Schizofrenia: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Ce este schizofrenia?

Schizofrenia face parte dintr-un spectru de simptome ale unei tulburari psihice majore, astfel ca este destul de dificil de identificat si necesita un diagnostic diferential pentru a exclude alte tulburari ale sanatatii mintale. Pentru a intelege mai usor ce inseamna schizofrenia, iata originile grecesti ale termenului: „schizein” are sensul de „a despica” sau „a scinda”, iar „phren” se traduce prin „minte”.

La barbati, schizofrenia debuteaza, de regula, in jurul varstei de 20 de ani. In cazul femeilor, aceasta poate aparea intre 20 si 30 de ani. Copiii sunt rareori afectati. Aproape 1% dintre populatia lumii este diagnosticata cu schizofrenie [1].

Este imposibil de apreciat cat traiesc schizofrenicii, dar s-a observat ca multe persoane diagnosticate cu aceasta tuburare au o durata de viata cu circa 20-25 de ani mai redusa decat persoanele sanatoase [2]. Este posibil ca decesul prematur sa aiba loc, pe de o parte, din cauza obezitatii si a sedentarismului sau, pe de alta parte, din pricina sinuciderii [2].

Atentie: Daca te confrunti cu ganduri suicidare sau cunosti pe cineva aflat in aceasta situatie, cere ajutor imediat. Adreseaza-te de urgenta unui medic psihiatru sau suna la 112!

Tipuri de schizofrenie

Se pot observa cinci tipuri de schizofrenie, desi, in ultimii ani, literatura de specialitate nu se mai refera la acestea in mod individual:

Schizofrenie paranoida

Aceasta este o forma comuna, care implica halucinatii de natura auditiva si delir. Aceste simptome se manifesta constant si pot avea teme similare. Bolnavul simte frecvent ca este persecutat. Uneori, acesta poate avea reactii violente sau un comportament ostil.

Schizofrenie dezorganizata

Acest tip se mai numeste „hebefrenic” si se manifesta prin incoerenta in ganduri, vorbire, iar in anumite cazuri, sunt prezente si halucinatii care sunt lipsite de sens. Inceputul schizofreniei de acest fel are loc, de regula, in perioada pubertatii sau in adolescenta.

Schizofrenie catatonica

Forma de acest tip este rara si se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul manifesta probleme ale sistemului motor, cum sunt imobilitatea, faptul ca incepe sa imite gesturile sau modul de a vorbi al celor din jur, sau ca opune rezistenta din punct de vedere fizic sau verbal.

Schizofrenie reziduala

In cazul acestei forme, pacientul are tendinta de a se izola, are un limbaj precar si prezinta aplatizare afectiva.

Schizofrenie nediferentiata

Aceasta include simptome din mai multe tipuri de schizofrenie, motiv pentru care nu are o incadrare anume [4].

Cauzele schizofreniei

Cauzele schizofreniei inca sunt supuse cercetarilor. Specialistii nu au cazut total de acord in privinta acestora. Printre factorii ce pot duce la schizofrenie ar putea fi un cumul intre cei de mediu, cei de natura chimica si cei genetici:

• Factorii genetici care ar putea cauza schizofrenia implica faptul ca aceasta este posibil sa fie ereditara. De pilda, daca unul dintre parinti sau o sora ori un frate a fost diagnosticat cu schizofrenie, sunt 10% sanse ca boala sa fie mostenita de copii. Sansele pot ajunge pana la 50% daca ambii parinti sunt schizofrenici. In cazul in care un geaman identic a fost diagnosticat cu aceasta afectiune, exista intre 40% si 65% posibilitati ca boala sa fie transmisa mai departe pe cale genetica [2];
• Factori de tip neurochimic - acestia se refera la dezechilibre produse la nivelul neurotransmitatorilor, cum sunt dopamina, serotonina sau glutamatul;
• Factorii de mediu ar putea influenta in mod negativ evolutia schizofreniei, predispunand la agravarea sa [1][3][5].

