasca si sa gestioneze psihoza. De asemenea, invata moduri sanatoase de gandire.

Terapia cognitiva superioara foloseste exercitii de calculator si de lucru de grup pentru a ajuta persoana sa gandeasca si sa inteleaga mai bine situatiile in care se afla.

Psihoeducatia si sprijinul familial ii implica pe cei dragi. Familia si prietenii ajuta persoana sa se conecteze si sa imbunatateasca modul in care rezolva problemele.

Ingrijirea coordonata de specialitate creeaza o abordare de echipa in tratarea psihozei atunci cand este diagnosticata pentru prima data si combina medicatia si psihoterapia cu serviciile sociale si sprijinul pentru munca si educatie.

Atentie! Articolul are un caracter strict informativ. Daca o persoana sufera de psihoza, aceasta trebuie sa se adreseze unui medic de specialitate pentru a urma un tratament adecvat.

Psihoza poate fi declansata de o boala mintala, o leziune fizica, stres si traume suferite sau poate sa apara pe fondul unui abuz de substante. Afectiunea poate fi tratata prin diferite metode in functie de nevoile persoanei. In cazul in care te confrunti cu simptome, apeleaza la serviciile unui medic specialist!

Surse de informare:

[1] Carey, Elea. Psychosis., Healthline, 2021, https://www.healthline.com/health/psychosis Accesat in 17.03.2023.

[2] Webmd. Pychosis and Psychotic Episodes, Webmd, 2021, 

https://www.webmd.com/schizophrenia/guide/what-is-psychosis Accesat in 17.03.2023.

[3] National Institutes of Health. Understanding Psychosis NIMH, 2023, 

https://www.nimh.nih.gov/health/publications/understanding-psychosis#part_6511 Accesat in 17.03.2023.

[4] MacGill, Markus, Rachel Ann Tee-Melegrito What is psychosis? Medical News Today, 2022,

https://www.medicalnewstoday.com/articles/248159 Accesat in 17.03.2023.

[5] Hoenders HJR, Bartels-Velthuis AA, Vollbehr NK, Bruggeman R, Knegtering H, de Jong JTVM. Natural Medicines for Psychotic Disorders: A Systematic Review. J Nerv Ment Dis. 2018 Feb;206(2):81-101. doi: 10.1097/NMD.0000000000000782. Accesat in 17.03.2023.