Simptomele schizofreniei

Simptomele acestei afectiuni se pot clasifica in doua categorii: cele pozitive (declansate de dopamina secretata in exces) si cele negative (provocate de deficitul de dopamina din lobul frontal). Iata ce caracteristici are fiecare tipologie de simptome:

Schizofrenia - simptome pozitive: 

• Prezenta halucinatiilor, in special a celor auditive - rareori se pot manifesta si cele vizuale, olfactive, tactile, gustative. Cand se manifesta cele auditive, de regula ele suna ca niste voci cu un ton amenintator, agresiv, au o natura jignitoare sau obscena. Persoana cu schizofrenie aude voci care o pot indemna la gesturi prin care sa raneasca pe cineva sau pe propria persoana;
• Confuzie - persoana manifesta dificultati in a gandi, de a intelege ce i se spune, are un comportament haotic, rosteste fraze fara sens si are miscari ciudate, pe care nu le poate controla;
• Paranoia - bolnavul are suspiciuni, traieste cu impresia ca este urmarit, este de parere ca cei din jur vorbesc despre el in secret sau ca ii pot citi gandurile;
• Aparitia delirului - pacientul are idei cu caracter delirant pe care le emite si asupra carora insista. Acestea nu au fundament real si continua sa se manifeste chiar daca i se demonstreaza ca nu sunt reale. Este posibil ca delirul sa fie in legatura cu subiectele halucinatiilor [1][3][5].

Simptome negative:

• Bolnavul are tendinta de a se izola si de a se simti inutil;
• Motivatia sa este extrem de scazuta, nu prezinta interes nici pentru activitati usoare si le desfasoara cu mare dificultate;
• Vocabularul pacientului este saracacios. Persoana raspunde succint, fara profunzime, este lipsita de initiativa in conversatii;
• Reactiile de natura emotionala se reduc drastic sau lipsesc cu desavarsire [1][5].

Complicatiile schizofreniei

Se pot ivi complicatii in situatiile in care schizofrenia a fost tratata in mod necorespunzator sau daca pacientul nu a beneficiat deloc de tratament. Din cauza spectrului larg de simptome, complicatiile si modul in care organismul raspunde la tratament pot varia de la un pacient la altul.

• Tendinta de suicid se afla printre cele mai grave complicatii care pot aparea in schizofrenie. Aceasta survine pe fondul halucinatiilor auditive pe care le aude bolnavul. Altfel spus, pacientul aude voci pe care le interpreteaza ca ordine;
• Automutilarea este o alta complicatie a schizofreniei si poate aparea tot din cauza influentei halucinatiilor auditive. Persoana in cauza ar putea sa se raneasca de una singura sau sa isi aplice pedepse;
• Din categoria complicatiilor face parte si dependenta sau abuzul de substante ori de alcool. Bolnavul de schizofrenie este lipsit de discernamant, motiv pentru care poate ajunge cu usurinta victima dependentelor, iar acestea ii agraveaza tulburarea;
• Simptomele de depresie sau schizofrenie sunt diferite. Cu toate acestea, o persoana cu schizofrenie poate suferi episoade de depresie, insomnii, anxietate, dar si alte afectiuni, precum diabet zaharat, obezitate, disfunctii sexuale sau hipertensiune arteriala [5].

Diagnosticul schizofreniei

Inainte de a stabili diagnosticul, medicul psihiatru evalueaza starea pacientului. Psihiatrul sta de vorba cu apartinatorii bolnavului, dar si cu acesta, si realizeaza un consult fizic.

Acesta solicita analize pentru a exclude alte afectiuni ce presupun simptome similare. Printre afectiunile care trebuie excluse se afla tulburarea bipolara, epilepsia de lob temporal, tulburarile de personalitate sau dezechilibrele la nivel psihic survenite in urma unor traumatisme de natura cerebrala.

Iata ce analize se fac pentru schizofrenie: cele de laborator si testele de personalitate. Persoana in cauza trebuie sa indeplineasca unele criterii specifice pentru a putea primi diagnosticul de schizofrenie:

• Timp de cel putin o luna sa aiba minimum doua simptome ale schizofreniei;
• Simptomele respective sa aiba o durata de peste sase luni;
• Activitatile zilnice sa fie ingreunate constant de manifestarile pe care le are [1][5].

Optiuni de tratament pentru schizofrenie

Tratamentul pentru schizofrenie se realizeaza pe cale medicamentoasa si presupune si consiliere psihologica. In cazurile avansate, se practica spitalizarea, pentru a se putea tine sub control episoadele in care manifestarile sunt acute.

Medicul psihiatru stabileste tipologia medicatiei in functie de particularitatile fiecarei persoane cu schizofrenie. De regula, medicamentele pe care le prescrie sunt din clasa antipsihoticelor, posibil in asociere cu diferite calmante sau medicamente fara reteta, in functie de situatie. Aceasta tulburare necesita adesea tratament de lunga durata, de regula pe toata durata vietii [1][4][5].

Efectele secundare ale tratamentului pentru schizofrenie

Tratamentul medicamentos pentru schizofrenie, bazat in principal pe antipsihotice, este esential pentru controlul simptomelor, dar poate produce si efecte secundare. Acestea difera in functie de tipul medicamentului si de particularitatile organismului. Printre cele mai frecvente se numara:

• cresterea in greutate;
• somnolenta;
• rigiditatea musculara;
• tremorul.

In timp, unele persoane pot dezvolta tulburari metabolice, cum sunt diabetul zaharat sau dislipidemia. Pentru a limita aceste efecte, medicul psihiatru monitorizeaza constant evolutia tratamentului si poate ajusta doza sau tipul de medicament. De asemenea, un stil de viata echilibrat, care include o alimentatie sanatoasa, miscare regulata si, uneori, suplimente utile pentru sprijinul sistemului nervos, joaca un rol important in reducerea riscurilor [1][3][5]. Atentie!Suplimentele alimentare trebuie folosite doar la recomandarea medicului curant si nu inlocuiesc tratamentul cu antipsihotice. Farmacisti Dr. Max pot oferi informatii utile cu privire la respectarea schemei terapeutice!

Ingrijirea pacientului cu schizofrenie

Psihoterapia joaca un rol important in ingrijirea persoanei care a fost diagnosticata cu schizofrenie. Pe langa tratamentul medicamentos prescris de medic, consilierea psihologica ar putea contribui la ameliorarea simptomelor sau mentinerea acestora sub control, fiind utila si in observarea in timp a evolutiei bolii.

Printre formele de terapie la care se poate apela sunt cea cognitiv-comportamentala (TCC), cea de familie, terapia de grup sau cea de tip ocupational. Prin intermediul unei forme de terapii, pacientul este sprijinit sa identifice simptomele pe care le are si sa le accepte, dar si sa tina o evidenta a lor.

Pe langa suportul oferit de medicul psihiatru si de psihoterapeut, este incurajat si cel al familiei sau al persoanelor apropiate, intrucat pacientul cu schizofrenie nu se poate ingriji singur. Acesta are nevoie de atentie si monitorizare permanenta [1][4][5].

Preventie si depistare precoce

Schizofrenia nu poate fi prevenita, deoarece are cauze complexe, de natura genetica si neurochimica. Totusi, riscul de agravare a bolii poate fi redus prin identificarea timpurie a semnelor si prin adoptarea unor masuri de protectie. Daca in familie exista antecedente de tulburari psihice majore, este important sa fii atent la schimbarile bruste de comportament, izolare sociala sau aparitia dificultatilor de concentrare.

Depistarea precoce inseamna sa apelezi la un medic psihiatru imediat ce apar primele simptome. Un diagnostic pus din timp si un tratament adecvat pot limita evolutia bolii si pot imbunatati prognosticul pe termen lung. In plus, evitarea consumului de alcool si droguri, reducerea stresului cronic si administrarea schemei de tratament prescrise de catre medic, exact asa cum iti explica farmacistii Dr. Max, sunt factori care pot contribui la mentinerea echilibrului psihic si la prevenirea debutului unor episoade acute de schizofrenie [2][4][5].

Disclaimer: Acest articol are un rol stric informativ si nu inlocuieste consultul medical de specialitate. In cazul in care tu sau cineva din familia ta prezinta simptome ce ar putea indica schizofrenia, apeleaza la ajutorul unui medic psihiatru. Acesta este singurul care poate stabili diagnosticul si medicatia adecvata!

Surse:

1. “Schizophrenia” MedlinePlus Genetics, 2016, medlineplus.gov/genetics/condition/schizophrenia/, accesat in data de 1 Sept. 2025.
2.  Wildgust, Hiram Joseph, et al. “The Paradox of Premature Mortality in Schizophrenia: New Research Questions.” Journal of Psychopharmacology, vol. 24, no. 4_suppl, 5 Oct. 2010, pp. 9–15, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2951588/, https://doi.org/10.1177/1359786810382149, accesat in data de 1 Sept. 2025.
3. Frothingham, Scott. “Is Schizophrenia Genetic? Plus Other Causes.” Healthline, Healthline Media, 23 Mai 2019, www.healthline.com/health/is-schizophrenia-hereditary#schizophrenia-and-heredity, accesat in data de 1 Sept. 2025.
4. “Types of Schizophrenia Spectrum Disorders.” WebMD, 31 Dec. 2006, www.webmd.com/schizophrenia/schizophrenia-types, accesat in data de 1 Sept. 2025.
5. “Schizophrenia - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/schizophrenia/symptoms-causes/syc-20354443, accesat in data de 1 Sept. 2025.

Intrebari frecvente